771 matches
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > NOI APARIȚII ÎN PROIECTUL " ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR" Autor: Ștefan Doru Dăncuș Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_in_proiectul_intoarcere_stefan_doru_dancus_1339394764.html [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
POETULUI RISIPITOR" Autor: Ștefan Doru Dăncuș Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_in_proiectul_intoarcere_stefan_doru_dancus_1339394764.html [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
acum - cât mai gros cu putință - puteți să vă luați de pe acum - cele mai roșii cizmulițe cu putință - puteți să - mă rog, nu știu dacă le-a crescut blana - tundeți de pe acum - toate oițele năzdravane - și să le duceți la ungureni, la pătura artizanală de lână, costă 60 de pâini pătura naturală - clasa hibernala - nu 100, cu lâna altuia... - Ei - merită, nu? - Mănâncă un om câte o pâine pe zi, tot anul, măcar o lună. - Din economia asta națională - din munca
MONOLOGUL MĂGARULUI LUI BURIDAN… de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1464216994.html [Corola-blog/BlogPost/340563_a_341892]
-
SENAT Darie Gheorghe Cristian - inginer Osman Narcis - economist Cîrnu Marian - economist Maringic Ștefan - căpitan specialist Ilie Laurențiu - tehnician constructor nave Muscoiu Florin - topograf Ciovei Sofia - pensionar, fost profesor CLUJ CAMERA DEPUTAȚILOR Giurgiu Mircia - lector universitar Someșfălean Narcis Viorel Florin - economist Ungurean Bogdan - agent bursă Crișan Alexandru Vlad - manager securitate Balc Mihai Bogdan - economist Lungu Paula Ioana - administrație publică Constantinescu George - manager asigurări SENAT Cordoș Alexandru - senator, profesia - jurist Ștefan Constantin Dănuț - informatician Mitea Liviu Mircea - pensionar, fost economist Bica Corina - asistență
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PRU, liste complete de candidați și profesiile lor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102727_a_104019]
-
de îngrijire și asistența Localitatea Rachitoasa Centru de îngrijire și asistența Localitatea Comănești Centru de recuperare și reabilitare Localitatea Dărmănești- neuropsihiatrica Vermesti Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Răcăciuni Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Ungureni Centrul-pilot "Miorița" Localitatea Parincea 5. Județul Bihor Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciutelec Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Cighid-Ciutelec Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Cădea 6. Județul Bistrița-Năsăud Centru de recuperare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166688_a_168017]
-
nivelul opiniei publice. Trebuie să fiți obosită după zborul prin Europa. Mă tem domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit ungureni pentru că ei, ungurenii, nu sunt așa cum încercați să pretindeți o nouă generație în politică, generația premianților care erau în comitetul central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
Trebuie să fiți obosită după zborul prin Europa. Mă tem domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit ungureni pentru că ei, ungurenii, nu sunt așa cum încercați să pretindeți o nouă generație în politică, generația premianților care erau în comitetul central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la început. Avem trei
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
bunul simț și responsabilitatea chiar țin de foame? Aș vrea însă ca după acest an să găsim în noi capacitatea de a depăși sentimentul mioritic al ființei - aș vrea ca baciul moldovean să se ducă să îi confrunte pe ăl ungurean și pe ăl vrâncean sau măcar să nu se gândească doar la variante de a o minți pe bătrâna lui măicuță că totul e ok. Pe bune, nu e ok. Și oricum, și în toată povestea asta cu „nimic nu s-
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui by https://republica.ro/am-vrut-sa-vad-daca-s-a-schimbat-ceva-dupa-colectiv-si-timp-de-o-saptamana-am-facut-un-experiment-ce-am [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
Eveniment > Recomanda > EMILIA DĂNESCU - EDITURA SINGUR - NOI APARIȚII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” Autor: Emilia Dănescu Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12 noiembrie.1952 la Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial: la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Emilia_danescu_editura_singur_noi_a_emilia_danescu_1339316739.html [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” Autor: Emilia Dănescu Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12 noiembrie.1952 la Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial: la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Emilia_danescu_editura_singur_noi_a_emilia_danescu_1339316739.html [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte opt pe loc turteam! Gelu Andone Alelei! pe când eram Om întreg de mă luptam Mulți păgâni am mai stricat! Multe capete-am fărmat De tătari și de lifteni Și de falnici ungureni! Iar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână De o sabie păgână; Dar n-a căzut numai ea A căzut și mâna mea Cu păgânu-alături!... De atunci n-am ce să fac C-am ajuns un biet
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
Nicolae Ungurean Amintirii lui Gh. D.V. Poetul, iată, a-nceput să tacă, Așa cum tac o floare, un gorun, Pe dealurile-adolescenței lui, sub lună. Cuvintele nimic azi nu-i mai spun Și nici culoarea cerurilor, prea săracă, A amintirii și a vinului nebun
Poezie by Nicolae Ungurean [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
Loviște să fi imigrat oa- meni din alte părți ale țării, spre deosebire, de exemplu, de zona Băbeni-Horezu-Vaideeni-Polovragi, unde cei mai mulți dintre locuitori își au rădăcinile în Mărginimea Sibiului; de altfel, pe aceștia din urmă loviștenii îi numesc generic și astăzi ungureni și, respectiv, bobe- nari sau chiar ungureni bobenari pe cei din zona Băbeni. Mai cred, de asemenea, că nici despre emigrări din Loviște de-a lungul tim- pului nu putem vorbi, în măsura în care împrăștierea prin țară a unor indivizi nu poate
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
alte părți ale țării, spre deosebire, de exemplu, de zona Băbeni-Horezu-Vaideeni-Polovragi, unde cei mai mulți dintre locuitori își au rădăcinile în Mărginimea Sibiului; de altfel, pe aceștia din urmă loviștenii îi numesc generic și astăzi ungureni și, respectiv, bobe- nari sau chiar ungureni bobenari pe cei din zona Băbeni. Mai cred, de asemenea, că nici despre emigrări din Loviște de-a lungul tim- pului nu putem vorbi, în măsura în care împrăștierea prin țară a unor indivizi nu poate defini acest fenomen. Limbajul loviștenilor are o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Fata lu' tata va exersa saltul mortal spre o nouă poziție pe eșicherul politichiei dâmbovițene, în timp ce republicana va număra cu abacul last generation realizările, fără număr, ale regimului. Fost. MRU rămâne tânăra speranță, cu un neamț în coastă, în vreme ce celălalt ungurean va căuta calea Brăilei, via buda. Stolo devine, sigur, guru-guru, îndemnând la cumpărarea acatistelor salvatoare, în timp ce cârlanii pomeniți vor plăti pentru îndrăzneala de a încerca o altfel de politică. Auzi, uniți până în 2016! Lucru de neacceptat pentru mass media ajunsă
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1363581122.html [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]
-
început cu afirmarea specificului național de sub înrobirea nedreaptă. Specific că și Țările Române se aflau sub călcâiul cotropitorilor Turci, dar numai vecinii Ruși și Francezi erau preocupați, poate interesați, de independența și autoconducerea zonei. Politicienii locali au așteptat un rege ungurean, străin de țară, ca să inițieze războiul de independență sub conducerea bravului Principe Carol care a urmat la „tron” după Alexandru Ioan Cuza principele unirii Moldovei cu Țara Românească. Politicianismul zonei era prea impregnat de lâncezeala orientalismului. Ca și astăzi mai
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
românul, n-ai cei face! Dar să nu generalizăm. Fiecare nație își are leprele ei. Leprele sunt relativ puține. Dar la fiecare eveniment electoral altele se mândresc cu acest epitet. Ajungem astfel ca majoritatea să trăiască între lepre majoritare. Ca ungurenii printre pământeni. Atenție! Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
leprele ei. Leprele sunt relativ puține. Dar la fiecare eveniment electoral altele se mândresc cu acest epitet. Ajungem astfel ca majoritatea să trăiască între lepre majoritare. Ca ungurenii printre pământeni. Atenție! Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
Ca ungurenii printre pământeni. Atenție! Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
Ungureni și toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din strămoși. Explicațiile sunt necesare tocmai pentru că așa-i românul politician care dă definiții politice
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
în gând să revitalizeze tradiția producției de bere în micile fabrici locale și să își facă loc printre multinaționalele care domină piața autohtonă, evaluată la 1,8 miliarde de euro. La un moment dat drumurile i-au dus la Măneciu - Ungureni, aproape de stațiunea Cheia, unde exista o făbricuță de bere ce funcționase până prin 2011, dar care își oprise activitatea. Au luat legătura cu proprietarul de la care aveau să cumpere fabrica, au vorbit cu câțiva oameni care mai lucraseră în fabrică și
GENERAȚIA B. Microberarii de la Zăganu fac afaceri de 2 milioane de lei din bere artizanală by https://republica.ro/generatia-b-microberarii-de-la-zaganu-fac-afaceri-de-2-milioane-de-lei-din-bere-artizanala [Corola-blog/BlogPost/338577_a_339906]
-
ungher. Un miliționer ne păzea. Am stat în ungherul acela, lîngă o sobă, vreo 3-4 zile. În timpul ăsta au scris în alte regiuni, pe la Moscova. Au venit într-o zi, au intrat în cămăruța ceea, și au început a striga: Ungurean Tatiana, cine e? Eu, a zis fetița. Scoală și hai! Mihăilă Serghei? Eu! Scoală și hai! Pe toți trei i-au sculat. Așa, în cămașă, fără chiloți, fără pantaloni, desculți, cum erau. Haide după mine, le-a zis. Dar io
Dan Cristian Turturică by http://balabanesti.net/2012/10/06/dan-cristian-turturica-rusia-si-romanii/ [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
sincer să fiu, m-ați dezamăgit, prin comportament și comunicare necontrolată. La ce bun amfiteatrele Oxfordului unde v-ați școlit, v-ați instruit în limbajul dur al englezului, nu în cel blând al românului. Dar, iată că azi sunteți „Baciul ungurean al României” mioritice, în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți înțelege păsurile, nu vă veți controla exprimarea, mai ales când este vorba de oameni supărați, veți avea un mare semn de
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ca_vacarul_pe_sat_ion_c_hiru_1329234444.html [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
care o vorbesc. Cu excepția scriitorilor care nu scriu chiar vorbe goale, vocabularul a fost studiat aproape exclusiv de venetici. Majoritatea evrei. Cum oare de cunosc ei mai bine limba noastră decât noi înșine? Chiar și semantica, relativ complicată, tot veneticii, ungurenii cum se pronunță prahovenii, au elucidat-o pentru noi. Oare ce este iubirea? Ce este dorul? Ambele sunt substantive. Și atât tot! Dacă adăugăm și substantivul dragoste toate trei ascund semantic un sentiment uman traduse tot printr-o entitate la fel de
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402588199.html [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]