6 matches
-
întrebase din sprâncene ascultătorul spre bunic. -Zaine, Zaine, zău așa! se văicărise Buna, de fapt mulțumită de intervenție. -Ce, n-am dreptate?! Cât au fost pe lumea asta au fost de nedespărțit, atât s-au iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
întrebase din sprâncene ascultătorul spre bunic. -Zaine, Zaine, zău așa! se văicărise Buna, de fapt mulțumită de intervenție. -Ce, n-am dreptate?! Cât au fost pe lumea asta au fost de nedespărțit, atât s-au iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-i răsplăteau. Puteau să ia ștoalfele de șolduri și să le învîrtească până amețeau. Erau niște transilvănence grase, cu pieptul mare, toate buzate și blonde, cu părul scurt, pofta lui! Le pupa după ureche și le scotea în curte. Nechezau ungurencele, că le plăcea, își alegea. Era de unde! Spre ziuă le întindeau pe nisipul vreunei binale și le dezveleau. Tocmai duminică dimineața le dădeau drumul, țepene de frig, dar mulțumite. Că se mai tăiau cu câte unul, asta era altă poveste
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și frunze de stejar, troscot, de rădăini de urzică vie, creață sau moartă, cu planta unghia găinii, cu ungureancă, mlădițe și coajă de salcie. Ceaiuri din coada racului, rocoțea sau buruiana junghiurilor, cinci degete, pidosnic, trifoi roșu, cervană sau iarba lui "cel rău", urzică mare, coajă din mlădițe de răchită, de sudoarea calului, de salvie, flori de soc, traista
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]