161 matches
-
invazia mongola. Ordinul fraților minoriți au fost instalați în extremitatea estică a orașului, menționați documentar la 1268, biserica conventului fiind deja terminată la 1280. O mănăstire dominicana de maici cu hramul Ad Sanctem Trinitatem a fost amplasată pe fosta stradă Ungureasca. La începutul secolului al XVIII-lea pe locul fostului hospital au fost instalați piariștii, care au amenajat o școală care a funcționat din 1717 până în 1849. Între elevii acestei școli s-au numărat și Gheorghe Șincai, Andrei Muresanu, Karoly Torma
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Poenari, nu la fortificațiile din Curtea de Argeș. Dovezile arheologice relevă însă faptul că în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit un incendiu devastator. Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
zic așa. Înainte de Dictatul de la Viena - și presupun că În toată Transilvania era valabil ce spun eu acum - stratificarea socială era dublă. Era o ierarhizare socială etnică, formată, la Cluj, dintr-o comunitate mare românească, o comunitate ceva mai mică ungurească, o comunitate tot mare (de ordinul, știu eu, poate chiar un sfert din populație, 20%) evreiască și o categorie mai mică săsească, nemțească. Aceste societăți nu erau exclusive. Deci oamenii erau destul de amestecați Între ei, deși căsătoriile mixte erau relativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
malului stâng al Dunării, a refuzat să mai plătească tribut sultanului Mahomed al doilea. Principalele sale incursiuni au fost Însă spre nord, În ținuturile negustorilor sași care au oprit negoțul Țării Românești cu Transilvania, Întrucât mărfurile românești scădeau prețul pieței ungurești. Din informațiile primite de la prieteni transilvăneni, cauza atacului lui Vlad Dracula asupra Brașovului a fost Încercarea fratelui său, Dan, protejat de regele Matei Corvinul, de a-l Înlătura din scaunul voievodal. Aceste acțiuni au făcut ca foile tipărite de sași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad Țepeș emancipatorul poporului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a le îngrădi chiar, după putință. Aci însă ne apropiem de adevărata cauză a relelor ce bântuie dincolo. Această cauză e corupția și lipsa de aptitudini politice și economice a elementelor dominante din Ungaria, mai cu seamă însă a demagogiei ungurești. La popoare pe jumătate culte cum sunt ungurii, cum suntem și noi, interesele publice joacă rolul de pretexte pentru realizarea unor afaceri nu numai private, dar adeseori reprobate de legi. Precum la noi se exploatează fără omenie țara sub pretextul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
munteni o părere proprie, bazată pe observațiuni etnologice, care modifică esențial maniera de-a privi cestiunea. Nu există, după a noastră părere, nici o deosibire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului și a Țării Ungurești. E absolut aceeași rasă, cu absolut aceleași înclinări și aptitudini. Dar în București și în orașele de pe marginea Dunării s-au ivit un element etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți. Acestea sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amenințări anexioniste române în Transilvania? Unele foi austro-ungare citează, spre a sprijini acuzațiile lor, limbajul ostil monarhiei Habsburgilor a o seamă de organe ale presei române. Dar acestea n-ar putea răspunde reamintind amenințările de cari gemeau foile austriace și ungurești cu ocazia cestiunii Dunării? Dacă presa română respinge cu viociune pretențiile ce le crede de natură a compromite interesele legitime ale țării în această cestiune, e un cuvânt de-a acuza România că voiește să-și anexeze Transilvania? O acuzație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în apusul Europei între națiile romanice sau romano - germanice de acolo. Cauzele acestor simpatii depărtate nu sunt numai politice, ci de natură foarte diversă, sunt etnice, intelectuale. Natura analitică a limbei, deci și a spiritului nostru, deosebită de cea germană, ungurească, slavă; o inteligență mai puțin abstractă dar mai limpede; un bun simț, falsificat poate în parte, dar înnăscut rasei române, o elasticitate mai mare a puterii musculare și a celei intelectuale; iată note cari disting în mod esențial rasa română
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
impuse de jurământ, în contra binelui statului sau a serviciului sau daca ar cere o faptă oprită de legea penală. Soldatul însă nu jură pe Constituția ungurească și nici pe altă Constituție, ci numai Maiestății Sale supremului beliduce. Astfel suspendarea Constituției ungurești sau a unei părți dintr-însa, caz foarte nerverisimil despre care s-a tratat, nu poate fi privită nicidecum ca îndreptată "clar și pe față în contra binelui statului". Daca un asemenea caz ar veni în discuțiune, el s-ar putea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totdauna astfel și că 'ntr-un timp mai mult ori mai puțin depărtat România se va găsi izolată și nu va mai putea să aștepte nici un sprijin. Sunt în adevăr câteva cuvinte ale contelui Andrassy, rostite în una din ședințele delegațiunii ungurești, cari sunt din cele mai caracteristice și n-au putut să fie tocmai plăcute românilor. "E cu putință - a zis contele ca interesele șovinismului român să se îndrepte în contra, noastră, dar interesele României înseși sunt identice cu ale noastre. De când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1611 - p. 12 / 22 octombrie 1615; octombrie 1621 - septembrie 1623) poruncește din Iași la 8 aprilie 1613 diacului Rusu din Frenciuci să cerceteze jalba lui Ionașco din Boțești pentru o datorie a lui Băiseanul În valoare de 20 de galbeni ungurești și . La 30 iunie 1617 domnul Radu Mihnea (a. 26 iulie / 5 august 1616 9 / 19 februarie 1619; septembrie 1623 - p. 13 / 23 ianuarie 1626) Întărește Sorei, fiica lui Toader Groza, soția fostului vornic Grigori, stăpânirea pe o <citation author
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
unul și același punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și noi blesăm pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
secătuit în scurtă vreme. Oastea, pe care domnul și-o adusese încă din toamnă la Vaslui, avea, după toate mărturiile contemporane, un efectiv de aproximativ 40.000 de oameni. Cifra este enormă pentru epoca respectivă. Nici o armată europeană, afară de cea ungurească, în 1467, și de cea turcească, nu s-a prezentat pe un câmp de bătălie în secolul al XV-lea cu un asemenea efectiv. Această oaste era alcătuită din toți bărbații valizi ai țării. Dintr-o știre venețiană aflăm că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Valahia Mică. Domnul insistă asupra impostanței strategice a Moldovei: „Nu vreau să mai spui cât de folositoare este pentru treburile creștine această țărișoară a mea; socotesc că este de prisos, fiindcă lucrul e prea vădit, că ea este seraiul Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii. Afară de asta, pentru că turcul s-a împiedicat de mal, mulți creștini au rămas în liniște de patru ani”. Domnul cerea sprijin promițând că orice ajutor sau dar i se va trimite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Panaitescu reproduce din scrisoarea trimisă de Ștefan dogelui Veneției următorul pasaj: „Nu vreau să mai spun cât de folositoare este pentru trebile creștinești țărișoara mea; socot că e de prisos pentru că lucrul e prea vădit, că este seraiul (cetatea) Țării Ungurești și al Poloniei și este straja acestor două crăii”. Dar, P. P. Panaitescu consideră că domnul se înșela, atunci când afirma că prin Moldova „urma să treacă năvălirea otomană”. În realitate, „nu prin Moldova, nu prin Țara Românească au trecut turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unii au murit din cauza sfeclei furajere... Au murit, au murit, că sigur erau oameni care, dacă dădeau de vreo sursă din asta, mâncau mult, după perioade lungi de Înfometare... De exemplu, o dată au dat la toată lumea niște fasole de aia ungurească, d-aia neagră, care are un procent mai mare de grăsime, și unii au mâncat până au crăpat... Da’ special au dat, ca să moară! Și au murit și de la porumb. Mergeam iarna la cules de porumb din zăpadă galbenă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
autoclave bulgărești cu mâncare. Au trecut frontieră, în prima zi, 24 de divizii, fără a mai socoti suportul aerian și unitățile aeropurtate. În ansamblu, la această mârșava operațiune militară au fost angajate 16 divizii sovietice, trei poloneze, două est-germane, două ungurești și una bulgară. Vestea agresiunii asupra Cehoslovaciei a fost anunțată la postul național românesc de radio, dimineața. Comitetul Central al Partidului Comunist Român s-a reunit de urgență și a decis un miting „mamut”, în Piața Palatului din București. La
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aline durerile cauzate românului prin faptele povestite cu alte recompense demne de doi frați. Și cari sunt acele recompense? S-a enunciat cumcă preste cele trecute se trage vălul uitărei. Aceasta însă în faptă s-a estins numai la "honvezii " ungurești din 1848, cari s-a reabilitat, oficerii lor cari au voit s-au reactivat, apoi cei neapți s-au pensionat și li [s-a] asigurat subsistență comodă, iar pentru invalizi s-au edificat un azil care se susține din bugetul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Plato prin istoria vestitului Nastratin-hogea, Aristofan prin "întroducerea în arta caraghioșilor ", artă despre a cării înțelegere ungurii au dat strălucite dovezi în vremea din urmă. Să sperăm deci că, în interesul culturei omenești îndeobște, limba turcească va deveni limba Academiei ungurești din Pesta. Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de față dizolvarea comitetelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
materialiste, ei lovesc fără rațiune. Toată iarna corpul e sănătos, fața roșie. Vine primăvara și buba venerică împle părțile cele mai nobile ale corpului, ochii, gura, nasul, și pătrunde până-n creieri, rozând până și oasele craniului. În curând capul națiunei ungurești nu va fi decât un monstru urâcios și plin de bube - un cap incurabil. În fine românii naționaliști vor lucra spre binele nostru, românii renegați, fără să vrea chiar, spre răul inamicilor noștri. Să vină numai primăvara libertății noastre, și-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu slujba, când n-am fost nici boier, nici ca domn, pentru că m-au miluit cu el domnii dinaintea noastră pentru că le-am slujit; iar apoi când a fost în zilele lui Radul voievod am dat domniei sale trei sute de galbeni ungurești, pentru acest sat și n-am lăsat să cadă în mâna altor oameni străini cum au fost mai înainte“18. Actul a fost publicat în transcriere slavonă și traducere românească de Haralambie Chircă, care „nu suflă“ nici un cuvânt despre decorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al XIX-lea i-a pus la dispoziție mai ales posibilitatea de a studia și a releva un complex de raporturi. Istoricul, tolerant din fire și prin educație, nu s-a dat în lături să remarce rolul pozitiv al școlii ungurești în formarea spirituală a lui, spre pildă, Simion Bărnuțiu. Urmărind detaliat faptele, le împarte în secțiuni reprezentative și le distribuie aproape dramaturgic. Istoria literară este atrasă astfel către literatură, prin orientarea și dispunerea informațiilor cu ajutorul unor comentarii concise, sugestive și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]