338 matches
-
și - de curînd redifuzat la noi, pe un post de televiziune -, Falling Down, Cădere liberă, cu Michael Douglas), a început prin a fi designer de costume la cîteva filme ale lui Woody Allen... Costumele din Dublura sînt semnate de o unguroaică cu studii la Budapesta și carieră americană de succes, Beatrix Pasztor (Propunere indecentă, Regele pescar). Spectatorul se mai poate distra, cît de cît, și la vederea unor urmăriri ca-n filme, cu toate tacîmurile posibile și imposibile, la care Anthony
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
și mai puțină promiscuitate în detenția de la Vaț, deși acolo avusese de-a face cu ungurii pe care-i critica în Tribuna, decît în cele de la Domnești și Văcărești, unde îl ținuseră conaționalii săi. Fusese însurat prima oară cu o unguroaică ( aceea care-i duce lui Maiorescu biletul ce va declanșa internarea la azil a lui Eminescu în iunie 1883) și credea în șansa coexistenței dintre români și maghiari înlăuntrul statului austro-ungar. Fusese dintotdeauna pentru "pasivism" în politică, adică de partea
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
Istoriei Recente, condus de Andrei Pippidi, de altfel și semnatarul prefeței. Fețele orașului reconstituit de Zoltán Rostás ar mai putea fi cu greu găsite în Capitala zilelor noastre: aristocrația și burghezia de tradiție, meșteșugarii și comercianții evrei, armeni, greci, servitoarele unguroaice și guvernantele nemțoaice, aromânii și rușii albi, pe lîngă mai familiarele imagini - a inginerului textilist școlit în Franța, evreu maghiar și comunist în ilegalitate, a studentului ungur căminist interesat de calitatea învățămîntului și implicat în activitățile comunității sale etnice, a
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
șeful rubricii internaționale a unei reviste de cultură, este un ziarist mediocru, obișnuit să înece orice problemă de ordin personal sau profesional în sticla de vodcă din sertarul mesei lui de scris. Curând după război o denunțase pe soția sa, unguroaică de origine. În toamna anului 1956, la izbucnirea Revoluției antisovietice din Ungaria, tovarășul Mașek scrie editoriale înverșunate împotriva "bandiților contrarevoluționari", iar după ce revolta este brutal reprimată de tancurile rusești, află consternat că soția lui s-a sinucis în închisoare. Între
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
Cuvîntul albanez care numește planta pe meleaguri valahe cunoscută drept anghinare seamănă în mod tulburător, am aflat din prima seară la Tirana, cu varianta lui românească, prilej cu care ne-am amintit toți (adică eu, cei trei albanezi și Marta, unguroaica originară din Transilvania) de rădăcinile ilire comune. Irina, moldoveanca, susținea apăsat că nu vorbește românește, ea făcînd parte din comunitatea rusă - ceea ce, totuși, n-o împiedica să știe (și-ncă prea bine) ce e aia „la botu’ calului”. Din păcate
Duhani dëmton... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13168_a_14493]
-
un păr blond platinat , totdeuna aranjat impecabil. Arăta ca scoasă din cutie la orice oră o Întâlneai, iar noi, copiii, o urmăream cu simpatie și curiozitate fiindcă lăsa În urmă un parfum de violete ce ne amintea de primăvară. Era unguroaică venită din Ardeal la timpul conflictelor dintre unguri și români , iar după război a rămas În Regat. După casa doamnei Iutzi, urmau câteva case vechi, dar frumoase, cu stucaturi maiestoase În jurul ferestrelor, cu uși grele sculptate și porți Înalte din
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
cu poetul scrie pe i iulie: „Aflăm cu sinceră părere de rău că dl Mihai Eminescu, redactor la ziarul „Timpul”, tânăr, plin de talent și înzestrat cu un deosebit geniu poetic, a căzut greu bolnav”. Tot acum, soția lui Slavici, unguroaica Szeoke, trimite lui Maiorescu un bilet cu următoarea rugăminte: „Domnul Eminescu a înnebunit. Vă rog faceți ceva să mă scap de el, că e foarte rău”. În felul acesta i s-a meșteșugit atent nebunia eminesciană. Totul era o minciună
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
O văzuse cu el pe bulevard, așteptau să intre la un film. Cu vreo cinșpe ani mai tânără ca el. Știa, din auzite, că o ținuse așa, de concubină, vreo doi ani, apoi trecuse la alta, încă și mai tânără, unguroaică ori nemțoaică, Barbro sau Barbara, dracu' s-o pieptene! Au mai fost pe urmă câteva, o Dory, o Margă, o Nini. Tot mai tinerele și mai efemere. Nume fără chip, căci n-avusese curiozitatea să le vadă. Se mulțumise doar
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
îmbrăcat în fireturi dar cu fața împietrită, mai trăgea câte un scotch, împovărat de gânduri, mireasa râgâia mortal, mai scotea din gură, mai punea pe masă dumicați nemestecați, Arthur socializa cu o prințesă dintr-un comitat îndepărtat, se pare o unguroaică de la Debrecen, cu sânge cald, vienez, care dorea și ea să intre în Europa. La 12 fără un minut noaptea, baba se ridică, își potrivi rochia Coco Chanel, mai râgâi o dată și-i aruncă peste umăr lui Andrew: “Te-aștept
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
pe tine?! Fii serios, frate, cu tine șef, tot mai avem o speranță în viață.” Oftă, apoi mormăi: „Să ne vedem cu bine...” Își îndreptă vestonul și plecă pe-aci încolo. Îl urmăriră cu privirea, triști. Garda îi dădu onorul. Unguroaica, dar nu numai ea, toată prezența feminină lăcrima. Andrew hălădui o vreme pe coridoarele casei de oaspeți, de fapt o cabană sub formă de palat, apoi păși în dormitor. Aici era cam întuneric și la început nu văzu bine, se
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Tihuța și agoniseala de-o viață, cu foarte puține donații și într-un mediu politic câtuși de puțin prietenos sau măcar înțelegător. Împreună cu mama lui, tanti Efti, o femeie scoasă parcă din poveștile lui Agârbiceanu, și cu Ana Szekely, o unguroaică frumoasă și hotărâtă, pe care și-ar dori-o în prima linie orice ONG bucureștean (partout cherchez la femme, în orice proiect frumos veți găsi urzind din umbră geniul bun al unor femei), Alin a construit la poalele muntelui Tășuleasa
Oameni de toată isprava by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82464_a_83789]
-
timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
J.O. în optimile de finală ale concursului de spadă individual. Venită la întrecerile olimpice de la Atena cu un palmares impresionant la junioare, tânăra scrimeră a debutat cu mult curaj, întrecând-o pe algeriana Zaha Gamir cu 15-14 și pe unguroaica Adrienn Hormay cu 15-13. În optimile de finală, Ana Maria Brânză s-a întâlnit cu o adversară experimentată, chinezoaica Zhang Li, fiind învinsă cu scorul de 15-13. Înfrângeri în turul inaugural Plecând cu vise mari de la București, cei doi reprezentanți
Agenda2004-34-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282797_a_284126]
-
din dimineața zilei de 28 iunie 1883 care îi cerea, în lipsa lui Slavici plecat la Halle, lui Maiorescu să se ocupe de poet care e nebun și se comportă foarte rău. Nu era d-na Slavici o Szökö, deci o unguroaică, urîndu-l, de aceea, pe poet? Autorul cărții pe care o comentez pune chiar la îndoială scena de la baia Mitrașewski, unde Gr. Ventura, gazetar prieten cu Eminescu, l-a însoțit și poetul, cu mintea întunecată, s-a închis într-o cabină
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
mincinoși dintre politicieni și jurnaliști. S-au scris sute de articole despre intenția ungurilor de a-i primi cu măciuca pe spectatorii români sosiți la Budapesta. Dar n-am văzut decât o singură și lapidară relatare despre șirul de frumoase unguroaice care, după meci, în loc să arunce cu pietre și coctailuri molotov în ambasada noastră la Budapesta, au așteptat zâmbitoare un autograf din partea vedetei Cristian Chivu. Poate că în această secvență eludată de presă stă - printr-un ciudat joc psihanalitic - iritarea lui
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
din partea vedetei Cristian Chivu. Poate că în această secvență eludată de presă stă - printr-un ciudat joc psihanalitic - iritarea lui Ion Iliescu față de ambasadorii României. A lui Ion Iliescu, soțul unei doamne despre care �Academia Cațavencu" scrie c-ar fi unguroaică!
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
fusese primul scriitor român care se grăbise să scrie în contra revoluției din Ungaria, imediat a doua zi, după ce avusese loc, în ziua de 24 octombrie a anului 1956... S-a spus că scrisese deoarece, maică-sa, de viță nobilă, era unguroaică. Et pourtant!... Printre atîtea neamuri proaste, cu talent, din literatura română, în fine, apăruse un Domn strălucit, în viață și în cultură, politica ne mai contînd... Este prozatorul cel mai de seamă al celei de a doua jumătăți a secolului
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
de acesta să fie dat fetiței sale, caz clasic de psihanaliză ce poate fi exploatat. Fosta amantă este pe jumătate evreică și va juca un rol de seamă în formarea eroinei principale. Există totuși o măruntă diferență grafică, Nora, fiind unguroaică, semnează numele cu h la urmă, numele de familie fiind Horvath, tot cu h. Acest h conține de fapt o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de alegerea numelui
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
o deosebire enormă în caracterele celor două personaje feminine în ciuda diferenței de vârstă. Autoritățile satului Curechi se opun față de alegerea numelui din motive mai mult șovine, apoi și la intervenția mamei adevărate, din gelozie. Tatăl va reuși să impună numele unguroaicei atât de iubită de el în tinerețe. De fapt, când te botezi și capeți un nume, e cum te-ai naște a doua oară. Moment solemn plin de urmări. Așa se va întâmpla și cu viața eroinei. Cap. II. Călătoria
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
noi, care, social, să-i convină. De fapt e o mitomană în căutarea unei alte existențe. Suferă că părinții au o origină modestă, - de exemplu, de taică-su le spune necunoscuților că e un mare doctor... Nora va crește în preajma unguroaicei rafinate care o va educa găsind un teren prielnic în însuși dorul de parvenire socială a eroinei. Ajunsă la București, unde contactul cu orientul neserios și murdar o face să-l urască având uneori accente antipatriotice ce o vor face
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
civilizație. Primul ei contact cu Bucureștiul va fi unul șocant... O rușine o va cuprinde văzând lumea din regat, atmosfera orientală. Ea care făcuse grădinița la Arad într-o casă de grof frumoasă ca un palat unde profesoarele, săsoaice și unguroaice cântau la pian, la vioară... Contabila fiind o olteancă, iar femeia de serviciu țigancă... Toată Pusta reprezentată în clădirea-palat a grofului desproprietărit... Cap. Colectivizarea. Bunicii materni, Pavel și Maria aveau nouă copii, cinci băieți și patru fete. Iosana, mama Norei
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
mult o poezie patriotică. Eroul meu e mai puțin "erou", pentru că în Pădurea Spînzuraților am arătat însuși originea și creșterea dezechilibrului moral al unui om, slab în fond, ca toți oamenii, doritor de dragoste, pe care o găsește la o unguroaică - deși ar părea neverosimil unui literat oficial și plîns la spînzurătoare tot de un ungur, tatăl Ilonei. Așa cred că e mai omenește și un roman care nu palpită de viață - cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei - nu are
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
și tandrețe, relieful celor trei personaje principale: un soldat român dezertor, angoasat și dezorientat, în timpul unui violent "conflict interetnic", găsindu-și refugiul într-un canton izolat, uitat de lume (interpret - Ovidiu Niculescu, un nume pentru o posibilă carieră); o tînără unguroaică blondă, ingenuă, îndrăgostită de soldatul dezertor (Imola Kezdi, un talent cu o carnație superbă); și tatăl fetei, cantonierul taciturn, enigmatic și violent, victima războiului din bucătărie, un personaj căruia Gheorghe Dinică îi conferă - ca din nimic - o extraordinară densitate"... Revăzînd
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
acest drept. În vreme ce canoiștii români pleacă la Atlanta cu gândul la cât mai multe clasări pe podium, fetele de la caiac vor doar să obțină calificarea. „Sunt recalificări anul viitor, dar noi vrem să rezolvăm problema în acest an. De fapt, unguroaicele și nemțoaicele sunt cele mai tari adversare ale noastre. Dar dacă mai acumulăm noi un pic de experiență internațională, n-o să ne mai temem de nimeni“, a declarat Florica Vulpeș, componentă a echipajului de caiac patru. l Managerul selecționatei de
Agenda2003-15-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280901_a_282230]
-
din acea perioadă : D.D. Roșca, Onisifor Ghibu, Sextil Pușcariu și alții. O întreagă generație de aur. Îmi povestea cum la cel mai sever profesor a reușit să depășească orice așteptări, drept pentru care dascălul i-a admonestat pe ceilalți: «O unguroaică știe mai bine româna decât voi și e singura care merita zece». Tata, Eugen Chișu, a fost o perioadă, imediat după Al Doilea război Mondial, prefect al județului Sălaj și implicat în miș carea de rezistență din acei ani grei
Nuanţe româneşti la umbra frunzei de arţar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Cristina Balaj Mihai () [Corola-journal/Journalistic/93_a_105]