56 matches
-
gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele ale castravetelui comun, însă mult mai delicate, puțin mai mici, cu petalele mai subțiri și ușor creponate. Florile, unisexuat monoice dispuse câte 1 - 2 la un loc la subsoara frunzelor, sunt gamopetale cu corola de culoare galben deschis și în formă de pâlnie. Ovarul interior al florii femele are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
inegalităților de gen); b) ignorarea diferențelor de gen (neutralitatea în raport cu genul; camuflarea dominației masculine și conservarea inegalităților de gen prin invocarea unui standard universal); c) ștergerea diferențelor (egalitarismul de gencaută atenuarea modelului masculin dominant prin avansarea ideii unei utopice societăți unisexuate; standardul masculin rămâne o prezență dominantă, implicită, în standardul unic, cu care se substituie); d) valorizarea egală a diferențelor de gen (egalitatea de gen ca egalitate intrinsecă și libertate de alegere; două sau mai multe standarde/modele culturale egal valorizate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
punct de vedere energetic, fie prin creșterea abilității de dispersie. Caracteristicile care favorizează extinderea arealului unei specii sunt (Lodge, 1993): strategie de tip “r” (rată ridicată a reproducerii, specii pioniere, durată scurtă a unei generațiiă; potențial de dispersie ridicat; reproducere unisexuată/vegetativă; variabilitate genetică mare; plasticitate fenotipică; areal nativ extins; niță ecologică largă; spectru trofic larg; comensală a omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și plantelor de cultură s-a modificat considerabil. Astăzi, concomitent cu încrucișările și selecția masală sau familială, în cadrul laboratoarelor de profil, se experimentează noi metode de ameliorare, cu fundament științific cert. Astfel, s-a experimentat producerea unor loturi de animale unisexuate, prin practicile denumite „gynogeneză”, sau 53 „androgeneză”, sau chiar introducerea în genomul unui organism, a noi gene, dorite de ameliorator, realizându-se organismele modificate genetic. De asemenea, s-a procedat la clonarea unor organisme superioare, pornindu-se de la celule somatice
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
greu de spus îl are ereditarea mitocondrială. Deci transferul informației genetice, de la mascul, într-un ovul anucleat, nu asigură obținerea unei descendențe în totalitate asemănătoare cu tatăl, intervenind, aici, și ereditatea extranucleară. Din aceste considerente, se practică îndeosebi obținerea generațiilor unisexuate de sex femel. La pești, obținerea de generații unisexuate de femele ar asigura producerea de ovule care se cer la consum, la unele specii depășind cu mult prețul carcasei. 55 Studiile și experimentele de acest fel au început în prima
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
informației genetice, de la mascul, într-un ovul anucleat, nu asigură obținerea unei descendențe în totalitate asemănătoare cu tatăl, intervenind, aici, și ereditatea extranucleară. Din aceste considerente, se practică îndeosebi obținerea generațiilor unisexuate de sex femel. La pești, obținerea de generații unisexuate de femele ar asigura producerea de ovule care se cer la consum, la unele specii depășind cu mult prețul carcasei. 55 Studiile și experimentele de acest fel au început în prima jumătate a secolului trecut și se continuă până astăzi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ovule care se cer la consum, la unele specii depășind cu mult prețul carcasei. 55 Studiile și experimentele de acest fel au început în prima jumătate a secolului trecut și se continuă până astăzi. Cherfas din Rusia, a opținut generații unisexuate la crapul comun încă din anii optzeci, dar în 1994 încă mai experimentează pentru stabilirea timpilor optimi pentru aplicarea șocurilor termice(Lutz 2003). O consecință firească a obținerii generațiilor unisexuate, gynogenetice sau androgenetice, o reprezintă producerea organismelor tetraploide, prin unirea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
se continuă până astăzi. Cherfas din Rusia, a opținut generații unisexuate la crapul comun încă din anii optzeci, dar în 1994 încă mai experimentează pentru stabilirea timpilor optimi pentru aplicarea șocurilor termice(Lutz 2003). O consecință firească a obținerii generațiilor unisexuate, gynogenetice sau androgenetice, o reprezintă producerea organismelor tetraploide, prin unirea celor doi gameți diploizi. 56 2.3.2. Poliploidizarea. Reproducerea sexuată, comună tuturor vertebratelor, constă în contopirea celor doi gameți haploizi (unul mascul și unul femel), pentru obținerea unei celule
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
diferențiere se semnalează și în fenotipia organismelor rezultate din contopirea acestor gameți, în funcție de sexul fiecăruia în parte. Caracteristicile morfofiziologice care deosebesc cele două sexe între ele se numesc carectere sexuale secundare, carecterele sexuale principale fiind însăși 61 producerea de gameți unisexuați. Aceste caracteristici sunt determinate de anumite gene, aflate pe cromozomii sexuali,(sau heterosomi)care la rândul lor pot fi cromozomi identici (XX sau ZZ) sau diferiți (XY sau ZW). La vertebratele inferioare (pești, amfibieni, reptile), la speciile ovipare, se întâmplă
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
trilobat și are vezică biliară. Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La peștii cartilaginoși, apar dinții, din solzii placoidali. Aceștia sunt slab diferențiați, fixați de maxilare și permanent schimbați. La pești, reproducerea are loc în mediul acvatic. Sunt animale unisexuate. Fecundația este în general externă, mai rar internă (la peștii cartilaginoși). Dezvoltarea oului în afara organismului parental se întâlnește la peștii ovipari. La speciile ovovivipare (rechini, crosopterigeni), dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului (de exemplu, în gură). Speciile vivipare nasc pui
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
prezent artropodele constiuie cel mai variat grup de animale. Peste 80% din toate speciile descrise revin artropodelor. Spre deosebire de alte nevertebrate, organele de simț ale atropodelor sunt foarte dezvoltate, au inimă ce pompează sângele, iar cavitatea internă constituie hemocelul. Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt și excepții, unii se înmulțesc prin partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
Funcția sistemului excretor este de a elimina toate deșeurile din corp (în special a celor azotoase). El de asemenea regulează cantitatea de apă și ioni în fluidele corpului. Pentru mai multe detalii, vezi: Sistemul excretor la păsări. Păsările sunt animale unisexuate care prezintă frecvent un dimorfism sexual. Fecundarea este întotdeauna internă iar ouăle depuse prezintă un înveliș calcaros și necesită o perioadă de incubare în anumite condiții de temperatură și umiditate. Sistemul endocrin la păsări este responsabil pentru coordonarea răspunsului păsărilor
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
genetic și fecundație. Rezultă un descendent ce primește două fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite. În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite. În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate. Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
deschid la baza celei de a treia perechi de picioare. În opistosomă funcția excretoare e îndeplinită de o pereche de tuburile lui Malpighi. Glandele coxale elimină metaboliții sub formă de acid uric, iar tuburile - guanină. Aparatul genital. Scorpionii sunt animale unisexuate. Masculii posedă 2 testicule situate printre diverticulele digestive. fiecare testicul este alcătuit din 2 tuburi longitudinale și unite prin alte tuburi transvrsale. Anterior perche de tuburi de longitudinale se contopesc în vasul deferent. Vasele deferente se unesc și se deschi
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
în formă de cristale. Astfel are loc prevenirea deshidratării. La nivelul prosomei excreția are loc prin nefrocite. În afară de acestea, o parte a substanțelor excretoare sunt utilizate la producerea firelor de mătase sau colorație. Păianjenii se reproduc sexual și sunt animale unisexuate, fecundația este internă. Dimorfismul sexual se manifestă prin colorație și dimensiuni. Masculii sunt mai mici și de culori mai variate. Organele genitale masculine sunt: 2 testicule, continuate de 2 spermiducte care se unesc și se deschid ventral pe opistosomă. La
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
intestinali. În cavitatea bucală se deschid canalele glandelor salivare duble. Ca organe de excreție sunt două perechi de tuburile lui Malpighi - tuburi ce plutesc în cavitatea corpului și se deschid la limita dintre intestinul mediu și posterior. Diplopodele sunt animale unisexuate, cu sexurile dispărțite. Ovarele sunt situate ventral, sub intestin și continuă cu un oviduct care se ramifică, uneori vaginul prezintă și receptaculi seminali. Testiculele au o structură complexă, fiind alcătuiți din 6 - 15 perechi de glande. Orificiul genital se află
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
la mediul acvatic. Sunt răspândite pe tot globul terestru, cu excepția zonelor polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice și poligame. Polenizarea entomofilă a dus la modificări ale florii: diversificarea periantului, a staminelor și a carpelelor etc. Pentru stabilirea filogeniei lor se ia
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Alte specii din flora românească sunt: "N. candida" C. Presl., "N. lotus L. var. thermalis." (drețe), "Nuphar luteum" (L.) Sm. (nufăr galben). Plante acvatice submerse, nefixate de substrat (lipsite de rădăcini). Au frunze verticilate, penat-sectate, cu segmente înguste. Florile sunt unisexuate, dispuse monoic, iar înflorirea și polenizarea are loc în apă. Fructul este o achenă foarte puțin albuminată. "Ceratophyllum demersum" L. (cosorul bălților) și "C. submersum" L. sunt specii frecvente în ape stagnante sau slab mobile. Sunt plante erbacee sau lemnoase
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de timpuriu. Fructul este o capsulă de 2-2,5 cm lungime, multispermă. Din bulbotuberculi se extrage bulbocapmina, cu acțiune anestezică. Se întâlnește prin păduri luminoase, din regiunea de cîmpie pînă în cea montană. Cuprinde mai ales plante lemnoase, cu flori unisexuate, grupate în amenți. Prin prezența (uneori) în xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
uneori) în xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd din Magnollidae. Majoritatea au flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic; florile mascule sunt așezate în amenți, iar cele femele alcătuiesc inflorescențe diverse. Deoarece au unele caractere de primitivitate, au fost considerate uneori ca fiind cele mai inferioare dintre dicotiledonate. Aceste caractere sunt, totuși, de origine secundară
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
dicotiledonate. Aceste caractere sunt, totuși, de origine secundară, ca rezultat al adaptării ulterioare la condițiile de mediu. Din această subclasă fac parte ordinele: "Trochodendrales", "Hamamelidales", "Urticales" ("Morales"), "Cassuarinales", "Fagales", "Myricales", "Juglandales". Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu flori (de obicei unisexuate) grupate în inflorescențe cimoase, amentiforme. În scoarță au canale laticifere și fibre elastice. Fructele sunt achene, samare sau drupe. Arbori cu frunze simple, cu baza evident asimetrică. Florile sunt bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
scheletice, în Dobrogea; "C. australis" L., pe stîncării, în partea sud-vestică a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
iar "F. carica" L. (smochinul) este un arbust ce poate fi cultivat și în zonele sudice ale României. Fructul său, în formă de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]