21 matches
-
un sistem unic integrat, ei se gândeau la organizări economice paralele cehe și slovace. Reacția cehilor la aceste îngrijorări i-au supărat și mai mult pe slovaci. În opinia cehilor, atenția pe care o acordau ei reumanizării marxismului era una universalistă, în timp ce preocuparea slovacilor pentru autonomie națională era provincială și anacronistă — sigur prea trivială pentru cei a căror grijă era „socialismul cu față umană.” din 27 octombrie 1968 a răspuns dorinței de autonomie a slovacilor. Cel mai important, însă, KSČ a
Slovaci în Cehoslovacia (1960-1990) () [Corola-website/Science/323175_a_324504]
-
o predica din anul 1819 Channing a stabilit doctrinele de baza ale Unitarianismului. Aceasta a condus la formarea Asociației Unitariene Americane, în anul 1825. Exista câteva grupări în sânul Unitarianismului. Astăzi aceste grupări sunt unite, prin legaturi slabe, în Asociația Universalistă Unitariana (formata în anul 1961). Christian Connexion, o rețea de congregații creștine independente din America (1808), o variantă provincială de unitarianism combinată cu puternice trăsături evanghelice. Crezul fundamental al acestei mișcări implică o viziune raționalistă, anti-credală, reducționistă a doctrinei creștine
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
altfel trebuie reformulate. 3. Universalii puternici sînt concepte cuantificate cu scale care au aceeași măsură în toate culturile, dar originile conceptului sînt diferite. Acest tip de scală este necesar pentru comparațiile cantitative atît în tradiția relativistă, cît și în cea universalistă. 4. Universalii stricți sînt acele concepte care au aceeași scală metrică și origine în toate culturile. Astfel, se consideră că un concept este un "universal" dacă există un motiv de factură teoretică pentru a-i accepta invarianța culturală, există dovezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
totuși, răul aparține realității chiar Într-o mai mare măsură decât binele, pentru că a trăi Înseamnă a acționa iar acțiunea - prin natura ei non-ideală - presupune și greșeală, eroare, eșec. Chiar noile „etici aplicative” apreciază că este exagerată pretenția unei „morale universaliste” de a defini o dată pentru II. Despre toleranță și violență Critica toleranței totdeauna ceea ce este bine sau rău. Pentru omul cotidian, ființă mărginită, deloc sfântă și care nici măcar nu aspiră la sfințenie, a distinge binele și, apoi, a-l realiza
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cam în aceiași termeni despre caracteristicile literaturii vechi bulgare. Teoria lui Lihaciov (formulată prin anii ’60 și reluată apoi în câteva rânduri) este mai amplă. Evocând relațiile stabilite între culturile sud-est și est-europene (într-o comunicare ce conta pe tezele „universaliste” ale unei ortodoxii supranaționale) și ajungând la încheierea că aceste legături au reușit să construiască o „cultură comunitară” (la baza căreia se află în bună măsură cea bulgară), prin intermediul căreia slavii au comunicat cu Bizanțul, Lihaciov (neinformat în privința vechii literaturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
există două motive serioase pentru a face acest lucru. Primul dintre ele are la bază lucrările recente ale istoricilor feminiști, care susțin că acest lucru s-a petrecut înainte. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, o retorică universalistă asupra democrației permitea existența unui mecanism prin care bărbații să revendice drepturi politice exclusive și să includă aceste revendicări în redactarea constituțiilor. În cazul Revoluției Americane, al Revoluției Franceze și în perioada Reconstrucției în Statele Unitexe "Statele Unite", unii bărbați și-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
nu numai primul embrion de birocrație în Europa, dar fiind, totodată, și cei dintîi autori și apărători ai ideii de suveranitate regală, pe care -deși mulți dintre ei erau membri ai clerului au justificat-o sistematic împotriva teoriei theocratice și universaliste pontificale (v. în acest sens, inter alia Histoire de France, sous la direction d'Andre Burguière et Jacques Revel. L'Etat et ses pouvoirs, par Robert Descimon, Alain Guery, Jacques Le Goff, Pierre Léveque, Pierre Rosanvallon, Paris, Éditions du Seuil
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
acționau după principiul: „Vrem democrație, dar nu pentru femei!”. În consecință, tot arsenalul tradițional potrivit căruia femeile sunt mai iraționale, emoționale, nu își pot fi cap și nu pot să fie cetățenie a fost repus în scenă, indiferent cât de universaliste se pretindeau mișcările pentru libertate și egalitate între oameni. Chiar dacă nu erau socotite inegale prin naștere, ele trebuiau să rămână doar în sfera privată, ca să asigure „legătura bărbaților cu natura” (Rousseau). În consecință, s-au abolit diferențele în fața legilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
erau sovieticii. Americanii și britanici erau prezenți la București, dar ei aveau un rol mai degrabă decorativ. în special primii nu prevăzuseră un plan special pentru a îngrădi influența Kremlinului în Bulgaria și România. Nord-americanii nu avuseseră decât scopuri generale (universaliste - o conducere democratică), dar nu interese speciale. Investițiile americane erau foarte scăzute în cele două țări dunărene. Istoricul german este de părere că SUA și Roosevelt „au acționat nesăbuit și contrar informațiilor precise” în 1945 și în acest fel au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-o apere public”. Da, o generală renaștere morală de tipul „afacerii Dreyfus” nu prea era de imaginat În România anilor ’30. Cum ajunsese filologul de la „apariția scriitorului În cultura română” la convulsiva temă „evreiască”, cum ajunsesem eu de la obsesia „universalistă” a tensiunii dintre etic și estetic la dialogul nostru epistolar din anii ’80 centrat pe aceeași temă, În ciuda suspiciunii și chiar a unui soi de aversiune „anti-tribală” cu care o priveam? Cum de ne-am „potcovit” amândoi cu astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nu mai dovedesc nimic pentru sursa lor comună. Precum un popor trebuie să dea naștere unui fenomen politic original, așa trebuie să-și adapteze o religie la forma lui de viață, până a o face creație națională. O religie este universalistă în intenția ei teoretică; ea nu poate fi însă în realizarea ei practică, deoarece nici o formă a spiritului nu este vie, decât locală, concretă, adaptată. Practic vorbind, există numai creștinisme. Procesul acesta de adaptare este universal. N-avem să ne
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
învățătura lui Iisus (preluată de apostoli), „neamurile” (popoarele) au fost chemate să mărturisească credința în Dumnezeu Unul, oferinduli-se „egalitatea de șanse” la mântuire. De acum înainte, între evrei („poporul ales”) și „neamuri” (celelalte popoare) nu există deosebire în fața Domnului. Vocația „universalistă” a creștinismului traversează mentalul european într un mod difuz, de pildă în forma principiului solidarității sociale și politice. Protecția socială cu îndelungată tradiție în multe țări comunitare se supune aceleiași viziuni integratoare asupra omului. Principiile de bază ale construcției europene
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
atunci. E slugărnicia? Vom avea [parte] de ciocoi și de canalii. E burghezia? Specula. E boierul? Mândrie și greociune. E străinul? Corupție și vicleșug. 77 {EminescuOpXV 78} ÎNCEPUTUL REGENERĂRII 2285 Organele conștiinței naționale, puține fiind la număr, silite a deveni universaliste. Lipsa de continuitate în dezvoltare, de aceea fragmentarism în producere. Politica rusă cu clasa nepozitivă de semidocți. Starea politică actuală, consecuența acestei politice și a lipsei de clase pozitive. Cauza sărăciei și decadenței poporului de jos: prea marea productivitate naturală
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și prin arta cuvântului, a realizat-o nu în disonanță cu cea a realităților românești și sub nici un chip prin diminuarea rolului factorului național”. De vreme ce adevărul istoric se recuperează anevoios, traversând adeseori numeroase falsuri, prejudecăți, incertitudini sau iluzii, orice abordare „universalistă” capătă un spor de consistență. Leonid Boicu și-a însușit de timpuriu asemenea opțiune metodologică, avertizând nu o dată contra spiritului provincial sau naționalist de natură să vicieze orice restituție istorică. Pornind de la constatarea, verificată documentar, că nici un popor ajuns în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ele au fost menționate aici deoarece reprezintă un fundal contrastant, care pune mai bine în evidență caracteristicile marcante ale poziției lui Wittgenstein față de morală, religie și știință. Este o poziție care se situează, în multe privințe, la antipodul celei raționaliste, universaliste, distanțate de religie, adică a poziției lui Russell. Într-o discuție cu Drury, Wittgenstein a făcut odată o afirmație care lasă loc pentru interpretări: „Nu sunt, de fapt, un om religios, dar nu pot să nu văd orice problemă dintr-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Ele au fost menționate aici deoarece reprezintă un fundal contrastant, care pune mai bine în evidență caracteristicile marcante ale poziției lui Wittgenstein față de morală, religie și știință. Este o poziție care se situează, în multe privințe, la antipodul celei raționaliste, universaliste, distanțate de religie, adică a poziției lui Russell. Într-o discuție cu Drury, Wittgenstein a făcut odată o afirmație care lasă loc pentru interpretări: „Nu sunt, de fapt, un om religios, dar nu pot să nu văd orice problemă dintr-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
despre a reînsufleți sau, adesea, despre a reînvia "popoare", corsican, breton, basc, galez, dar și aragonez, andaluz și chiar madrilen ultimele constituind adesea segmente de populație proaspăt emigrată, foarte diferite între ele. Aceasta înseamnă că multiculturalismul își schimbă chipul toleranței "universaliste" cu cel al unei acțiuni voluntare, sau nu, de fragmentare antagonistă a unităților naționale deja constituite. Astfel, tocmai pe baza acestei instrumentări particulariste pline de înfruntări intercomunitare, multiculturalismul încetează de a se mai înrudi cu concepția civică și individualistă a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai sînt considerați demni de a-i aparține; un tot divizat pe deasupra, pentru zeci de ani, între cetățeni activi sau electori demni de încredere, și cetățeni pasivi și ne-electori, considerați suspecți din pricina sărăciei lor. Aceasta este originea concepției zise universaliste asupra faptului național, fondată pe baza valorilor împărtășite sau considerate ca atare, dintr-o perspectivă exclusiv politică dar în fapt destul de departe de ideea de asemenea modernă a unui stat definit în sens larg prin teritoriu și prin locuitorii săi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
erau sovieticii. Americanii și britanici erau prezenți la București, dar ei aveau un rol mai degrabă decorativ. În special primii nu prevăzuseră un plan special pentru a Îngrădi influența Kremlinului În Bulgaria și România. Nord-americanii nu avuseseră decît scopuri generale (universaliste - o conducere democratică), dar nu interese speciale. Investițiile americane erau foarte scăzute În cele două țări dunărene. Istoricul german este de părere că SUA și Roosevelt „au acționat nesăbuit și contrar informațiilor precise” În 1945 și În acest fel au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ideologic, deschisă pluralismului de păreri, ambiționând o „sinteză nouă și exemplară”. În deschiderea primului număr este așezat, dobândind implicit conotație programatică, editorialul lui Petru Comarnescu, Dezacordul dintre adevărurile spirituale și fenomenele prezentului, o profesiune de credință patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia socială tulbure și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
unei singure cetăți. Dar prin chiar „originea” ei, și deci nu prin influențe succesive, ea este o „religie sintetică”. Romanii erau foarte conștienți de această realitate, care i-a Îngăduit religiei republicane și imperiale să dezvolte tendințe atât de puternic universaliste În practica și În reflectările sale religioase. În perioada lor clasică, romanii au formulat caracteristicile fundamentale ale religiei lor folosind trei categorii: - Cultele patrius ritus; limba cultului este latina; semnul exterior caracteristic este aducerea jertfei cu capul acoperit (capite velato
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]