8,490 matches
-
Micaela Ghițescu A fost un timp - prin anii '80, vă mai amintiți? - când se stătea la coadă nu numai la carne, ouă, brânză, unt și altele de aceeași făină, dar și la librării, dacă se zvonea sau se afla că urma să se pună în vânzare o anume carte (de cele mai multe ori, traducere dintr-o literatură străină). A fost un timp când la Librăria
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
breath taking...chiar nu trebuie că lucrurile bune să fie complicate,așa cum zice și another cherry...dacă te mișca,nu mai contează cum e... @victory: Și asta se aplică la orice. Uite, daca ne gândim la o chifla proaspătă cu unt și o cafea cu lapte dimineață. Se poate ceva mai bun?:) ..pe tinerii români din ziua de azi îi putem vedea făcând de rușine România la Eurovision 2009 din Rusia... Cred că la tine se înscriu mai mult voluntare decât
“Tinerii din ziua de azi” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82774_a_84099]
-
informaticieni (mulți s-au dovedit și excelenți hacker-i, măi pricepuți și mai puțin scumpi decât cei din Germania ori din Franța). Unde ne sunt merele românești, banală țuică de prune (aproape a dispărut din magazine!), autohtonă pastă de tomate, untul băștinaș se rărește, ca și brânză de vaci, detergenții românești, în concurență (cine o plănuiește?) cu cele importate, filmele bune (splendidul "Amen" - unde la Paris se fac cozi întinse - nu putea fi pe deplin "românesc"?), cercetarea românească (la pământ!), medicina
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc pentru școală și mulți copii nu pot să învețe, pentru că părinții lor sînt săraci. ș�ț Nu este ca la noi cînd te trezești dimineața și mama îți dă bucăți de pîine cu unt și dulceață, și cu ceai cu zahăr. Copiii americani nu văd niciodată zahăr. Ei lucrează la burghez ziua întreagă și în loc de răsplată sînt bătuți cu biciul și ținuți în subsol"; "să fie cerul plin de porumbei, albi, cum sînt gingiile
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
ce nu se poate decît înregistra mecanic pe sine, sugerînd o conștiință care tinde și ea spre reificare ("nu ești decît un biet obiect inoperant" - Scrin), aidoma unei oglinzi: "flacoane cu otravă albastră/ bere acră/ o felie de pîine cu unt// mic dejun în iarbă/ fursecuri/ totul fără miros/ nările îngerului dorm pe o mireasmă/ putredă (...) în spațiul degradat al obsesiei/ nu mă aștept la nimic bun" (Intermezzo). Sau: "dumineci brînzoase/ arabescuri compact camuflate/ în mătasea broaștei/ oho se lățește greața
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
duci pe dumnealor până sus la peșteră. Să iei catârul. Maică-ta o să vă dea pături și merinde. Mâine dimineață o să fiți înapoi. Căutătorul de minuni muia în cafeaua cu lapte felii mari de pâine de casă pe care întinsese unt și miere și acum le înfuleca de zor. Stătea aplecat în față și ținea mâna stângă întinsă pe masă, până dincolo de ceașcă, parcă într-un gest instinctiv de a-și apăra micul dejun. Soția lui stătea și ea la masă
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
vocii se dezbracă./ Tot ce vrei să prinzi, să apuci, se evaporă,/ se spiritualizează” (Vocile himerelor). În ciuda faptului că este luat peste picior, conceptul metafizic revine obsesiv: „Pregătiți-vă, miros că apar din clipă în clipă himerele,/ pregătiți pîinea cu unt, sarea,pîinea metafizică și sarea metafizică,/ guma de mestecat metafizic, cîrnațul metafizic” (Vizitele himerelor). Chiar căderea spiritului în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în spirit, ca și de un regret adînc, de-o
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
sosuri sau salate sunt alese cu grijă, de la producători locali. Pâinea este făcută special pentru Frankly la Panifcom, compania ieșeana specializată în panificație de calitate și este livrată proaspătă, în fiecare zi. Există două tipuri de specialități: chifla albă cu unt și chifla neagră cu semințe de în, floarea soarelui, susan și dovleac. Supele și sălățele Frankly sunt gândite special pentru a se asorta perfect cu cele 7 sortimente de burgeri existente în meniu. Carnea de vită provine de la o măcelărie
Frankly s-a deschis si in Palas Mall! [Corola-blog/BlogPost/94541_a_95833]
-
în fiecare dimineață. Ea este tratată că un steak - nu se adaugă decât condimente, și acestea numai atunci când este pusă pe placă de gătit. + Pâinea este făcută in-house, în aceeași zi în care este servită și conține numai apă, făină, unt, drojdie, ou și susan. 90% dintre ingredientele folosite sunt locale și alese cu o atenție deosebită. + Nu se folosesc potentiatori de gust, coloranți, conservanți sau stabilizatori. + Pentru a menține viu interesul fanilor săi, Vivo Fusion Food Bar urmează să organizeze
S-a redeschis VIVO - Fusion Food Bar [Corola-blog/BlogPost/94623_a_95915]
-
baghetă, ci o banetă. "Tradiționala Banetă 1900, care sub crusta-i rustică dezvăluie o paletă de arome subtile." Nu-i de mirare, de vreme ce: În pâine au fost identificate nu mai puțin de 130 de savori diferite. Odoratul poate distinge aroma untului, a alunelor, a caramelei și a multor parfumuri florale." Și iată o gravură în care, aplecat spre gura cuptorului de piatră, apare primul brutar profesionist. I se spunea pistore, în anul 79 al erei noastre, la Pompei. Alte desene și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
o altă filosofie de viață”. O excepție ar constitui-o Germania, „trunchiul civilizației europene”, beneficiind de „o viață culturală și artistică extraordinară”: „Cine a spus că Germania e moartă din punct de vedere spiritual și cultural, că e numai «țara untului» acela e pur și simplu un ignorant. Chiar și geniile pot fi uneori ignorante, pot avea zone de întuneric în mintea lor extraordinară”. Aluzia e aici desigur la Noica! Privitor la tendința unor analiști de-a împiedica o paralelă între
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
românească a impozitării e pitorească, impresionantă prin cantitate și diversitate. Aspectul ei caracteristic este dat de acumularea unor desemnări specifice pentru fiecare tip de taxă. Nu lipsesc desigur sintagmele - asocieri mai puțin stabile de termeni (birul oștii, birul lefilor, birul untului; darea pentru stupi; dijma din brînză etc.) - , dar foarte numeroase sînt seriile întregi de derivate, forme care atribuie noțiunii o mai mare persistență. Cea mai reprezentativă serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
în 1989, noi ne uitam la televiziunea bulgară, nu vecinii noștri nu mai știau ce antene să-și facă pentru a prinde televiziunea română. Iar Bulgaria, cu toată sărăcia ei, ni se părea o țară în care curgeau mierea și untul, prin comparație cu bogata Românie ceaușistă. Să nu uităm însă un lucru esențial. În 1989, Todor Jivkov, bulgarul, a renunțat la putere printr-un aranjament la vîrf în cadrul Partidului Comunist Bulgar. Dacă i-ar fi trecut prin cap să se
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
regimului comunist, o carte de bucate veche - pomenind de icre moi, sparanghel, nisetru - era un document antistatal și de propagandă burgheză; în perioada de maximă lipsă, deveniseră explozive chiar rețetele care evocau (cu inconștientă nostalgie) kilogramele de carne, smîntîna și untul. În prezent șochează mai ales contrastul dintre obiceiuri culinare vechi și modernizarea și industrializarea alimentației, în alegerea unor materii la a căror producere tradițională cititorii nu prea mai au acces. E tot mai puțin realistă (și tot mai puțin atractivă
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
același suport înalt de fildeș în formă de T, clopotele, toate noi, orchidee lubrice brodate cu lână de diferite culori, ziduiau un trotuar pavat cu cozoroace de șepci numărul 56. Lumea se plimba mâncând felii de capete de mort cu unt. Deodată clopotele prinseră să intoneze romanța Secretul junei, iar din limbile lor începură să iasă, la fiecare legănare, stoluri de cuci, aruncând în văzduh cele două note ale cântecului lor, ca două pietricele, una mai mare, alta mai mică" etc.
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
pe care l-a stîrnit această poveste de peste 700 de pagini a unei familii, a unei vieți - subsumată cîștigării unei virtuți morale: demnitatea, o calitate deloc spectaculoasă, dar mai prețioasă decît aurul și decît amabilitatea. Aceasta din urmă ar fi untul sau mierea care se pune pe pîine, iar pîinea nu este alta decît demnitatea. După ce la Neptun îi revenise Premiul Ovidius, Amos Oz a fost distins și cu Premiul Literar al ziarului "Die Welt" și se află acum în Germania
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Dar am luat-o prea repede. Oprește-te, Daniel. Suntem încă la cafeneaua din shopping mall, și îmi răstorn viața pe masă, în fața lui Lucídio, o dată cu zahărul. 1 Făină de manioc, friptă, opărită sau fiartă în apă, cu slănină, untură, unt etc., care se mănâncă în chip de garnitură.
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la vederi din fînărie. Acolo, războiul nu se simte. Poate zorul unei fete de-a da la vacă, fiindcă bărbații casei plecaseră pe front, poate radarul nemților, care le spunea cînd să plece cu untul la oraș să mai fi tulburat, ceva-ceva, viețile din Frăsinet. Satul de Ilfov, amenințat de relativa vecinătate cu un Ploiești ,interesant" pentru toate taberele, trăiește, cu toți locuitorii lui, în cotorul unei cărți. Și-n umbra altui sat din sud
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
într-un regim care oferea absurdului cotidian explicații științifice și în care ticăloșia cinică a cîtorva transformase în coșmar viața a milioane de oameni. Cozi interminabile pentru hîrtie igienică și labe de pui, cinci ouă, o jumătate de pachet de unt, o sticlă de ulei și cîteva sute de grame de salam pe lună, distribuite pe cartele, oprirea curentului, inclusiv în lunile de iarnă, între orele 18-20 (cînd era suficient de întuneric afară pentru a nu mai vedea nimic și suficient
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
infinit de tandră/ mângâiere,/ o alungire apoi și o sfâșiere,/ un clopot legat între două cămile/ biciuite ca-n iad și care,/ înlăcrimate de sete,/ pornesc spre orizonturi contrare.// și deodată metalul devine mătase/ și plâns și dangătul moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
sau o stare ciudată a conștientului, provocată de oboseală, de zbor, de vreme, sau de mai cine știe ce. Școala lui psihologică cunoștea astfel de situații. Aruncă o privire în frigider unde găsi o bucată uscată de cașcaval, o cutie de pateu, unt și două ouă. La vederea mâncării stomacul preluă puterea asupra sistemului nervos al profesorului Andrews. O clipă mai târziu omleta sfârâia vesel; cel mai mare cadou pe care profesorul Andrews l-a primit de la viață în acea zi ciudată a
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
La Pescaru", în care pătrundeai ca într-un frigider, căldura de-afară invitându-te să-l vizitezi fie doar pentru puțin-tică șuncă de Praga, cu nelipsitul strat alb imaculat de sub șorici, ce ți se topea în gură mai bine decât untul. De coteai spre Calea Moșilor, dădeai de-o mare plăcintărie a unui sârb, care, pe lângă produsele de patiserie, oferea iaurt din oale mari de pământ, iaurt țapăn, de-l tăia cu cuțitul. O tutungerie simandicoasă - unde puteai găsi nu doar
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
spuneți cine a făcut... ce a făcut! Din nou, tăcere! Solidaritatea aceea, a unor copii, care nu depășeau șase ani, m-a cutremurat. Nu vreți, ai? Pe scări, În sus, marș! Mama voastră de derbedei! Păi las', că scot eu untul din voi! Sângele Îmi pătase rochița și o simțeam udă În zona pieptului. De altfel, hăinuțele Încă nu se uscaseră de la ploaia care mă stropise În seara anterioară. Din nou ne-am Înșirat unul În spatele altuia și, În genunchi, târâși
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
pot fi asociate Paginilor bizare urmuziene, dar și literaturii rusului Daniil Harms, ale cărei ingrediente de sadism suav (băbuțe sărind de la etaj, sub privirile condescendente ale trecătorilor; indivizi care, după ce discută amical despre vreme, se bat pentru un calup de unt; bărbați care își calcă în picioare nevestele, fără motiv etc.) se regăsesc și la Monciu-Sudinski. În combinația de violență și poeticitate umană, ele trimit deopotrivă la literatura Angry Young Men și la nuvelele de debut ale lui Petru Popescu (Moartea
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
atmosfera extrem de rafinată a cărți. Elena Pasima face, în tot ceea ce scrie, limbaj. Nu se mulțumește să relateze, să combine, să măsluiască, să contruiască, să inventeze, dimpotrivă, merge mult mai departe, într-un tur de forță incredibil în care "scoate untul" dintr-o limbă românească pe care nu numai că o stăpînește dar o provoacă pînă îi țîșnește sîngele și pînă limba respectivă începe să miroasă a mosc. Cele două personaje ale cărți "Capitis Deminutio", Moștenitorul și Dr. Orlov, se întrec
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]