17 matches
-
pentru Search for Extra-Terrestrial Intelligence (SETI), si acesta apare în multe lucrări literare științifico-fantastice. Tău Ceti nu are un nume tradițional larg-recunoscut. Denumirea de "Tău Ceti" este denumirea Bayer pentru această stea, stabilită în 1603 ca parte a catalogului stelar "Uranometria" a cartografului ceresc german Johann Bayer: ea este "numărul Ț" în secvență lui Bayer a constelației Balenă (Cetus). Ea are numele propriu zis Durre Menthor, care provine de la arabicul Al Durr' Al-Manthūur (الدرر المنثور), care înseamnă Perlele Risipite (a unui
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
cărui parte sudică pătrunde în Musca. Musca este una din cele 12 constelații create de Pieter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman între 1595 și 1597, care au fost introduse de Johann Bayer în textul din 1603 al lucrării sale "Uranometria", sub numele de "Albina". Mai târziu, Nicolas-Louis de Lacaille a redenumit-o "Musca australă", pentru a o diferenția de "Musca boreală", o constelație acum dispărută situată în apropiere de Berbecul. Suprimarea acestei constelații a permis redenumirea constelației australe în "Musca
Musca (constelație) () [Corola-website/Science/306253_a_307582]
-
care au călătorit împreună în Indiile de est olandeze la 1595. Munca lor a dus la producerea la 1601 a globului lui Jodocus Hondius, care a adăugat 12 noi constelații sudice. Mai multe astfel de hărți au fost produse, inclusiv Uranometria de Johann Bayer la 1603. Acesta a fost primul atlas care conținea ambele emisfere și a introdus sistemul Bayer de identificare a stelelor mai strălucitoare folosind alfabetul grecesc. Uranometria conținea 48 de hărți ale constelațiilor lui Ptolemeu, o hartă cu
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
constelații sudice. Mai multe astfel de hărți au fost produse, inclusiv Uranometria de Johann Bayer la 1603. Acesta a fost primul atlas care conținea ambele emisfere și a introdus sistemul Bayer de identificare a stelelor mai strălucitoare folosind alfabetul grecesc. Uranometria conținea 48 de hărți ale constelațiilor lui Ptolemeu, o hartă cu constelațiile sudice și două hărți ale ambelor emisfere folosind proiecția polară stereografică. Johannes Hevelius a publicat atlasul stelar "Firmamentum Sobiescianum sive Uranographia", în 1690. Acest atlas conținea 56 de
Harta cerului () [Corola-website/Science/320428_a_321757]
-
culminant pe care îl reprezintă Tablele sultaniene ale lui Ulugh Beg - între alți astronomi din Samarkand (la mijlocul secolului al XV-lea). Primul catalog "modern" (în sensul istoric al termenului) este cu siguranță cel întocmit de Johann Bayer în lucrarea sa Uranometria, cu scopul de a clasa stelele prin constelații. Dincolo de a fi un simplu catalog, este vorba și de un sistem de desemnare relativ practică și încă frecvent folosită în acest început de al III-lea mileniu. Bineînțeles, văzute fiind limitele
Catalog astronomic () [Corola-website/Science/332214_a_333543]
-
numelui latin al constelației în care se află steaua. Această modalitate este foarte folosită în limbajul astronomilor și în programe de tip planetarium, precum Starry Night. Aceste denumiri au fost introduse de astronomul german Johann Bayer, în atlasul sau ceresc Uranometria, în 1603. O denumire Bayer este formată din două părți: Astfel, α Tăuri (pronunțat « Alpha Tăuri ») este denumirea Bayer a stelei Aldebaran. Este posibilă și folosirea unei abrevieri de trei litere a constelației: Aldebaran este desemnată astfel prin α Tău
Denumirea Bayer () [Corola-website/Science/308076_a_309405]
-
prin "Deltotum". Astronomul Johannes Hevelius a mai creat și un "Mic Triunghi" chiar alături de acesta, pe care l-a denumit, logic, "Marele Triunghi"). Ele au fost contopite într-unul singur de Friedrich Wilhelm Argelander în 1843 la publicarea lucrării sale "Uranometria Nova". Așa cum a fost precizat la secțiunea "Istorie", "Constelația Triunghiul" este una din rarele constelații cunoscute în Antichitate care nu provine dintr-un mit. Triunghiul este o constelație de slabă strălucire (magnitudine 4), dar bine adunată, iar reperarea ei nu
Triunghiul (constelație) () [Corola-website/Science/306256_a_307585]
-
este titlul scurt al atlasului constelațiilor realizat de astronomul german Johann Bayer. A fost publicat la Augsburg (Germania) în 1603 de Christophorus Mangus sub titlul complet ": omnium asterismorum continens schemata, nova methodo delineata, aereis laminis expressa." ("literal": „Uranometria, conținând hărțile tuturor constelațiilor, desenate potrivit unei noi tehnici și gravate pe plăci de cupru”). În română, cuvântul "Uranometria" vine din greaca veche, prin intermediar francez: "uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
Augsburg (Germania) în 1603 de Christophorus Mangus sub titlul complet ": omnium asterismorum continens schemata, nova methodo delineata, aereis laminis expressa." ("literal": „Uranometria, conținând hărțile tuturor constelațiilor, desenate potrivit unei noi tehnici și gravate pe plăci de cupru”). În română, cuvântul "Uranometria" vine din greaca veche, prin intermediar francez: "uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
prin intermediar francez: "uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic "metron", „măsură”. Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « geometrie » care semnifică etimologic „măsura Pământului”. Uranometria este primul catalog care acoperă în totalitate sfera cerească. Înainte de Johann Bayer,elaborarea hărților cerești era ghidată îndeosebi de grijile estetice și astrologice, pozițiile stelelor fiind mai
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic "metron", „măsură”. Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « geometrie » care semnifică etimologic „măsura Pământului”. Uranometria este primul catalog care acoperă în totalitate sfera cerească. Înainte de Johann Bayer,elaborarea hărților cerești era ghidată îndeosebi de grijile estetice și astrologice, pozițiile stelelor fiind mai tot timpul neindicate, ajustate pentru a se plia exigențelor de formă a figurilor
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
constelațiile ar fi trebuit să le reprezinte, preocupându-se relativ puțin de exactitate. Această tradiție, bazată în general pe cataloagele de fapt destul de imprecise de Ptolemeu și Al-Sufi, va continua în întregul Ev Mediu și în Renaștere, până la publicarea lucrării "Uranometria", care va folosi cel mai bun catalog stelar disponibil în epoca redactării sale, catalogul lui Tycho Brahe. Catalogul lui Brahe conține 1005 stele, reperate cu o precizie de ordinul unui minut de arc. La moartea lui Brahe, survenită în 1602
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
Medina. Acest catalog de 135 de stele s-a dovedit totuși mai puțin precis decât cel al lui Brahe, pozițiile stelelor având uneori erori de aproape două grade (potrivit legendei, ei au observat și măsurat cerul de pe gabia navei lor). "Uranometria" conținea mult mai multe stele decât toate cataloagele precedente căci numeroase stele sunt desenate fără să fie numite. În "Uranometria", Bayer introduce o nouă nomenclatură a stelelor, de atunci cunoscută ca Denumirea Bayer, și care este încă folosită și astăzi
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
stelelor având uneori erori de aproape două grade (potrivit legendei, ei au observat și măsurat cerul de pe gabia navei lor). "Uranometria" conținea mult mai multe stele decât toate cataloagele precedente căci numeroase stele sunt desenate fără să fie numite. În "Uranometria", Bayer introduce o nouă nomenclatură a stelelor, de atunci cunoscută ca Denumirea Bayer, și care este încă folosită și astăzi pentru stelele respective. Înainte de publicarea acestui atlas, când se dorea desemnarea unei stele oarecare, se făcea descrierea poziției sale în
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
desen artistic al constelației figura în filigran stele ale constelațiilor. Din motive necunoscute, mai multe personaje umane care reprezentau constelații figurează cu spatele și nu cu cu fața (poate că deoarece globurile cerești ale epocii arătau personajele cu fața, în timp ce „Uranometria” arăta constelațiile văzute de un observator situat în centrul sferei cerești și nu în exteriorul acesteia, cum este cazul cu un glob). De aceea, anumite nume de stele care fac explicit referire la poziția lor în constelație au un nume
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
de-a 49 ilustrație introduce 12 noi constelații australe menționate de navigatorii de la sfârșitul secolului al XVI-lea Pieter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman între 1595 și 1597. Ele sunt, într-o oarecare măsură, oficializate de Johann Boyer în „Uranometria”. Întrucât catalogul făcut de Keyser și de Houtman nu se ridica la calitatea celui realizat de Tycho Brahe, pe care l-a utilizat pentru emisfera nordică, Bayer nu a numit stelele de pe această planșă, în care să utilizeze noul sistem
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
aici, ci doar de o scurtă listă care prezintă noile constelații: Este de notat prezența pe această planșă a Marelui și a Micului Nor al lui Magellan; acestea sunt prezentate ca „adevărați” nori, contrastând cu desenul mai realist al Căii Lactee. Uranometria (ウラノメトリア) este una din vrăjitoriile utilizate de magul Lucy Heartfilia în manga Fairy Tail de Hiro Mashima. Prezentat ca unul dintre cei mai puternici în materie de magie cerească, își extrage forța din cele 88 de constelații, invocând o rafală
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]