50 matches
-
o milă bună, respectiv, la Baia Mare, la aproximativ 2 mile de loc. La trecerea Someșului, care se făcea cu poduri plutitoare (bacuri), supușii plăteau vămi, deoarece acestea se aflau în proprietatea stăpânilor domeniului. La Ulmeni, exista o vamă, după cum consemnează Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vamă. Este menționat și tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Someș, se lua vamă 5 dinari pentru un car încărcat, 8 dinari la un car de sare, plus o
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar cu acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau animale care erau vânate, fiindu-le folosite des, pieile și carnea. Pe domeniul Cehu, din care făcea parte și satul Ulmeni, pădurile sunt înscrise în urbarii, la fel ca și
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau animale care erau vânate, fiindu-le folosite des, pieile și carnea. Pe domeniul Cehu, din care făcea parte și satul Ulmeni, pădurile sunt înscrise în urbarii, la fel ca și cele ale stăpânului. Nenumărate ordonanțe ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la vânat, însă această aplicare era valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm că satul Ulmeni avea la acea dată 39 de capi de familie. Aceștia erau obligați la toate formele rentei feudale, mai puțin daturile sau darurile. Aceste ultime
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Vasile era mezinul, s-a despărțit de soție dintr-un motiv oarecare (oare s-o fi călugărit, mă întreb eu?) și de aceea nu a venit cu acesta în Bucovina la 1804. Fapt este că Petrea nu apare nici în urbariul din 1772, putând denota că plecase - temporar? - să-și caute de lucru în altă localitate, precum cei 4 elevi Iminovici menționați la 1755 Deși Ion Roșu concede că acest Petrea ar putea fi fiul oricăruia din cei 3 Iminovici inițial
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din Urbariul dat de Alexandru Moruzi în 1805. Ea se referă la moșiile cu suprafețe mici, ce nu puteau acoperi părțile convenite prin vechea și noua reglementare: „atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era Varhegyalja, pe la 1750 se numea Varviz, iar la 1850 Csetátye. Profesoara Doina Dobreanu, autoarea a peste șapte cărți despre comuna natală, și Vasile Dobreanu, În Monografia Comunei Subcetate ne spun că pe vatra care sa constituit așezarea Subcetate, din urbariul din 1742, stăpânul feudal din Lăzarea era răposatul Lazar Ferenc, și că acesta Încercând a-și pune În valoare partea mai Îndepărtată a hotarului domeniului, situată În aval de centrul economic al acestuia, prin scrisoarea sa convențională din 16 septembrie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi care era situația în Oprea: Rezultă din analiza conscripției că satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt prezentați numai cu un singur nume, fie cel de botez, fie de cel de familie) 46 iobagi capi de familie, 9 văduve de iobagi, și un singur ziler, Opre Maior. Preotul satului, era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acum aproape trei sute de ani, dăm în continuare lista completă a tuturor acestora. Ținem să menționăm că nu au fost trecuți în listă toți cei ce se pribegiseră, părăsind satul în momentul sau poate ceva mai înainte de a începe completarea urbariului pentru a se sustrage dela acest recensământ care avea ca prim scop stabilirea de obligații înrobitoare: Preot: Mateiu Iobagi : Mihai Rovencia Coman Pușcaș Coman Porcar Todor Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
an de plata dărilor. Dacă vreunul din cei aleși se întâmpla să moară în timpul boieritului său, fiii sau frații acestuia erau obligați să dea un cal sau trei florini. Ne spune aceasta Ștefan Meteș, care a găsit însemnarea într-un urbariu al cetății de prin anii 1560 - 1570. Acești boieri în genere după ce le expira mandatul în satul lor, aveau dreptul să figureze în scaunele de judecată ca oameni cu experiență și conștiință civică, chit că proveneau din clasa iobagilor. Mulți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de varză murată și un blid de morcovi. Să fie primit, zicem noi, urmașii de azi ai acelor iobagi de atunci, oameni ce se aflau cam la jumătatea drumului între condiția de sclav și cea de om liber. Din acelaș urbariu mai deținem unele informații interesante privind condiția de viață a cîrțoroșanului în evul mediu, ca de exemplu: existau sesiuni (gospodării) în care locuiau una, altele în care locuiau două, altele cu trei și chiar un caz în care se înghesuiau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ale evului mediu. Și aceasta numai pentru că moșii, bunii și străbunii noștri iubeau cu adevărat viața, cu toate lipsurile pe care le îndurau știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8 gospodării pustiite, cauza fiind plecarea în bejenie, decesul tuturor membrilor din respectivele sesiuni sau prin strămutare. Aceste spații libere urmează să fie distribuite de către nobil altor familii de iobagi în schimbul a diverse slujbe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
iar un număr de 74 gospodării ipotecate dela rudele lor Teleki Imbre (50 de gospodării) și Teleki Ludovic (24 de gospodării). Și mai posedau încă alte 20 de gospodării pustiite, 13 din ipoteci și 7 provenind din moștenirea veche. Din urbariul întocmit atunci mai reiese că în satele respective mai existau și alți iobagi care nu au făcut obiectul înregistrării, ei aparținând altor nobili din marea familie, marea hidră ca : soției contelui Mihail Teleki, contelui Teleki Samoilă, unui alt conte Iosif
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru cei cuprinși în conscripția ordonată la cererea contesei Johana Roth. Numărul sesiunilor se ridicau la 70, încluzând de data asta și pe cele din Arpașul de Sus și erau împărțite între nobili prin succesiune. Iobagii au fost înregistrați în urbariu sub denumirea de coloni ce îi diferențiază din punct de vedere material ca și al prestațiilor. Alături de iobagi mai apare o categorie, a jelerilor - iobagii cei mai săraci - E cunoscut ca jeler în perioada aceea Toma Dragomir care nu poseda
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nici arător și nici fânaț. Pentru întreținerea celor câteva capete de vite primea pământ dela curte din sesiunile părăsite, în schimb era obligat să presteze în fiecare săptămână o zi de muncă cu vitele, sau două zile cu brațele. În urbariu mai apar și 5 meseriași, cei doi țesători despre care s-a mai vorbit, un lăcătuș Andrei Schneider, un jogărar Petru Mandan și un grădinar Marian Sâlca, toți trei locuitori în Oprea-Cârțișoara. Colonul Andrei Schneider, în calitatea sa de lăcătuș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
baza unei înțelegeri în fiecare an 6 florini, 6 perechi de opinci, lâna dela 5 oi și 3 câble de cereale. Consemnăm mai jos și animalele aflătoare în proprietatea iobagilor din Streza și Oprea, cumulat, înregistrate cu ocazia întocmirii acelui urbariu. Capete de familii 91, dețineau: 166 boi, 246 vaci, 8 viței, 102 juninci, 27 cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
8 viței, 102 juninci, 27 cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu averile familiei nobiliare încă n-am tereminat pentru că în urbariu mai sunt amintite: - un teasc de ulei cu o roată care cu ajutorul apei puneau în mișcare niște bătătoare de lemn, esență tare cu care fărâmițau sămânța de in. Tocătura se prăjea pe un cuptor, ca mai apoi să se introducă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de încredere care le administrau averile obținând randamente ce dădeau satisfacție respectivilor nobili. Evidențele erau amănunțit și corect întocmite și păstrate în registre speciale, conforme cu cele mai riguroase norme și metode contabilicești de pe vremea aceea. Pe ultima pagină a urbariului cercetătorul are satisfacția de a putea citi o dedicație a membrilor Comisiei conscripției din 1801, adresată celui ce dispusese întocmirea tuturor inventarelor imenselor averi ale nobililor Teleki, ramura ce descinde din acel Mihail Teleki, care la moșia lui din Cârțișoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arta iubirii aproapelui, a lui Hristos. La Streza Cârțișoara documentele de care dispunem, ne fac cunoscute nume de preoți care au slujit aci și înainte de construcția actualei biserici a cărei edificare are loc la începutul secolului al XIX-lea. În urbariile din evul mediu consultate, numai cel din 1722 dau liste complete cu locuitorii satelor. Acolo Streza Cârțișoara apare a avea ca conducător de comunitate un boier, despre un preot nu se face pomenire. E greu de presupus că acest sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bunii și străbunii noștri, se desfășura o activitate susținută în credința moștenită de aceștia dela înaintașii lor, încă din negura veacurilor. Primul nume de preot pe care-l găsim în documente oficiale este al popii Mateiu ce apare abia în urbariul întocmit cu ocazia conscripției din anul 1721 - 1722. Numele de familie nu e consemnat, așa cum nu erau consemnate numele aproape ale tuturor preoților satelor din Țara Făgărașului, cu toate că pe listele de recensământ sunt trecuți cu calitatea de capi ai obștilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de must în preț de 18 fl. Se dă numele tuturor sătenilor și băieților lor de vărsta acestora din urmă. Erau 14 iobagi cu 24 băieți și 3 zilieri cu 5 băieți. E interesant să știm de ce se indica în urbarii și etatea băieților. În conscripția urbarială a domeniului Inidoara din 1681, iată ce se zice în privința acestora: „vârsta fiilor de iobagi de aceea s-a înscris în Urbariu, pentru că dacă va vedea stăpânirea, că numai a sosit, ci și a
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
zilieri cu 5 băieți. E interesant să știm de ce se indica în urbarii și etatea băieților. În conscripția urbarială a domeniului Inidoara din 1681, iată ce se zice în privința acestora: „vârsta fiilor de iobagi de aceea s-a înscris în Urbariu, pentru că dacă va vedea stăpânirea, că numai a sosit, ci și a trecut timpul pentru căsătoria oricărui fecior, să nu ducă o viață imorală, ci prin căsătorie dumnezeiască să se înmulțească, atunci trebuie silit, dacă o admoniere ușoară nu prinde
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
alături de alte 140-160 de localități, este pomenit ți „districtul Araneag”. Tot „voevodat” este pomenit și în 1464, cănd regele Matei Corvin cedează aceeași cetate Siria, familiei Bathony. În anii 1493-1494 este pomenit în vechile documente chiar „voevodul Vasile de Arăneag” „Urbariul domeniului Cetății Siria” din 1525 consemnează că la acea dată satul „roise” existând acum 4 sate Arăneag: Felse-, Zekes-, Medves- si Also-Araneagh care împreună aveau 92 de familii. La recensământul sau „Conscripția” din 1746, sătul se adunase din nou și
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
de la 1848. „Geomal, satul lui Ioan Mărcuș și al lui Ștefan Meteș, e așezat la poalele Munților Apuseni, în județul Alba, în vecinătatea Geoagiului de Sus. În trecut a fost mai iobăgesc, în stăpânirea episcopiei catolice din Alba Iulia. În urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în stăpânirea episcopiei catolice din Alba Iulia. În urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi și 3 jeleri (inquilini) cu 29 de fii. În frunte apare chiar un Chirilă Mărcuș ca jude al satului (Iudex loci), iar mai jos, în șirul celorlalți iobagi, Gheorghe Meteș ca jude
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]