58 matches
-
așeza salteluțe, plăci de polistiren sau alte materiale izolante. Ramele sunt cadre de lemn în care se fixează fagurii artificiali din ceară de albine care sunt crescuți formând fagurii cuibului sau fagurii pentru rezerve de hrană sau recoltă. Blocul de urdiniș este executat dintr-o șipcă de lemn cu dimensiunile de 20 x 20 x 380 mm. Pe o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
380 mm. Pe o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând la o dimensiune de trecere pentru albine. Închizătorul de urdiniș este o șipcă e lemn cu secțiunea de 15 x 35 mm care are la capete câte un umeraș ce se sprijină pe marginile fundului și are rolul de a acoperi urdinișul la transport. ● Sistemul de împachetare este format din
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
o dimensiune de trecere pentru albine. Închizătorul de urdiniș este o șipcă e lemn cu secțiunea de 15 x 35 mm care are la capete câte un umeraș ce se sprijină pe marginile fundului și are rolul de a acoperi urdinișul la transport. ● Sistemul de împachetare este format din două tije metalice cu secțiunea rotundă având diametrul de 7 mm, prevăzute la un capăt cu filet iar la celălalt cu o gaură de 2 mm diametru, două piulițe fluture, două plăcuțe
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe care se sprijină umărul ramelor și respectiv podișorul. ● Urdinișele de formă dreptunghiulară sunt situate pe peretele din față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare de urdiniș, adică două
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
partea de sus au un falț dublu pe care se sprijină umărul ramelor și respectiv podișorul. ● Urdinișele de formă dreptunghiulară sunt situate pe peretele din față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare de urdiniș, adică două șipci paralelipipedice cu ajutorul cărora se reduce intrarea albinelor în funcție de temperatură, puterea familiei de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
dreptunghiulară sunt situate pe peretele din față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare de urdiniș, adică două șipci paralelipipedice cu ajutorul cărora se reduce intrarea albinelor în funcție de temperatură, puterea familiei de albine, etc. Acest tip de stup are greutatea relativ mare și volumul fix, fapt care limitează dezvoltarea familiei. Deseori
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare de urdiniș, adică două șipci paralelipipedice cu ajutorul cărora se reduce intrarea albinelor în funcție de temperatură, puterea familiei de albine, etc. Acest tip de stup are greutatea relativ mare și volumul fix, fapt care limitează dezvoltarea familiei. Deseori apar situații când spațiul este prea
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
sac în mână, prisecarul așteaptă minutul când roiul va să iasă din stup, lucru care fiecare prisecar ghibaci poate cunoaște din zborul singuraticilor albine ce propășesc ieșirea roiului. Îndată ce roiul purcede, sacul, cu partea unde este pânza, se pune înaintea urdinișului stupului, atunci tot roiul, în părere că este în aer, întră în acele rețele și, după ce se va strecura tot roiul, se leagă fundul sacului cu pânza și sacul se duce în un loc răcoros sau în chelărie, sau într-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de instalații chimice și petrochimice, hala cea mare în drept cu biserica, hală de 500 de ani avans, și mai zăpadă la Borzești-gară, dincolo de linii caii dau cu botul pînă la iarbă, în stupii scoși azi afară albinele moarte la urdiniș, oamenii mereu aceiași, eu și omul care moare înaintea mea, grîul verde a albit de tot, țară mutată pe alb de norii-eroi, stau deasupra, călare pe fapte, actanți-fantoșă, sabotați de faptele lor! negură pe vale, dinainte ceață și ninge, dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele nu sufăr mirosul usturoiului. Cînd albinele dau năvală la urdiniș e semn că în scurt are să ploaie grozav. Ca să-și aducă bărbatul înapoi, femeia unge ușorii* și păreții casei cu miere descîntată. (Gh.F.C.) Albinărel Se crede că paserea numită albinărel de aceea șuieră, pentru că i s-a uscat limba și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la recoltare și descărcare, particulele de propolis sunt masticate de către albine, până le depozitează în locurile unde este nevoie (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 10
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
este luat din celule în gușile albinelor și mutat în alte celule, timp în care alte albine, așezate într-un fel anume, bat din aripi astfel încât creează un curent de aer care, încărcat cu vaporii apei din nectar, ies pe urdiniș. De câte ori nectarul este luat în gușile lor, de tot atatea ori albinele îi adaugă o cantitate de enzime, iar cu ajutorul invertazei transformă zahărul în zaharuri direct asimilabile: fructoza, glucoza, maltoza etc. Când cantitatea de apă scade sub 20% (16-20%), albinele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57 Văsui, 57 vânat, 97 vârcă, 69 a vârî, 136 vârf, 69
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
surse - și, în plus, comentariile se pretează, și ele, unei antologii paralele - așadar: citate masive din Eminescu, din comentatori ai lui Eminescu, citatele comentate, comentariile idem - un fel de morișcă pusă între vânturi pentru a le capta suflul către un urdiniș. Paginile de față nu sunt un pamflet, ci chiar o analiză, și îmi pare rău mie însumi că trebuie să-l descurajez pe autor de la eventuala continuare a unui astfel de măciniș - dar cu asemenea făină opera lui Eminescu nu
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
15 iunie din an. "Caveant consules", cum ar zice Cato Censorul, adică: să se teamă de o asemenea lectură avizată, concentrică, neapărat acidă, toți cei fixați într-un titlu de gazetă și care dau drumul la jetul de cerneală pe urdinișul tiparului: în jurul lor înșile se adună balta. Rezultatul unui asemenea mod de a trăi cultura este indirect bun. Într-adevăr, acești oameni nu scriu - și, mai ales, nu publică - în schimb, fac o critică verbală cum nu se poate mai
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
L.S.D.-ul, hașișul?/ Godemișul// Cine pătrunde și sparge fără milă fetișul,/ Cine distruge familii și ierarhii?/ Godemișul// Cine mișcă soare și stele, cine face/ Farmecul amintirilor cu Venesia și Parișul?/ Godemișul.// Cine vindecă migrene, isterii, furunculoze/ Cine destupă-n april urdinișul?// Cine destupă noaptea acoperișul/ Caselor, de se văd oamenii ca-n insectare?/ Godemișul.// Cine face ședințele furtunoase, cine transformă/ Într-un palat de basme tufișul?/ Godemișul.// Cine dă culoare cernelii, cine își spune, de mii de ori - și singur - Kadișul
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
unei porumbițe, la St. Petica, este perceput în aceeași manieră: În umbră trupu-i pare o dunga luminată/ Ce urca vecinic albă, frumoasa solitara,/ Sub cerul cel de vară, seninul cer de vară" (Solii păcii). La D. Anghel - regina albinelor: "Din urdiniș zburînd ea scrie-o dunga,/ Un fulger de beteala în senin" (Alesul); drumul unei sepii în suita triumfala a Semiramidei își înseamnă "splendoarea c-o dunga de cerneală" (Visul sepiei); șarpele e "că o dunga de întuneric ori că o
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
apus! Prin mugur nu se privește de nu știi scriptura-n Î’pește’’, literă cu literă, dar pe-altfel de țiteră. Fugi, cât floarea nu ți-a tors puntea albă de ne’ntors! Sărută-mă pe furiș câte stele-n urdiniș! Timp de-un tei îmbrățișare, nu ieși în geam la floare! ... dar te-ai dus, de-a lazărul, și-acum ninge zarzărul. METEMPSIHOZĂ Când ramul tău ca visul e, ce-ți amintești caisule, tu gemănarea mea din început? Incerc ca să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
petale de cireș - răsărit de lună Cuibul dărâmat - rândunica zboară printre fulgi de nea Două petale cazând împreună - vântul serii Zăpadă pe munți - în vale înflorește liliacul alb Se lasă seara - pe mormântul vecinei flori de liliac Vântul șuieră - prin urdiniș nu trece nici o albină Ploaie de seară - fetița colorează o buburuză Târziu în noapte - un cărăbuș zboară în jurul lămpii Plouă în noapte - în plasa păianjenului doar o petală Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Echinocțiu - vrăbiile țopăie
SEMNE DE PRIM?VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83875_a_85200]
-
pragul unei nopți. Noaptea atacului... „Câți ani să fi trecut de atunci?” A încercat să-și adune gândurile și să socotească anii, dar n-a fost chip. În capul lui nu se mai putea orândui nimic. Totul era ca la urdinișul unui stup de albine. Un zumzet continuu... Și-a sprijinit amândouă mâinile pe poartă, iar fruntea i-a căzut pe scândura ciuruită... Ce faci acolo, omule? s-a auzit un glas. Costăchel și-a ridicat cu greu capul, a deschis
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai toamnei nu mai vor să doarmă-nchiși, Stupul sfredelit de soare își deșartă-ncărcătura: Jir și aur cad, în ciur, la buzatul urdiniș. - Împletire somnoroasă de miresme și albine! Prin cămări ascunse parcă s-a vărsat puiac de fragi... Vântul curge... Sub pleoape aburesc vedenii dragi... Latri... luneci... Pe sub fulgii somnului te pierzi de-a bine. Și pe rând, în gămălia ta de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]