60 matches
-
frunte! ne mâi în turmă fără de urmă 'necați în zoi de oaie ne pierzi din poală slăvită boală - Nordul - din frig dă-n puroaie venim șchiopătând trei lumi înghițind - Sisiful din tine se miră: crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
-i zicea BULBUCATA, avea lațele-i căzute pe obrajii umflați, prin care se zăreau doi ochi de broscoi. Rochia vinețiu-murdară atârna pe ea ca un sac zdrențuit și peticit. Baba PUTUROASA era buhăită, cu ochii cârpiți de somn, plini de urdori, abia își târșea pașii când mergea. Îi era lene să și vorbească, spunând șoptit câteva cuvinte: “mi-e foame” sau “mi-e somn”, după care căsca și adormea pe unde se nimerea. Interesantă era baba ȚÂFNOASA. Într-o rochie peticită
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
apropiere de Dumnezeu însuși, nemaiavând decât înțelepciunea ca mijlocitoare a unirii cu El. Însă adaugă Sfântul Maxim Mărturisitorul - este cu neputință să ajungă la înțelepciune cel ce nu s-a scuturat mai înainte, prin temere și celelalte daruri intermediare de urdorile neștiinței și de praful păcatelor". Sfântul Isaac Sirul arată că actul credinței ne convinge să credem în Dumnezeu. Ea produce în noi frica; iar aceasta duce la pocăință. Prin această pocaință și prin practicarea virtuților ia naștere în noi cunoștința
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
salarii date de stat unor indivizi pentru că sunt poeți. Dar la noi plouă cu așa zisele reviste culturale, subvenționate de guvern sau de consilii județene. Majoritatea sunt conduse de veleitari îngâmfați și acoperite ca niște cearceafuri de tot felul de urdori și de puchine, de aberații, de prostii. Veleitari, grafomani, ipocriți, șarlatani care speră să iasă la pensie de la „locul lor de muncă”. Azi, aceste reviste sunt cancerul culturii noastre scrise. Pentru că produc ratați pe bandă rulantă și întrețin o stare
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1449489223.html [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
am băgat singur. Plecând de la premise serioase, am ajuns să înghit (și să emit !) cu nemiluita platitudini. Cineva, poate, va răscoli și va da de gulgoaie. Dacă nu, nu-i bai ! Altitudinea este apanajul celor carora le înflorește în zori urdorile și le lăcrimează liniștea mascată a nopților frenetice și bântuite de fantasme. Capul și șteapul sunt motoarele benzii rulante tocite pe care alunecă, încă silențios, destinele personajelor care suntem cei mai mulți dintre noi.. Pe o altă cale rulantă, autostrada, se întâlnesc
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_ganduri_zdrentuite_.html [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
lumii noastre scârțâie de vești Criste - au rămas pe garduri gargare popești nu mai știu citi în stele - nici măcar în stânci Maica Lumii - umilită - a căzut în brânci: rugăciuni - podoaba scârnei - vomitate-n zori cruci de ipocrită soartă ies de sub urdori pân' și rău-i gol de rosturi și scârbit de farduri: „bine” - bărbierit de raze și-mpuțit de narduri... histrionii duc solia Minciunii Supreme ...rănit Criste - simți în coasta-Ți alifii și creme... ...mi-a-nghețat și verbu-n frază - delicată ciumă molime
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pe deplin democratic așa cum cereau exigențele moderne să fie definitivate și puse în aplicare prin sutele de reprezentanțe, agenții și societăți comerciale înființate de grabă în regim de urgență, acceptând tacit amânarea pe mai târzior a lăbărțării vecinilor care făcuseră urdori chiorându-se la Ardealul românesc. Iar instantaneu, după ce Europa Liberă ne-a „șoptit” în mare secret că un oarecare Iliescu îi va lua în curând locul lui Ceaușescu iar din jobenul prestidigitatorului care a regizat toată această aventură au răsărit
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1420004142.html [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
Simona Tache Tot văd pe la metrou, lipite pe ici-colo, stickere ca cel din imagine. Mi se pare foarte frumos că există și mă fac de fiecare dată să zâmbesc. În colcăiala de mesaje pline de sânge, lacrimi, spermă, puroaie și urdori, un mesaj cald și optimist ca ăsta n-are cum să nu te facă să zâmbești. Eu așa aș vrea să arate orașul/țara/lumea în care trăiesc, ziarele pe care le citesc și televizorul la care mă uit. Optimist
“Sexul poate începe aici” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19622_a_20947]
-
nici un sens. În primele mele nopți însă după ce cădeam istovit de munca din minele de plumb până să se instaleze gândul și imaginea miraculoasă a Silviei, acest coșmar mi-a revenit de mai multe ori. Același monstru de prunc cu urdori în loc de ochi, cu gură de broască în loc de gură de copil, cu sugestii din strâmbături cleioase ale unei limbi enorme care ar fi vrut să mă lingă, că infamia mi se adresa spunîndu-mi: nu ești ce crezi, un suflet de om
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a rebeliunii împotriva Creatorului. Iată maledicțiunile lui Liviu Georgescu, de-o solemnitate ce denotă contactul cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei urdori/ Să sece izvorul/ Să se tîrîie norul/ Prin mlaștina inimii/ Portretul mării să-l ții/ În pod// Să-ți faci din șopîrle nod/ Și din alte tîrîtoare/ O tulpină de floare/ Gîndaci/ Să fie petale de maci/ Și craniile goale
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și spurcăciunilor universului a ajuns poporul românesc. Și aceste rele strigătoare la cer d. C. A. Rosetti le lecuiește cu decoct de mușățel? Ridicol! [20 august 1881] {EminescuOpXII 301} [""ROMÎNUL" ESTE DE-O UȘURINȚĂ... "] Romînul" este de-o ușurință de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încredere ce o aveau puterile în noi, garanția esistenței noastre naționale, pentru a nu ajunge nicăiri - asta e crud. Apoi ne-ați jucat guvernul în mâna unor oameni dintre cari unii nu au doar alt merit decât că sânt sămânța urdorilor Fanarului sau alte cunoștințe decât să facă fluturi de hârtie și să... tacă. {EminescuOpIX 489} {EminescuOpIX 490} {EminescuOpIX 491} Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luând junimea română academică în considerațiune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dă pace crunta slăbiciune: m-am Întâlnit ieri cu Tatapopii. Târâia căruțul În care bidoanele erau pline și se Îndrepta către casa lui de la padină. Îi căzuseră toți dinții din gură, Îi albise un ochi, iar celălalt era plin de urdori. Șchiopăta, era Îmbrăcat În zdrențe și se sprijinea Într-un arac. M-a recunoscut, mi-a făcut semn să mă duc la el. Era pe la amiază și soarele strălucea cu dușmănie. A scorbolit În căruț și a scos un țoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
preot bătrân, divinizată, schimbată la față... mie însă mi se părea că e geniul martirei națiunei românești, geniu palid și plâns, a cărui singură speranță: Dumnezeu, a cărui singură tărie: cerul. Dar bruma rece a nopții se așezase asemenea unor urdori de argint sur pe genele mele lungi și negre, ochii îmi răciră în cap * și se treziră. Luna apusese de mult, cerul era mohorât... si în orient, departe, răsărea o auroră murdară și somnoroasă [care] abia roșea cerul cel vînăt-sur
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca ziua, Batista neagră și Cu ochii deschiși (absent, ca și Frica, din volumele care au urmat). În sfârșit, Ion Stratan alege două poeme ciclice, El și Pentameronul. Un singur citat din acesta din urmă: „Deceniu/ de geniu// Sori/ de urdori// De ce să fii poet/ În timpuri mari?/ Ce cu ce să compari// Cel mai el va lupta șîn volum: cel mai slabț/ Cu sabia, pana și mitra/ Heracle cu Hidra.// Ehei, înmulțiți, înăcriți/ Lachei, gânduri de tablă menite/ Să scrie
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
E drept, în fața unor noțiuni precum talentul sau Dumnezeu, psihanaliza are tactul de a se opri, declinîndu-și putința de a le lămuri sensul, și totuși mesajul ei subliminal e laic: suntem un ghem de zgîrciuri care nu-și pot secreta urdorile decît mințindu-se cu idealuri culturale. Cartea lui Leonid Dragomir, hrănită din nostalgia fostului student căruia amintirea cursurilor de odinioară îl îndeamnă să recitească cărțile profesorului, este rememorarea unei cariere: Vasile Dem își povestește viața și își comentează cărțile, neocolind
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
Între „refrigeratio“ și „răcorire“ e aceeași distanță ca între „aestas“ și „văpaie“. Parcă treci de la răceala unei capele romanice la firida de cuptor a unor mirosuri intime. În loc de frigul fără mister al unui jargon aseptic, dai peste o clocotire de urdori îmbietoare. Hotărît, româna e o limbă calidă, unduitoare, lipicioasă, dar fără virtuți abstracte. E ca o dîră pituitară lîngă o bucată de cuarț. În română poți plînge, iubi sau dansa, dar nu poți gîndi. Volumul e o probă de răsucire
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
închipui oare cu cîtă nerăbdare aștept fiecare număr al ziarului dvoastră, care constituie hrana noastră sufletească în pribegie?“ (p. 20) Nu e nici urmă de hrană sufletească aici, căci revista te indispune fie prin dulcegăria frazelor de propagandă, fie prin urdorile prozei pamfletare. E ori prea multă dulceață, ori venin din abundență, dar nici un text nu sună firesc. Culmea deformării e atinsă de lista românilor repatriați, dintre care unii depun mărturie despre fericirea a fi revenită pe meleagurile natale, unde au
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
alte cuvinte, nu te preocupă mîzga personajelor, ci reacția autoarei la contemplarea lor, urmarea fiind că observațiile aduc un spor de voluptate intelectuală care dau sarea și piperul volumului. Pe scurt, autoarea te incită intelectual, știind să ia distanță față de urdorile maidanului pentru a le descrie apoi din interiorul unor scheme teoretice. De aceea, Georgiana Sârbu nu se lasă molipsită de promiscuitatea mahalalei, ci o domină cu ajutorul nuanțelor și tentelor interpretative. Urmînd-o pe exegetă în periplul ei, te surprinzi meditînd la
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
decît foarte puțini, în care ierți fără să poți uita. Imagini de tribut, venind din măruntaiele unei arte care se naște datoare: "Zilnicul meu tain îl plătesc,/ porția mea de palavră și bală,/ cu ei deopotrivă meschin și lumesc/ aceeași urdoare mă' nneacă și mă spală." (Spovedanie) Lucruri știute și răsspuse, avînd doar măruntul avantaj de-a ieși din fibra unui om în stare să se plece. Nu cu marea trufie rănită a romanticilor cîrpindu-și rana cu tirade, nu cu frumosul
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
informații strict muzicale. Detaliile bolii lui Schubert nu sînt ocolite, dar nici nu sînt împinse peste pragul decenței. În genere, Gibbs face figura unui exeget cu mină sobră, care nu scormonește în biografia lui Schubert pentru a scoate la iveală urdori morale. Documentele holografe care ne-au rămas de la Schubert sînt foarte puține, compozitorul nescriind jurnale, studii sau caiete cu considerații muzicale. Cu excepția unor scrisori care sînt în majoritatea lor insignifiante, cercetătorul nu are la îndemînă decît mărturiile altora despre Schubert
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
caraghioase, iar eroii au aerul unor inadaptați romantici. Limba lui Pavlovici, de o distincție cultă, e în contrast cu mizeria catacombelor, farmecul cărții venind tocmai din discrepanța dintre noblețea erudită a expresiilor și sordidețea întîmplărilor surprinse. Cînd un filosof, pus să descrie urdorile unei subterane, face uz de idiomul elegant al seminarelor, lasă exact impresia pe care o lasă Pavlovici descriindu-și calvarul. De aceea, violența cărții nu are virulență, cum nici bestiile nu sunt inumane. Aceste trei trăsături - finețea limbii culte, unghiul
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
Codrii Armăseștilor și născuse un monstru pe care-l purta pe la bâlciuri pentru bani. Ceea ce nu-l împiedică pe Radu Aldulescu să ofere microdescrieri de unde transpar fibra și febra de artizan: „În duminica aceea orașul părea să bolească scăldat în urdori fierbinți. Tușea, icnea prin falduri de praf grele. Canicula, vipia care-ți lua aerul, focul ăla marele curgând din cer pe blocuri și pe asfaltul înmuiat”. Ar fi de reținut și portretele pline de întorsături neașteptate ale frazei și de
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
în chip parodic, umorul putînd contamina chiar și cele mai serioase probleme. Singura condiție este existența unui temperament îndeajuns de hazliu ca umorile lui să molipsească tema atinsă. De pildă, ca o muchie aspră să capete pelicula încleiată a unei urdori lipicioase e suficient ca o lipitoare să-și lipească ventuza de respectiva suprafață. Tot așa cu filosofia: e îndeajuns ca o ventuză cu efect ilariant să se cupleze pe o problemă cu miez speculativ ca profilul ei să prindă mîzga
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]