28 matches
-
ocol, care aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate. Satele boierești. Fără îndoială, încă înainte de constituirea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
doamnei Arădoaie Mihai Diduța. Articolul 18 Se conferă Medalia Virtutea Maritimă clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar principal Linea Anghel Dorin; 2. domnului maistru militar principal Țintaru Vasile Viorel; 3. domnului maistru militar principal Ureadnic Gheorghe Gabriel PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA București, 8 noiembrie 2013. Nr. 859. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255956_a_257285]
-
pe de o parte, a fost o conducere autonomă exercitată de șoltuz, ajutat de doisprezece pârgari, iar pe de altă parte a existat un permanent control al domniei reprezentată de orlicul de târg, iar din secolul al XVI - lea de ureadnic. Stema medievală se prezintă ca un scut despicat, fiind reprezentat în dreapta, pe fond albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
referitor la acțiunile răzeșilor “odnodvorțî” din satul Cucueții-Noi împotriva strîngerii impozitelor. Primul care a depus mărturii pe acest fapt a fost candidatul la funcția polițienească Alexandru Deonisaovici Pavorozniuc. El mărturisea “la 4 decembrie anul curent la orele 9:00 împreună cu ureadnicul Antonovici am venit în satul Cucueții-Noi unde l-am găsit pe starosta satului Ivan Vasilache care mi-a spus ca strîngerea impozitilor de boi, oi, căi este incorectă și că locuitorii satului nu vor permite să fie strînse aceste impozite
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
vedere, s-ar părea că voievozii dădeau scutiri doar pentru lucruri importante. Iată însă o scutire dată de Constantin Moghila voievod la 27 aug.1608 (7116) pentru un singur om. Si nu din rândul boierilor, ci unui om simplu: „scriem ureadnicului din târgul Iași, și șoltuzului și celor doisprezece pârgari de acolo. Vă dăm de știre de rândul lui Ion din satul Hlincea. Pentru aceea, cum veți vedea această carte a domniei mele, voi să aveți a-l lăsa în pace
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1675. Se pare că aici, în Broșteni, fusese zidită o biserică, pe locul schitului Vovidenia, căci într-un act din 1681, pe vremea lui Gheorghe Duca, era pomenit un preot din Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul Serafim, primea învoirea domnului de a aduce și de a așeza aici străini, iar vechii locuitori ai satului erau scutiți de dări vreme de patru ani: „Diregătoriului și Vătămanului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși, Petri, menționat într-un document din 1650. La date diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1552, întocmit la Iași, Ștefan Rareș voievod face un schimb de sate cu Episcopia de Roman, dând satul Birăești pe Moldova, în ținutul Suceava, în locul satului Azăpeni pe Vișnevăț. În acest act s-a păstrat numele lui „Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși”, sub domnia lui Ștefăniță (1517-1527): „Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutul Suceava, în locul satului Azăpeni pe Vișnevăț. În acest act s-a păstrat numele lui „Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși”, sub domnia lui Ștefăniță (1517-1527): „Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Huși”, sub domnia lui Ștefăniță (1517-1527): „Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor hușeni „să lase în pace de jold, cai de olac și alte angherii pe oamenii din satele care sunt ascultătoare de Episcopia Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Episcopia Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese. Ei dirijau întreaga administrație locală și regională. Erau subordonați marilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese. Ei dirijau întreaga administrație locală și regională. Erau subordonați marilor vornici și aveau atribuții atât în orașe, cât și în ocoalele domnești. Principala lor atribuție era aceea de a supraveghea încasarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către domnie, în secolele următoare, este dovedită de hrisoavele prin care domnii scuteau satele supuse Episcopiei (care nu făceau parte din ocol) de plata „cheltuielilor târgului”, pe care erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali (ureadnicilor, pârcălabilor, șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări în produse sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
paharnicul al doilea sau de către alți judecători. Numai poslușnicii care se făceau vinovați de crime sau furturi trebuiau judecați de către Divanul domnesc. Un mare vornic, pe nume Lupul, care poate fi chiar Vasile Lupu, viitorul domn al Moldovei (1634-1653), poruncea ureadnicilor de Bârlad să nu umble după deșugubinele locuitorilor din satele Episcopiei de Huși, ci numai să le înscrie într-un catastis pe care să i-l trimită. Marele vornic urma să trimită la fața locului delegați care aveau să cerceteze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]