1,132 matches
-
atât de neputincioși în fața intemperiilor vremii! Cât a fost cald și bine, nu și-au făcut oare un plan de atac? Nu au pus la punct, până în cele mai fine detalii amplul proiect de deszăpezire, știind, grație ANM-ului ce urgie va veni? Pentru ce sunt plătiți? Românii sunt uluiți de incompetența unora, care, având toate mijloacele la îndemână, nu reușesc să-și îndeplinească onorabil sarcinile pentru care sunt remunerați. Mormanele de omăt sunt cărate fără logică dintr-o parte în
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă așeza în țară străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“. Referindu-se la Bob și la mediocritățile oficiale ale Blajului, Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o limbă literară
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
străină, întru care nemernicie mă aflu până acum“. Referindu-se la Bob și la mediocritățile oficiale ale Blajului, Ion Budai-Deleanu îi scrie de la Lemberg lui Petru Maior, într-o limbă literară de remarcat:”Scrisu-v`am eu foarte bine toate acele urgii purced din culcușul nevrednicilor de numele românesc ce s`au încuibat la Blaj...Cunoscutu-i-am eu atunci foarte bine când i-am părăsit și fugind mai bine am ales nemernicia decât sâmbria cu dânșii.Însă veni-va vreme și
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
cu un pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
tuturor. Administrația românească nu a luat nici un fel de măsuri pentru evacuarea populației. Au plecat ,,organizat” doar vârfurile. Panica a cuprins satele printre țăranii înstăriți. În oraș, intelectualii, în special profesorii și preoții, ca și foștii ofițeri albi scăpați de urgia revoluției bolșevice, s-au adunat în fața Soborului, al cărui clopot cunoscut ca ,,Bolișoi”, pe care îl auzeau și cei din Tulcea, a început să sune fără oprire. Erau și naivi care sperau că ,,trădarea celor de la București” va fi ,,reparată
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
nu uităm că în scrierile unui Nistor, sau Iorga, nu găsim un asemenea mod de abordare, ei fiind și oameni de știință, și oameni politici. Imediat după Revoluția din Octombrie, Basarabia a fost locul de refugiu al celor scăpați de urgia revoluționarilor, profesori, preoți, ofițeri albi. Alături de preoții români ai locului, prin Episcopiile reactivate, prin existența unui învățământ teologic de înaltă clasă la Chișinău, cu toții au format o adevărată frăție luptând pentru o viață liberă, liberă de teama bolșevismului acaparator, bun
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
și de nopți de salcâm, scăpărau lumințele unei speranțe apuse și a cărei față era mai albă decât un crin imperial . Această ființă tainică zămislită din visele tuturor pământenilor m-a uimit prin candoarea sufletului ei desprins din basmele de urgie ale unor ființe atât de impure față de ea . În această lume, totul căpăta alt sens . Pășind din nou pe scara cerului, doresc să mă întorc în acel univers ce mi-a păstrat secretele . Luna mă urmărea, parcă șoptindu-mi să
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
fiecare dată. Ne mărturisim senzațiile pe care le trăim și ziua continua cu o plimbare printr-un sat cu căsuțe desprinse parcă din poveste. Locuințe vechi, pastelate, pline de povești și istorie, cateva încă în picioare, restaurate și salvate de urgia vremurilor. Povestea mea și a lui Marius, povestea colecției lui, povestea lui Marius și a iubitei lui, povestea familiei lui, povestea orașului, toate se contopesc și devin în mintea mea însetata de nou și frumos,o singură poveste, o poveste
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
vrut să ieșim de sub protecția digului spart, am constatat că riscăm să fim aruncați pe stabilopozii digului din dreptul spitalului. Am abandonat ideea. Acolo era o micuță plaje și ne-am ridicat barca pe nisip fiind la adăpost de orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore, doi oameni unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
îl petrece. Un soare la crepuscul degrabă se scoboară și-n mantie întunecată pământul învelește... Un plânset în cutremur se dilată, pământul în durere zguduind... Prăpăd domnește-n templu... coloane cad în geamăt icnind... catapeteasma se frânge cu zgomot de urgie... e zbucium... și e groază... e durereee!!! Iudeii se încurcă vrând scapare!! * Sub îmbeznata boltă, dincolo de miezul nopții, vremea-i prielnică grijirii mormintelor celor plecați. Urcușul se alină. Tot greul smeritele îl poartă în suflete cernite. L-au dus în
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1492279737.html [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
zise tuturor: -Trifu, dacă vrea să stea cu noi, este țigan de-al nostru și numele de botez Trifu i se potrivește. - Da! răspunse dezertorul. Și nu voi mai părăsi până la moarte oamenii care m-au ajutat să scap de urgia războiului. - Trebuie să jurăm cu sânge, preciză bulibașa. Că nimeni nu va vorbi despre acest lucru, decât acela care va trăi după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cei trei magi au citit în stele despre nașterea Domnului Isus și au parcurs cale lungă să Îl vadă și să-I aducă daruri: aur, smirnă și tămâie, simboluri ale regalității Copilului Sfânt. Mai târziu, când a fost amenințat de urgia lui Irod, familia sfântă își va părăsi țara și se va refugia în Egipt, unde va supraviețui, tocmai datorită acestor trei daruri ale magilor: aur , smirnă și tămâie, deoarece erau cele mai căutate produse de pe piața egiptenilor de pe vremea aceea
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1419436777.html [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
facă plăcere. În consecință nu huliți pe Dumnezeu pentru grelele încercări la care vă supune. Este vina voastră nu un capriciu al lui. Minciuna și trândăvia care s-au generalizat sunt suficiente. Să mulțumim lui Dumnezeu că nu ne dă urgii mai mari, pe care, probabil, le vom cunoaște pe propria piele dacă nu ne asociem. Așa să-mi ajute Dumnezeu. Referință Bibliografică: Cu Dumnezeu înainte. Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1231, Anul IV, 15 mai 2014. Drepturi
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și ... aleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori în Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morții unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Abatere de la firesc Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
cu călăreți singuratici strunind anevoios bidivii nărăvași după un obositor galop prin preerii, văi înrâpate și nisipuri măturate înșirate în dune cu o simetrie aparte de vântoasele regiunii, precum crestele spumegânde ale oceanului din apropiere - peste care s-au abătut urgiile unei naturi deloc blânde și prietenoase și apoi, întrun târziu, caii sleiți fornăindu-și nechezul ca pe o ușurare în apropierea vreunui firicel de apă, vad salvator sau albie mai acătării, până ce nu apucă calea prăbușirii iremediabile - cumva întârziat (și
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DĂ-NE DOAMNE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 650 din 11 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Dă-ne Doamne multe toamne, Dar nu toamne de urgie Care să ne mai condamne La dureri și pribegie! Dă-ne Doamne toamne calde Și mai lungi decât o iarnă, În nevoi să nu ne scalde, Doliul lung să nu aștearnă... Dă-ne Doamne toamne bune Și la primăveri ne
DĂ-NE DOAMNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Da_ne_doamne_romeo_tarhon_1349968889.html [Corola-blog/BlogPost/346385_a_347714]
-
trebuia s-o parcurgem în bătaia ucigătoare a razelor de soare întețite și de un vânt puternic a cărui biciuire parcă tăia în carne vie. Eu m-am socotit erou pentru cutezanța de care am dat dovadă ca să înfrunt asemenea urgii. Hainele pe mine erau tot o apă, pălăria din cap n-o mai simțeam că pe o pânză tare, ci ca pe o cârpă muiata în apă clocotita. Ochii erau inundați de transpirația fetei, respirația era întretăiata. Contururile imaginilor jucau
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
Am fost la Plevna în 1877 în războiul de independență când trupele române au luptat alături de cele rusești și au zdrobit balaurul otoman al răsăritului. Mulți oșteni s-au prăpădit atunci... Noaptea mă plimbam printre cadavre și mă minunam de urgia care trona în jur. - Și nicio clipă nu te-ai temut că vei fi răpus? - Ai uitat că am două vieți? Doar inima trebuie să mi-o feresc. Acesta-i marele secret! Vampirii pot fi uciși doar dacă le străpungi
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
vistierul vrerilor divine pentru a fratelui rostire) și-ndată să-l înștiințez că-ndemnul Tău imperativ este ca robii să-i sloboadă din seculara lor trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate grea urgie. Cum Faraonul se credea zeu mai puternic decât Tine, a necinstit a Ta poruncă, ba în trufia-i sfidătoare i-a osândit pe bieții robi la munci atât de-apăsătoare, încât pe capul meu cădeau reproșuri grele, felurite pentru amestec
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o) să se înmoaie și să plângă pentru trufia sa nătângă, văzând cum prăpădenia lovește c-o suverană necruțare doar egipteni fără crezare. Cădeau din cer neîncetat - de-a valma peste om și vite - urgii, pornite sau oprite la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n necreat, și-n tot Egiptul se-auzea cum bate vântul nimicirii, când peste trupul său slăbit de faraonica-ndârjire, s-au abătut în ritm sporit actori haini din piesa groazei: ba
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
tragedia pariziană. Subscriu total mesajului prietenului meu, poetul George Filip de la Montreal. MANIFEST ÎNDOLIAT (atașament fratern alături de victimele de la revista CHARLIE HEBDO - Paris) vă recomand să ne-asumăm un risc, acela de-a rămîne pe planetă, să ridicăm alături - obelisc urgiei mafiotă și secretă. ne bate sida - ebola - mai nou. monștrii ne-mpușcă sfinții din icoane. hoții ne violează și-n cavou iar pruncii - moarte sug din biberoane. ne ceartă chiar bătrânul Dumnezeu cu arșiți și faimoase uragane. vulcanii scuipă lava
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1420963292.html [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
Timpului îi cer să-și frângă Aripa,în infinit...de-i pun lacăt Primăverii,o să-mi plângă Și-o să-mi tremure în freamăt. Cand mi-e gandu-n pribegie Și se scalda-n ploi de toamnă, Cănd e-n inima urgie, Cât aș vrea să se întoarnă Primavara-n al meu gând, Inima să-mi fie muguri De lumină și de cânt, Iubirea să fie-n pârg. Vreau să-mi tremure în suflet, Cantul unei primăveri, Fluturii,într-un balet, Florilor
MELANCOLIE de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1494169044.html [Corola-blog/BlogPost/384826_a_386155]
-
la răscrucea vânturilor. Intră vijelioasă în chilia lui Moș Vreme, cu viscol și troiene spulberate. - De ce-mi tulburi lucrarea, blestemato? se răsti la ea Moș Vreme. Vai de viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de a se naște! Era tare supărat moșneagul. Dar blestemata de Iarnă nu se lăsa impresionată de vorbele amarnice ale bătrânului
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425756842.html [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la mal când se pornește urgia. Riști să nu te mai întorci, când stihiile s-au dezlănțuit și nu ai fost prudent să pleci spre mal de la primul semnal. Nimeni nu putea ști ce va fi a doua zi... Referință Bibliografică: Pescar pe marea neagra / Stan
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
fugise ca ceilalți, ci stătea mai deoparte și privea înspăimântată grozăvia bătăliei. Când furia celor turbulenți încetă, iar piața se goli de lume, rămânând doar cei doi misionari, întinși pe jos, mai mult morți decât vii, Haldita, încă înspăimântată de urgia evenimentelor, prinse curaj, își roti privirile în jurul ei să vadă dacă n-o urmăresc oamenii cei răi, apoi se apropie de cei doi răniți. Văzând că încă mai suflă, dar suferă cumplit, se gândi ce să facă pentru ei. Cu
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]