135 matches
-
fost furată, În care tot mai greu poți cumpăra mormânt. Sunt obidit de legea cea nedreaptă Ce libertăți și drepturi false a creat, Dar a urcat pe cea mai de sus treaptă Doar nonvalori ce viața mi-au înveninat. Sunt urgisit în țara mea clădită Prin muncă grea de multe generații Și văd cum cinic e disprețuită Și sufocată prin desele inflații. Sunt nevoit să trec peste hotare În căutarea demnității ce-am pierdut În țara mea, călcată în picioare De
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Te_cant_tara_mea_de_dor_si_marian_malciu_1385911373.html [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
Ori, noi știm destul de bine că nu totdeauna căile Domnului sunt aceleași cu cele ale omului. DC News: Avem noi dreptul să spunem ce preferă Dumnezeu? Preot Iulian Rață: Inima înfrântă și smerită, zice Psalmistul David, Dumnezeu nu o va urgisi! Sunt sigur că Dumnezeu are suficientă înțelepciune, ca omului, care îl caută cu multă sinceritate, să i se descopere și în cea mai măreață, dar și în cea mai umilă Biserică! DC News: Tot revine obsesiv ideea că sunt prea
Preot, întrebare care dă de gândit după melodia trupei "Taxi" despre preferințele lui Dumnezeu-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101222_a_102514]
-
unui sat în care oamenii stăpânirii au luat vitele țăranilor și i-au omorât pe cei care s-au ridicat pentru a-și apăra drepturile, precum și situația răzeșilor orheieni (conduși acum de un Tudor Șoimaru bătrân și orb), care fuseseră urgisiți de boieri și de strângătorii de biruri, ajungând flămânzi și zdrențăroși la curtea lui Duca-Vodă pentru a cere îndurare. Toate aceste urgii se reflectă asupra locuitorilor țării pe care abatele îi vede, potrivit lui Al.A. Philippide, ca fiind „niște ființe
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Aici, în paginile acestei publicații, unice în Europa, se găsesc contribuțiile folcloriștilor din România și sunt restituite câteva mii de creații aparținând literaturii populare, în care se reflectă simțirea, gândirea și modul de a fi ale acestui popor atât de urgisit în toate timpurile. Se știe că Artur Gorovei a manifestat un interes special pentru literatura epistolară, atât de necesară în acele vremuri, iar din vasta sa colecție s-au publicat 1 , selectiv, doar câteva misive provenite de la oameni de litere
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
Const. Rădulescu- Motru, precum și al altora, de la care a învățat multă, foarte multă carte, I. D. Ștefănescu a manifestat un adevărat cult pentru valorile artistice și estetice create de imaginația unui popor romanic așa de izolat și, evident, așa de urgisit de marea istorie. Încă din adolescență s-a aflat, permanent, în preajma lui Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, I. L. Caragiale, Nicolae Grigorescu, Paul Bujor, Spiru Haret și a altora care i-au stimulat interesul și pasiunea pentru grafică, pictură, sculptură și arta
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
vibrant și adevărat la iconostasul unei doc trine religioase. Poezia, Ridică-te, iubire, este relevantă în acest sens, din care extrag ultima strofă: Ridică-te, iubire, peste moarte! / Pentru trecut, prezent și viitor! / Să îngro păm tristețile deșarte / Ce-au urgisit mereu acest popor. Patru ani mai târziu, tot la editura respectivă, vede lumina tiparului volumul, Chemarea mea. Cea de-a patra apariție editorială demonstrează o față nouă a poetului, prezentând cititorului avizat versuri de tandră confesiune, cu o disciplină bine
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
Fratele fiului risipitor și Dăltuiri de Radu Stanca. Sunt cărți proaspăt editate, care au făcut neașteptate piruete prin lumea românească din țară și din America. O șansă de a scoate din conul de umbră două personalități ale peisajului cultural transilvănean, urgisite de istorie, condamnate la uitare. Aurel Cioran, fratele avocat al gânditorului de la Paris Emil Cioran, „fiul risipitor” În parabola biblică. Două destine paralele, dar și complementare prin felul cum s-au Îngemănat În spirit fratern, deși au avut traiecte existențiale
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
mare,/ Velerim și Veler Doamne,/ Răsărit-a mândrul soare./ Dară soare nu era,/ Ci lăcaș de mănăstire/ Cu pereți de alămâie/ Și cu poarta de tămâie...”. Însă visul nu devine realitate, pentru că nevasta divorțase și se recăsătorise, iar satul îl urgisește. Când angrosistul de cereale Hrisant e omorât pe drumul Iveștilor, bietul Manlache, bănuit că ar fi el făptașul, fuge și e adăpostit de duhovnicul închisorii din Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
-i așeza cum putea, adecă-i regula cu ceea ce în dreptul vechi român se numește peculium; iar fiul cel mai mic moștenea așezarea și lanul părintesc. Cu toate acestea se va afla arareori cazul în care frații mai mari ar fi urgisit pe cel mai mic pentru patrimoniul părintesc. Hazlie e asemenea observația "Romînului" că instituția maioratului ar fi jidovească. Daca popoarele europene - toate fără escepție - ar fi compuse numai din jidani, atunci da. Dar maioratul l-au avut toate popoarele moderne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe cineva, [î ]l dăruiește dimineața la trezvie cu cuvinte dulci; daca ți-e voia, să-ți mulțumească cel ce i-ai dat darul și să-ți sărute și mâna. Iar daca ți-e voia să te mânii sau să urgisești pe cineva sau să-l judeci, iar dimineața la trezvie îl judecă cu toți boierii tăi și-i ia seama. Cum îl va ajunge judecata așa-i fă. Căci daca șezi la masă nu este legea să judeci, nici să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unul din texte, îi va fi adus aminte autorului de poezia lui Vlahuță din marele hol al Școlii Normale din Șendriceni: „Sfânta muncă e aceea ce răsplată-n ea-și găsește/ De-nțelegi tu asta, cheia fericirii tale-o ții/ Urgisit de toți să fii,/ Tu de-a pururea iubește,/ Iar ca să trăiești în pace nimic lumii să nu-i cei/ Binele te-nvață a-l face/ Ca albina mierea ei". Munca educatorului trebuie dusă fără gând de răsplată. Un pedagog
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de‐ai fi voit jertfă Ți‐ aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului și să zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei bine voi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței”. Crezul - Simbolul Credinței cuprinde 12 articole și a fost scris
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
a clasicilor avansat de Jan E. Thomas și Annis Kukulan nu ne ajută. În România au apărut până în prezent prea puține manuale universitare de psihologie socială (sau de psihosociologie), iar în învățământul superior din țara noastră această disciplină nobilă este urgisită, astfel că nu putem încerca o abordare cantitativă. Suntem obligați să recurgem la paradigma calitativă pentru a-i distinge pe clasicii psihosociologiei românești de ceilalți harnici și merituoși psihosociologi de rând. Cu alte cuvinte, va trebui să construim un „tip
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la grindul unde un nacealnic lipovean și un sergent urgisit de soartă ne numărau și ne calculau norma pe ziua respectivă. Opt snopi de fiecare deținut, de tăiat, legat și cărat la grind. Imposibil de realizat”. Și mai departe acesta concluzionează: „Deveniserăm niște fiare. De la 5 decembrie până la 15 martie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul Crypto care "în pat de râu și-n humă unsă,/ Împărățea peste bureți". Celălalt personaj e lapona Enigel care trăia "în țări de gheață, urgisită". Într-o zi, Enigel ajunge cu renii ei, în împărăția rigăi Crypto, care se îndrăgostește de ea. Cele două personaje reprezintă două moduri de a exista: uman și subuman. Crypto adoră umbra și umezeala, se ferește de soare și-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zice David, Împăratul și Proorocul. Lasă-mă, îngăduie să îngenunchez alături de sfinția ta, să plângem împreună păcatul meu și al tău, doar va auzi Dumnezeu glasul rugăciunii noastre izvorâte din inimi umilite și zdrobite, pe care nădăjduim să nu le urgisească. Iartă-mă! Alt moment dureros a fost prilejuit de domnul Tache Savin. Era lângă un milițian și striga de pe o listă 15-20 de nume, între care și pe al meu. Am fost invitați reverențios de milițian să intrăm într-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în loc să se aleagă cu mirosuri de roze și de cireși de mai, peste ele pogora o bășină mare. „E bine că se pun lucrurile la punct și la noi“, a zis Vasile B. citind cu glas tare articolul. „De ce să urgisim omul luându-l de tâmpit? Unii se nasc antisemiți, alții mor la nouăzeci de ani și nu s-au spălat niciodată pe dinți. Sau, cum frumos și logic se exprima fostul nostru coleg din Huțupani, bunicul meu n-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
informații literare": citește 46 (!) de autori români și străini, clasici și contemporani; redactează "articole" critice violente la adresa unor pseudo-creații poetice publicate în anumite reviste; ține la zi "Jurnalul de bord" al copilăriei; concepe schițe autobiografice, în care descrie satul Mălini, urgisit de bombardamente imaginile revenind în unele poeme de mai târziu ("Geografia timpului", "Zurgălău"); scrie poezie; învață; călătorește prin pădurile Stânișoarei, la Slatina etc. Pe fiecare foaie (în afara celor evident retranscrise) sunt zeci de corecturi, ștersături, rânduri adăugate... Uiți că-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În mentalitatea țărănească din Ardeal. Imagini populare ale feminității În surse ardelene de la Începutul epocii moderne La 1819, Vasile Gergely de Ciocotiș XE "Gergely de Ciocotiș" , intelectual român de prin părțile Maramureșului, remarca faptul că la ora respectivă ardelenii erau „urgisiți de părinteștile bunele datine, cari se lapădă de către... toată nația”. Iar bănățeanul Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" găsea peste câțiva ani și o explicație a acestui nou spirit al vremii: „Pricina - scrie el - sunt oamenii stricați cu liberte
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu o cunosc destul de bine. Bucureștiul a produs figuri interesante și la profesori: Cătălin Zamfir, profesor de psihosociologie, a devenit ministru În primul guvern FSN-ist. Tot sociologii au fost printre fondatorii Grupului pentru Dialog Social. Sociologia a fost profund urgisită sub regimul comunist. Mircea Mihăieș: A fost și desființată la un moment dat. Vladimir Tismăneanu: Ca multe lucruri care se petreceau sub Ceaușescu și care nu sunt foarte bine știute. De pildă, distrugerea Institutului de Matematică. Zoe lucra la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fiului vocația demnității. Dar anii de școală erau meniți să meargă, în pas de defilare, tot înainte - „Pentru gloria Poporului, pentru înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului, Înainte!”. La liceu, multe, prea multe ore cu profesori ratați, dar fericiți să urgisească orice „vlăstar” tânjind după oxigen moral. Etica resentimentului și a prostiei galopante se năpustea asupra oricărui ins mai răsărit, care avea - auzi tu? - îndrăzneala dubitației. Filozofic, asta se taxa drept idealism subversiv la adresa bunei orânduiri socialiste; politic, chestia te-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a căutat-o pe zeiță. Totuși "zeul mi-a adus lipsă în loc de bogăție" (r. 71 sq.). Dimpotrivă, nelegiuitul și necredinciosul a strâns bogății (r. 236). Mulțimea laudă vorbirea omului meșter în ucideri, dar înjosește pe cel umil, care n-a urgisit pe nimeni". "Răufăcătorul este 48 Ne putem întreba de ce n-a mâncat-o pe loc, dar Ghilgameș și-a păstrat-o pentru mai târziu; cf. A. Heidel, op. Cit., p. 92, n. 211. 49 E vorba de o temă folclorică bine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
el. Prin urmare "nu fa răul", în loc de a ridica un monument de piatră "acționează astfel încât monumentul tău să dureze prin dragostea pentru tine". "Iubește întreaga lume!" Căci zeii prețuiesc dreptatea mai mult decât ofrandele. "Consolează-1 pe cel care plânge; nu urgisi văduva. Nu despuia pe nimeni de averea tatălui său. Nu pedepsi pe nedrept. Nu ucide!"43 Un anumit vandalism îi consternase întotdeauna pe egipteni: oamenii distrugeau mormintele strămoșilor, azvârleau trupurile și răpeau pietre pentru propriile lor morminte. Așa cum arăta Ipu-wer
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că poți să faci orice. Am vorbit fără să înțeleg despre lucruri prea minunate pentru mine și pe care nu le știu. Din spusele unora și altora auzisem despre tine, dar acum ochiul meu te-a văzut. Pentru aceea mă urgisesc eu pe mine însumi și mă pocăiesc în praf și în cenușă" (42: 1-6). În cele din urmă, Iov s-a recunoscut vinovat față de Dumnezeu. De îndată Dumnezeu i-a restaurat starea, i-a înapoiat îndoit toate averile și Iov
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]