135 matches
-
au îndreptat spre casa lor din Seforis și au hotărât să se retragă fiecare pentru post și rugăciune. Ioachim a zis către soția sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiți de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil". Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și
Sfânta Marie Mică: De ce nu este bine să servești mâncare gătită la foc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72643_a_73968]
-
-ți numărul de ordine proscris/ Și nu uita să-l treci în inventare// Nu ne mai vin condurii. Un inutil Orfeu/ E gurii mele rană și rana vrea să cînte/ Și undeva în lume se naște cîte-un zeu/ Ci-l urgisește-ndată o lepră de cuvinte,// Deschideți iute poarta să intre cîte-o vită/ Pan bea și-n turme urcă hipnoticul alean/ De cerul nu vă place, priviți-l dar prin sită/ Albastrul nu mai cîntă. L-am aurit în van" (Izgonirea
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
mijloace omenești deasupra eroilor populari de toate categoriile. Ca prostul prefăcut, însă isteț pe termen lung și cu aderenți înfocați; ca naivul dezarmat în aparență, dar al cărui exemplu de viață, comic uneori, atrage pe toată lumea; ca fiul de împărat urgisit de maică-sa mașteră și pe care un complot gen Masca de fier îl pune în drepturile sale firești. Nu justiția abstractă aprinde imaginația oamenilor; ci insul îndrăzneț care se ridică "împotriva nedreptății" ascunsă în legi nedemn aplicate. Exemplele avocatului
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
a poeziei lui Ion Barbu... Cele două imperii de altădată, viața le-a întrecut, făcându-i pe locuitori să-și cocoațe pe vârfurile bastioanelor cuiburile lor primitoare cu șerbet, sarailii și halva... I-a fost dat acestui petec de pământ, urgisit de interese politice și strategice, să capete o altă faimă scufundându-se cu legenda lui în apele înălțate ale Dunării noastre...
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]
-
în mînă și să tai talazul cel rău și vrăjmaș și să îndrepți corabia spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul începuturilor, de cînd pleava latină se amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
în mînă și să tai talazul cel rău și vrăjmaș și să îndrepți corabia spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul începuturilor, de cînd pleava latină se amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
un episod în nouă părți, fără despărțiri, introduse printr-un preludiu în stilul lui Salustiu-Tacit, (ovulul nefertilizat), apoi prin aliterații din engleza veche și cuvinte monosilabice, anglo-saxone. (înainte de a se fi ivit pe lume pruncul era încântat. în uter era urgisit. Visul vânăt al lui Bloom văzut...) Această procesiune este legată pe dedesubt, la fiecare parte, în mod subtil, cu unele episoade aplicate ale zilei, și, în afară de asta, cu studiile naturale ale dezvoltării embrionului și perioadele evoluției facerii, în general (vorbește
„16 iunie 1904“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7597_a_8922]
-
un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a mă fi-nfierat pe frunte... a-mi fi spart inima cu venin arzător ar fi fost nimic!... Dar a face să {EminescuOpVIII 242} mă cred o lume când sunt o pulbere, a face să mă cred Dumnezeu pe când sunt mai urgisit decât un Satan este prea mult... prea mult! Da, mai voiai să pătezi părul tău cel alb c-o mișelie... și m-ai luat de mască pe mine, pentru că scheletului tău îi era rușine de lume, de tine însuți, că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
integrat în societate, transformat într-un avatar necesar. Nu am fost bogat pentru că am avut foarte mulți bani, ci pentru că am făcut fericiți pe semenii din preajmă, prin sinceritatea și mărinimia de a-mi pune sufletul pe tavă. Unii copii urgisiți de soartă au crescut fără mamă, alții fără tată, eu am crescut fără amândoi, atunci când aveam mai multă nevoie de ei. În compensație, așa cum mi-a prezis, pe la paisprezece ani, o căldărăriță ghicitoare, venită cu șatra pe câmpul Morii, „o să
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din rosturile firești ale fecioriei tale (I 3). Ca și la Sofocle, la Radu Stanca stau alături Oedip, păcătosul fără vină, și Antigona, copila care a ales fuga în locul nunții dorite de orice fecioară pentru a-i ușura bătrânețea tatălui urgisit de soartă. În pofida similitudinilor, tragedia lui Sofocle și drama lui Radu Stanca au motivație diferită. Oedip la Colonos prezintă împăcarea eroului cu soarta sa, acceptarea necondiționată a voinței divine, ceea ce îi aduce în cele din urmă absolvirea de păcate și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și adâncirea în irezolvabile. Nicăieri mai mult ca-n lepădarea de lume nu le putem atinge mai ușor. Infinit reversibilul extaz, străpungând înălțimile detașării, creează o dezorientare care este sursă de probleme, de neliniști și de întrebări. Într-un spirit urgisit de excesul de gânduri, dezmierdările și horcăiala consecutivă împreună planuri divergente și lumi ireconciliabile. Se împacă în rosturi orizontale cele două fețe ale universului, dușmănia duhului și a cărnii. Se împacă pentru un moment. - După aceea, încep din nou, cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
clasă!), Începe să dea semne de oboseală (preabinele a fost Întotdeauna dușmanul binelui!), de slăbiciune (Îmbuibarea, bat-o vină!), Începe să scape din mâini frâiele atotputerniciei, ale infailibilității, ale neodictaturii. Distinsul poet Alexandru Tăcu e un om tăcut, discret, modest, urgisit de vremi, de soarta, de noroc, de istorie și, mai ales, de dictatură comunistă, care, prin instrumentele ce o susțineau, o „făureau” și profitau de pe urma instaurării ei (poliție politică, justiție, nomenclatura), l-a prigonit, l-a Întemnițat, i-a distrus
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sărac și trist Început de secol și de mileniu Încă mai există oameni (foarte puțini, e drept!) ce-și Înzidesc sufletul În fapte menite să-i ajute pe semenii lor. * Sigur că da. „Tăcu e un om tăcut, discret, modest, urgisit de vremuri și de soarta, de noroc, de istorie și mai ales de dictatură comunistă” - cum zice Valeriu Stancu, dar și de oamenii de lângă el, din apropierea noastră, de cei cu care, În Împrejurări diferite, a luptat cot la cot, și-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Evreilor le este garantat dreptul de a-și practica legile, însă nu li se permite să câștige adepți în rândul romanilor. Nici n-ar fi posibil! Cei ce trec la credința lor sunt învățați să se lepede de patrie, să urgisească zeii Cetății, ba chiar să-și socotească părinții, copiii și frații ca pe un lucru de nimic. De aceea au stabilit tăierea împrejur, pentru a se recunoaște după acest semn distinctiv. Se cutremură involuntar. Câtă barbarie! Cum să fie îngăduită
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Înțelepciune a acestor sfaturi, ci pentru epicitatea lor. Căci În sfătoșenie există Întotdeauna și o poveste. Iar povestea, ei, da, povestea este cea care face supa bună pe lumea aceasta: ea este cea care hrănește, excită, Înminunează, defulează sau, dimpotrivă, urgisește, culpabilizează, umilește etc. În ce mă privește, am preferat, desigur, Întotdeauna, componenta benefică a sfaturilor cu povești: nu răul și maleficiile care li se Întâmplau unora și altora (dacă nu comiteau cutare lucru), ci felul În care personajele găseau până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De asemenea, apar probleme în ceea ce privește puterea tatălui de a urgisi. Acest procedeu, prin care tatăl putea să decidă neînzestrarea unuia dintre copii, nu era recunoscut juridic și apăreau conflicte odată ce persoana urgisită se adresa justiției (Costa-Foru și Stahl, 1932). Atât în studiile de caz prezentate de Ostrom, cât și în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
consemneze un păgîn, „de limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să-i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și-au răsfirat puterea atrăgînd mulțimea credincioșilor, s-au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vîrÎndu-le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială În Învățătura altora. Aveau provocatorii lor și sfaturile lor tainice unde-i afuriseau pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor și aruncau blesteme pe capul Îndărătnicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
noastre publice, care abia de acum încolo va începe să fie pus sub puternica lumină a reflectoarelor pe care o merită? Acum câte ceva despre literatura din Basarabia. E negreșit o ramură a literaturii române, pe care o istorie mașteră a urgisit-o și care se cade să aibă parte de atenția noastră specială. Sigur că există o anumită defazare culturală a basarabenilor față de noi, trăitorii în România, însă ea nu ne îndreptățește la desconsiderare. Spre deosebire de N. Manolescu, îl socotesc pe Grigore
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
le fie, pe planul unei mari finalități biologice, superior sau inferior. Pe planul conștiinței de sine omul sadovenian nu e stăpânul naturii, nici nu vrea să fie și e fericit să se retragă în sânul ei ori de câte ori e lovit sau urgisit de soartă printre semenii săi, lacomi de a pune stăpânire și a distruge cât mai curând lacurile pe care nu vor să le lase așa cum au fost ele odinioară, râurile și ostroavele, copacii și celelalte viețuitoare, chiar și pe acelea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de stabilit, îngroșând paginile dosarelor aflate în arhivă sporind în același timp neliniști în ambele tabere. * Zilele până la termenul stabilit pentru pronunțarea hotărârii judecătorești erau numărate. Rromii însă, după toate aparențele, ajunseseră la trista convingere că legiuitorii aveau să-i urgisească și de această dată, și că pătimirile lor vor fi viscolite de nedreptate. Era ca și cum adevărul se afla dincolo de un zid înalt pe care ei nu-l puteau escalada. Bulibașa aflase de la avocatul Diaconescu, pe care îl contactase în mod
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
consemneze un păgân, „de limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să‑i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și‑au răsfirat puterea atrăgând mulțimea credincioșilor, s‑au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vârându‑le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială În Învățătura altora. Aveau provocatorii lor și sfaturile lor tainice unde‑i afuriseau pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor și aruncau blesteme pe capul Îndărătnicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sute de vieți. A nu-ți ține cuvântul când nu-ți vine-ndemînă A desbrăca pe-acela, ce ți s-a dat pe mână, A înșela mulțimea cu mii făgăduinți, Când ai mințit odată să te mai pui să minți, A urgisi pe-acela care ți-a făcut bine, A împle a lui nume de pete și rușine - Aceasta nu e nobil... Dar toți - și-n deosebi O fac ușor - tu numai stai vecinic să întrebi. Tu numai îți pui vorba și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
apărat de păcatul defăimării și al smintelii. Iată, așa crede și dumneata. Că tot ce ți se întâmplă are un scop știut de Dumnezeu. Primește-le pe toate și smerește-te căci, inima înfrântă și smerită, Dumnezeu nu o va urgisi. Dacă sufletul tău este sănătos și curat înaintea lui Dumnezeu, cu nimic nu-l pot vătăma minciunile omenești, nici cele drăcești. Omul rămâne ceea ce este, nu ceea ce spun oamenii despre el. Prin ceea ce spune despre alții, omul dă mărturie despre
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]