129 matches
-
nu mai sunt inundații deloc. Nu știu dacă Dumnezeu chiar ferește aceste regiuni datorită credinței. Cert este că reporterii se feresc de ea ca de Necuratul. Cum să ajungă la cotropitoarele inundații tocmai când satul întreg sărit în ajutorul celor urgisiți a terminat reparațiile. Cum să critice guvernanții pentru „lipsa de solicitudine” arătată votanților? In afară de incompetența unora dintre „aleșii POPORULUI” cauza acestor entități negative puse mai sus în evidență este una comună. Ea rezidă și din compararea calității culturii asimilate
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
să zboare de la Fanar, spre coastele Carpaților. Atunci mi-am zis: „Doamne, Dumnezeul meu Sfânt, iartă păcatele înaintașilor noștri și-ți îndreaptă fața spre noi”. Lumină s-a făcut vornice. Voi face tot ceea ce voi putea ca neamul nostru grec, urgisit și uitat, să urce din nou ca în vremurile de glorie, apuse acum... Se apropie de fereastră privind cerul senin. Sus, în largul albastru, apăru o pasăre ce se învârtea într-un cerc uriaș. Cu aripile întinse urca și cobora
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Și cu pelin am înghițit-o Dar s-a chemat că am manta De vreme rea... Da-n viață, faci ce ți-e sortit Și asta fosta scrisa mea, Să fiu mereu cel folosit, Să rabd când n-am și, urgisit, Să fiu de-a pururea manta De vreme rea Hora paiaței - păreri personale - versuri În hora nebună, m-au prins fără voie Să țopăi dement și năuc! Și joc pe jăratec, biet urs, de nevoie Că-s prins și legat
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
îmi provoci! O mare scârbă! -Mărinimos te-arată, te implor! -Zău? De ce aș face asta? -Te-ai întrebat vreodată de ce îndestulatul presară fărâme din multul său și omului sărman, flămând la colț de stradă? -Gândește că e bine și pentru cela urgisit, și pentru sine. Deci milă-mi ceri? Cu ce temei azi viața vii să-mi zdruncini? Totuși, după un răstimp de cugetare se-ncumetă și-acceptă îndurare ca să-i dea: -Fie... Îți acord un ceas din dimineața deja încenușată de
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
mai rămas ceva bun în noi), și-atât? Dacă n-am știut, cu 412 ani în urmă, să-i apărăm viața, măcar acum, peste secole, să-i apărăm memoria! Măcar atât merită, și marele Întregitor, și Neamul românesc, atât de urgisit și dezbinat! „Totuși, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?” MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Editorial, de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 948, Anul III, 05 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
mahala pe unde-am hoinărit, cu Azorache după mine. Mi-e drag maidanul pe care am înălțat zmeul. Mi-e dragă aducerea-aminte a tovarășilor cu care laolaltă am crescut și cu care de atâtea ori m-am bătut. Mahala bucureșteană, urgisită și defăimată, țintă a batjocurilor, nu te vor înțelege și nu-ți vor prețui farmecul cei ce n-au trăit înlăuntrul tău anii copilăriei, cei care n-au făcut acolo ucenicia vieții! Pentru mine, ești crâmpei din existența mea, scenă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
a Ardealului, pentru a fi dat acest teritoriu românesc Ungariei horthyste și fasciste. Pentru a ilustra acest sentiment redăm câteva versuri: „În pieptul meu, cu vechea lui revoltă / E, însă, mult mai mare focul / Ce macină și roade vatra / Acestui urgisit Ardeal. Mi-s pumnii strânși mai duri ca piatra. // Zarea se-ntunecă, / Scapără ochii cerului, / Și graiul adânc al pădurii / Vestește furtuna cea mare”; „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horia-mi fierbe-n sânge, / În doina mea
Grandoare şi decădere la mâna destinului! by http://uzp.org.ro/grandoare-si-decadere-la-mana-destinului/ [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
Are mii de ani Și a trecut prin furtuni și glorii A fost terfelit, pârjolit Blestemat Dar el a rezistat De fiecare verigă atârnă un suflet și de fiecare suflet un sentiment un avertisment pagini de storie a unui popor urgisit, alungat din patria sa, Ars pe rug, gazat, exterminat Dar lanțul niciodată n-a cedat Dumnezeu însuși a meșterit la el și l-a făcut din cel mai bun oțel Nu încercați a-l desface În trupul lui... puterea lui
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1458431143.html [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
Ponticele și nu va reuși tot restul vieții să obțină iertarea și totodată reîntoarcerea la Roma. Dar iată că de ridică de la masă. Cu pași ușori, se plimbă prin cameră, recitând cu voce tare: “M-ați alungat, laconic, pe-un urgisit tărâm, (Bătrân sunt eu, sau iernile aici sunt prea lungi și prea reci?) în țara oamenilor-lupi, mereu o să rămân, un lup devin și eu, însingurat, pe veci.” Mă simt din ce în ce mai tulburată. Simt cum străbat din nou spațiile, apoi mă trezesc
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
zumzăiau neîncetat albinele voioase, care plecau și veneau harnice din toate pajiștile înflorite. Uneori albinele erau prea nervoase, mai făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era cel mai urgisit, trebuia să se strecoare cu multă precauție când avea treabă pe lângă stupină. Într-o vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată miere. Atunci mă trimitea în vale
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398147754.html [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
A cărei faptă drumul spre viitor îl luminează Și din tot ce spusa-i mie Lui Alună merită soață să-i fie! ( Privind afară prin fereastra tăiată în partea stângă a cortului. Coprtină muzicală.). Se luminează de ziuă.Ooo..noapte urgisită Făcuta-i s-apuc o altă cale ursită!? După o pauză în timpul căruia Mircea cel Bătrân stă pe gânduri în dreptul ferestrei. ). De mâine am să încep aici să construiesc O mănăstire, prin ea urmașilor să le vorovesc Despre dragostea de
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în toate felurile, chiar și prin atentate să părasească Tibetul în 1959. Este o mare nedreptate socială pentru Tibet, pentru Dalai Lama, dar și un căștig pentru cultura actulă a omenirii, pentru că el nu a rămas la stadiu de exilat urgisit ci a atins cotele cărturarului internațional recunoscut prin cele peste șaptezeci de cărți scrise și ca inițiatorul și coordonatorul ciclului de conferințe internaționale Mind and Life în care se dezbat cele mai înaintate idei și descoperiri științifice ale omenirii. Lista
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_dalai_lama_univer_corneliu_florea_1340116344.html [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
două vase mici cu apă vie și apă moartă aflate în vis. Le ia degrabă și aleargă spre tată-său. Își moaie degetele în apă moartă și leagă picioarele sfârtecate, apoi îl stropește cu apă vie și dă viață părintelui urgisit de sufletul acelui hain care-i oprise pentru o clipă de zăbavă inima. Femeia tăcu iar o clipă, apoi cerând iertare, rugă preotul să-i zică și moșului ce are de zis, că ea și feciorul au ostenit vorbindu-i
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1429427350.html [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
aceea). Amplasamentul monumentului funerar, nu „în curte” (!), ci chiar în intersecția descrisă, dovedește cu certitudine locul real al execuției. Pe mine personal, ca rudă directă, mă doare această constatare, faptul că lucrările unor oameni cu responsabilități uriașe față de acest popor urgisit, includ astfel de erori. În primul moment m-am gândit că poate nu Dl. Romulus Rusan a redactat respectivă lucrare, poate că dânsul doar a semnat în nume propriu “operele” colaboratorilor domniei sale. Cazul partizanului anticomunist TRAIAN MARINESCU GEAGU, tratat înainte de
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
răspund! „Mă dusei să trec la Olt” - vorba cântecului - în miez de luncă strașnic ascunsă de pădure, la granița Teleormanului, ca să îngenunchiez la sfintele moaște de la Mănăstirea Plăviceni (Aluniș), ctitorită de Doamna Stanca, soția Viteazului Mihai, în vremi de restriște, urgisită și azi de o nenorocită sârmă electrică mărginind, ilegal, moșia de vânătoare a „măriei sale” Liviu Dragnea. De ce am plecat departe, de bunăvoie și nesilită de nimeni, pe banii mei (deși invitată!), în zilele declarate de meteorologi drept cele mai fierbinți
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
mai rămas ceva bun în noi, și-atât? Dacă n-am știut, cu 412 ani în urmă, să-i apărăm viața, măcar acum, peste secole, să-i apărăm memoria! Măcar atât merită, și marele Întregitor, și Neamul românesc, atât de urgisit și dezbinat! Fiindcă, așa cum spunea Mitropolitul Antonie Plămădeală, „...a venit Mihai Viteazul, și a intrat în București, în Iași, și în Alba-Iulia, și românii au fost, din nou, una.” MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Editorial, de Mariana Cristescu / Al Florin Țene
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Ștefan Augustin Doinaș Lucrurile Lucrurile prea convingătoare stau ca-mpietrite: totul le sperie. O liniște se-ncoronează-n arborii prăfuiți. Pe vrăbii le apucă iar nebunia zborului. Un vânt urgisit derutează dâra melcilor, se aud frunzarele foșnind ca niște zdrențe. Obrajii păpușilor se spălăcesc în memorie. Împleticindu-se trece furnizorul de doctrine vechi. Unul dintre noi adoarme. Pajiștea permite ierburilor să-și expună tulpina galbenă. Se produce o imensă confuzie
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
pe retinele privitorilor, Procuroul avusese o izbucnire acuzatoare, de ai fi zis că sărmana îngrijitoare era vinovată în primul rând pentru bolile celor trei suferinzi, chestiunea cu uciderea lor premeditată fiind o urmare firească a năpastei aduse de ea asupra urgisiților acelora... Cei prezenți se lăsară imediat antrenați în valul de ură spontană și începură să o huiduiască pe presupusa vinovată. Marțiali, stăteau în primele rânduri aceia considerați a fi rudele apropiate ale victimelor. Pentru vreo doi dintre ei se organizase
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421605724.html [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
grele, oamenii se adună sub aceleași umbrele... • Suferință nu te duce la puritate, ci la moarte. Căile Domnului sunt tare încurcate. Cred că nici El nu mai știe cum pot fi urcate. • De-a lungul vremilor, evreul a fost mereu urgisit, dar în chip miraculos, el a supraviețuit. • Iubim, cam aceleași lucruri e care le-a iubit și strămoșul nostru: vânătul, natura și femeia. A pătruns la modă și hoția. ------------------ Harry ROSS iulie 2016 Israel Referință Bibliografica: ROSS Harry - GÂNDURI REBELE
AFORISME (12) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1470311385.html [Corola-blog/BlogPost/381306_a_382635]
-
rămas simple îndemnuri, vorbe spuse în deșert... La sfârșitul secolului al XIX-lea, cărturarii noștri școliți în Europa împestrițau frumosul grai românesc cu franțuzisme, mare primejdie pentru limba strămoșilor noștri, care ne vorbește de vremuri îndepărtate, de istoria acestui neam urgisit. Cărturarii de care vorbeam erau acei „fii risipitori” care, vrând să-și impună autoritatea, vezi, Doamne, cine sunt ei, murdăreau limba românească. În acest sens, învățatul Alexandru D. Xenopol scria: „A atinge limba unui popor, este a i se distruge
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
o crasă sărăcie. Asta la început, căci mii de Români emigrați datorită sărăciei s-au reîntors, au căpătat dispozitivele INTC și au devenit prosperi. Europa a rămas fără forță de muncă prost plătită. Noroc că le-au mai rămas turcii urgisiți. Va mai accepta oare România să intre în Europa oligarhică? Sau poate Europa va cere integrarea în România clasei de mijloc? Referință Bibliografică: Mileniul 4 - Mici unități agricole sau industriale / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1236, Anul
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Alăturăm poveștilor adevărate pe Maria lui Mâzgaciu care a adus pe lume 11 copii de nădejde, pe Maria Ghica, cea care și-a așteptat alesu urgisit și-nchis după galoane smulse în epoca minciunii. *** Povestea spune că a fost odată-n Rucăr o Mărie ce se purta ca o regină, căci avea soț pe regele petrolului. Născută din Bunescu stăpânea castel în umbra Vârfului de Cruce
ALTE MĂRII ŞI BISERICI...DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alte_marii_si_biserici_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/364639_a_365968]
-
în adevăr, există doar în dorința fiindului său năpăstuit, în imaginea imaginației unei vieți pe care o speră reală: ”Poate că doar / m-am revoltat / știind că nu am / niciun viitor” (Infern, 2008:39). Poezia ”Infern” elucidează și definește existența urgisitului, o luptă între ceea ce este și ce va fi, ceva de care nimeni nu scapă indiferent de poziția lui în viața care, într-un timp, trece mocirlos, murdărindu-și propria umbră care va dispărea odată cu fiindul lui. Cel căzut în
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
Toamnă cu maniere de femeie fatală. Praful s-a ales de arvuna pentru sinucidere primită de la prietenul tău ca și de proiectul expierii într-un acvariu securizat în brațele caracatiței care dirijează „Patetica”. *** Vine o noapte doar pentru poet când urgisit de tată și pălmuit de steaguri prin jafuri, prin tertipuri, prin uneltiri obscure se-nscăunează rege al sălii de-așteptare. *** La capătul bunei speranțe comand regulamentar: „Gardă v-aliniați! Gardă, drepți! Gardă, pentru onor înainte prezentați Arm`! Doamne, în timpul existenței
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxx.html [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
de demnitate omenească, așa cum sublinia în operele sale Gheorghe Barițiu. Preoții și diecii lor aveau și ei carte puțină, ceea ce învățaseră pe la mânăstiri se referea în mare măsură numai la cele necesare ținerii slujbelor. Din dorința de a lumina acest urgisit popor, pe lângă biserica ortodoxă, prin grija preotului, a fost organizată o școală pentru copiii credincioșilor care, din lipsa unui spațiu adecvat, funcționa în casa preotului. La 16 aprilie 1853, din inițiativa vicarului Moldovan din Hațeg, se organizează în comuna Râușor
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]