162 matches
-
la data de 30 octombrie 1957 în Lița, județul Teleorman, România, fiica lui Pantelimon și Floarea, cu domiciliul actual în Italia, Scerne Di Pineto, str. Tirso nr. 13, Teramo. 189. Cîrpaci Beleaua, născută la data de 17 aprilie 1967 în Urlați, județul Vaslui, România, fiica lui Cîrpaci Palică și Căldăraș Anuța, cu domiciliul actual în Franța, Avenue Des Delibes, Ghoisy Au Bac. 190. Șerbănescu Constantina, născută la data de 26 februarie 1924 în Broșteni, județul Argeș, România, fiica lui Florea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200270_a_201599]
-
2. 672. Bogdanovici Tadeu, 3 apartamente, București, str. V. Lascăr 62; str. Lipscani 44; str. Pictor Româno 16. 673. Bugheanu Marcela, 6 apartamente, București, str. Alex. Sahia 50. 674. Borcescu Alex. și Nicu, 2 apartamente, București, str. A. Popov 33 Urlați, Prahova 675. Bottea Margareta, 2 apartamente, București, str. Col. Tell 31; str. Brezoianu 53. 676. Budai Elisabeta și Grigore Filip, 6 apartamente, București, str. Sft. Constantin 4. 677. Brikmayer M. Ana, 3 apartamente, București, str. Alex. Popov 21. 678. Brisental
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Moisescu Maria, 4 apartamente, București str. Bradului 42 a 4902. Modreanu Sofia, 20 apartamente, București, str. Samuel Vulcan 53-55; Edgar Quinet 3; Bdul Tolbukin 45 4903. Maisler Elisabeta, 16 apartamente, București str. Al Donici 36 4904. Manolescu A., 4 apartamente, Urlați, Sub. V. Mucetului Prahova 9, București, Bd. Magheru 27, str. Julles Michelet 25, Dionisie Lupu 55 4905. Marcovici Sabina, 14 apartamente, Iași, str. Ștefan Gheorghiu 9 4906. Mihalteanu Maria, 3 apartamente, București Calea Moșilor 364; str. Plăcerii 6 4907. Mateescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Cumpătul nr. 17 țel. 178452 17888 ALEXANDRU STELIAN n.1940 Com. Sirna, Sat. Varnița țel. 5 7307 ANGHEL RADITA n.1938 Vălenii De Munte, Str. B. Delavrancea nr. 1, bl. C/B/17 țel. 280471 7382 ANGHELACHE GHEORGHE n.1936 Urlați, Str. Ț. Vladimirescu nr. 10 A, bl. 2, ap. 6 țel. 271385 7383 ANGHELESCU CONSTANTĂ n.1951 Ploiești, Str. Mircea Cel Bătrân nr. 90 Bis țel. 174080 7308 ANGHELUȚĂ CONSTANTIN n.1930 Ploiești, Bd. Republicii 10, bl. 33C/4 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Articolul 1 Se înființează Centrul de Sănătate Urlați, unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în localitatea Urlați, Str. Independenței nr. 152, județul Prahova, în subordinea Autorității de Sănătate Publică a Județului Prahova, prin reorganizarea Secției exterioare Urlați a Spitalului Orășenesc Mizil, care se desființează. Articolul 2 Bunurile și personalul aparținând Secției exterioare Urlați se preiau de către unitatea nou-înființată, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat în termen de 15 zile de la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184088_a_185417]
-
cu sediul în localitatea Urlați, Str. Independenței nr. 152, județul Prahova, în subordinea Autorității de Sănătate Publică a Județului Prahova, prin reorganizarea Secției exterioare Urlați a Spitalului Orășenesc Mizil, care se desființează. Articolul 2 Bunurile și personalul aparținând Secției exterioare Urlați se preiau de către unitatea nou-înființată, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 (1) Structura organizatorică a Centrului de Sănătate Urlați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184088_a_185417]
-
8 august 1982, în Drăgășani, județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe și Maria, condamnat prin Sentința penală nr. 441/2003 a Judecătoriei Drăgășani, modificată prin Decizia penală nr. 225/2003 a Tribunalului Vâlcea; - Potocea Gheorghe, născut la 1 martie 1939, în Urlați, județul Prahova, fiul Elenei, condamnat prin Sentința penală nr. 203/1995 a Judecătoriei Mizil. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsa cu închisoarea aplicată următorilor: - Crăsnean George, născut la 10 august 1960, în Bâlca, județul Suceava, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154763_a_156092]
-
1930. În anul 1932 a deținut funcția de inspector general al armatei. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România și membru de onoare al Academiei Române. A încetat din viață la 11 iulie 1936, la moșia sa de la Urlați.
Nicolae Condeescu () [Corola-website/Science/304962_a_306291]
-
născută tot într-o familie de greci, Stavri). Urmează școala primară la Schiau, clasele a V-a și a VI-a, la Școala generală nr. 1 Valea Călugărească, iar din clasa a VII-a, la Școala Medie nr. 1 din Urlați, unde absolvă, în 1961, cursurile liceale. A absolvit Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București în 1966. Între 1968 și 1970, este redactor la ziarul Munca, iar între 1971 și 1989 (18 ani), este redactor la România
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
trăit în ultimii ani de viață. În memoria sa, biblioteca primăriei din Valea Călugărească primește numele "Mircea Iorgulescu", ca și strada pe care se află casa părintească. Numele "Mircea Iorgulescu" primește și Școala primară din Valea Călugărească, precum și liceul din Urlați, unități de învățământ unde criticul și istoricul literar, eseistul și jurnalistul Mircea Iorgulescu s-a instruit. În 2001, a alcătuit și îngrijit volumul de corespondență "Florin Mugur - Scrisori de la capătul zilelor". A îngrijit ediții din Dinicu Golescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Panait
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
vizir să se alăture oștii otomane la Tighina, împreună cu toți slujitorii (militarii) pe care îi avea, astfel că a pornit la 18 mai din București. Când a ajuns la Gherghița, a primit ordin să se oprească, tăbărând la Albești, gura Urlaților. Prin Hrisant Notara, marele vizir i-a incredințat domnului Țării Românești să medieze între el și țar (vezi în caseta de la dreapta textul aferent din cronica oficială). Brâncoveanu l-a trimis la Iași pe Gheorghe Castriotul, mai degrabă pentru sondarea
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
este un muzeu județean din Urlați, amplasat în Str. Orzoaia de Sus nr. 2. Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
nr. 2. Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
câteva zile (bunăoară se știe că în toamna lui 1705 domnul vine la viile sale de la Scăeni, unde stă 5-6 zile), ca și de faptul că în 1711, deși primise poruncă din partea vizirului să se oprească la Gherghița, în gura Urlaților la Albești, s-au mutat stabilind aici tabăra militară , iar în apropierea viei, în cartierul/localitate componentă/Mărunțișu, se află două cruci de piatră contemporane domniei sale (declarate monumente memoriale între timp - în Lista... nu figurează) sunt câteva argumente care sprijină
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
artă orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă orientale), iar la subsol, din iun. 1971, o interesantă și cuprinzătoare secție de Practica viticulturii în podgoria Dealu Mare. Schitul Sf. Maria - Cricov cu biserica de lemn se află în Jercălăi, Urlați. Biserica de lemn, monument de arhitectură, a fost construit în 1731, de meșteri populari în satul Luieriu (Mureș). După un timp, bisericuța a fost demontată și transportată la Toplița (Mureșului). Remarcată de regina Maria a fost mutată, de aici, la
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
ca și în prezent, se afla în plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 3307 locuitori, care se ocupau preponderent cu agricultura, exploatarea lemnului, fabricarea țuicii și creșterea vitelor, vânzându-și produsele în principal la Ploiești, dar și la Mizil, Urlați și Văleni. Comuna avea o școală înființată în 1838 și 5 biserici ortodoxe — 3 în satul de reședință, una la Valea Anei și una în Rotarea. De asemenea, funcționau 4 mori și 2 fierăstraie de apă (unul pe râul Bâsca
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
care populația era îndemnată să asigure aprovizionarea armatei ruse cu alimente și furaje. De la Focșani, generalul Rönne s-a îndreptat către mănăstirea Măxineni, unde se credea că există un depozit de provizii al otomanilor. Aceste provizii fuseseră însă evacuate la Urlați. Corpul expediționar rus a pornit apoi în marș forțat spre Brăila la 11 iulie, ajungând după 11 ore la periferiile orașului. Generalul Rönne a încercat să evite o vărsare inutilă de sânge și i-a propus lui Daud pașa să
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
fost cedat Bulgariei, în luna septembrie a aceluiași an, prințesa Ileana a României a cerut aducerea la Bran a casetei cu inima reginei, care a fost depusă în bisericuța de lemn a castelului Bran (aflată azi la schitul Jercălăi din Urlați, Prahova). Un an mai târziu, inima reginei a fost mutată într-o criptă special amenajată în stânca Măgurii Branului din apropiere, lângă spitalul de campanie nou înființat de principesa Ileana, ce purta chiar numele "Inima Reginei". Prințesa Ileana dorea să
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
case, o școală frecventată de 45 de elevi și 5 biserici — câte una în fiecare sat, cu excepția satului Gâlmeia. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în plasa Cricovul, având 3375 de locuitori, iar apoi în 1938 făcea parte din plasa Urlați a aceluiași județ. În 1950, a fost inclusă în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna a primit numele de Plopu, de la noua sa reședință
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
să recunoască faptul că obiectele sunt așezate alandala. În curtea muzeului se mai află amplasată o scenă destinată spectacolelor de muzică populară. Mănăstirea Dimitrie Cantemir este monument istoric ce datează din anul 1692, așa cum reiese din niște Hrisoave ale moșiei Urlați, ctitorie a marelui voievod și cărturar umanist Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, în perioada martie-aprilie 1693 și anii 1710-1711, iar din punct de vedere geografic este așezată în Podișul Moldovei, în județul Vaslui, pe străvechi meleaguri încărcate de istorie și
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet și trei nasturi de cupru, realizați, în tehnica [[secolul XIV|secolului al XIV-lea]], mărturii istorice pentru actuala vatră a târgului. Documentar însă Urlațiul este atestat pentru prima oară într-un hrisov
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Urlațiul este atestat pentru prima oară într-un hrisov semnat de [[Neagoe Basarab]], la [[16 martie]] [[1515]], prin care voievodul întărea mai multe ocine [[Mânăstirea Snagov|mânăstirii Snagov]] și în care printre martori se afla și [[boier]]ul Oancea din Urlați. A doua mențiune documentară, cunoscută nouă, este hrisovul din [[1527]] - [[1528]], semnat de [[Radu de la Afumați]], prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]