162 matches
-
din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut "un dascăl de rumânește" (ȘP, 20). Nizamul prevedea, printre altele
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
pun bazele învățământului public în [[Țara Românească]] ("Eforia Școalelor" prin adresa nr. 109/[[4 februarie]] [[1838]] mulțumea "Vorniciei din Lăuntru'(0 Ministerului de Interne), pentru măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul veacului al XIX-lea în Urlați existau 664 de știutori de carte, ceea ce constituie un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul veacului al XIX-lea în Urlați existau 664 de știutori de carte, ceea ce constituie un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului, și o vistierie proprie. Acest colț de belșug boieresc și de mândrie stăpânitoare face parte din Urlații, cu numele-poreclă indescifrabil . Se știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Șosele" (Politehnica) din București, dar și-a consacrat apoi întreaga activitate problemelor financiare. Amintim dintre lucrările publicate: "La solution économique de la crise monetaire" ([[1923]]), "Lichidarea vechilor datorii" ([[1933]]) ș.a. Cunoscutul diplomat interbelic [[Constantin Vișoianu]] (1897-1994) este și el originar din Urlați. A urmat Dreptul și Filosofia la București și Paris, după care a intrat în Ministerul de Externe, fiind consacrat ca diplomat de carieră. A fost secretar al Comisiei Mixte de Arbitraj de la Paris (1926-1931), membru al delegației române la Societatea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
aug. 1948, când are loc distructiva reformă a învățământului românesc este epurat din rândul cadrelor didactice, pe motive politice (era membru al PNȚ). Oameni de bine îi dau o șansă să supraviețuiască încadrându-l ca muzeograf-custode la noul Muzeu din Urlați. Dar nici aici nu scapă de prigoana comunistă pentru ideile sale politice și într-un timp era arestat și închis. A publicat versuri în prestigioase reviste precum: Revista Fundațiilor Regale, Universul literar ș.a. A murit la doar 50 de ani
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
matrice cu miroznă de Dealu Mare am aminti și alte personalități care au avut contacte cu târgul cu nume șaradă... Printre ei, scriitorul [[Alexandru Antemireanu]] (1877, Tomșani-1910), care, pe lângă faptul că e din împrejurimi și a făcut școala primară la Urlați, datorează învățătorului său și numele de scriitor, pentru că el de fapt se numise la naștere într-adevăr Alexandru, dar numele de familie era Damian (fiul preotului Antemir Damian). O imagine a Urlațiului idilic și a locuitorilor săi pitorești ne-a
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
el de fapt se numise la naștere într-adevăr Alexandru, dar numele de familie era Damian (fiul preotului Antemir Damian). O imagine a Urlațiului idilic și a locuitorilor săi pitorești ne-a dat [[Gala Galaction]], care l-a vizitat adesea: ""Urlații înfățișează o minusculă urbe patriarhală. La restaurantul lui Petrache - un fel de cămin cultural al locului - am văzut adunați laolaltă: avocați, magistrați, inspectori administrativi, un lăutar și preotul paroh... Fratele meu Dimitrie Pișculescu - un adevărat moștenitor al lui Nicolache Piua-Petrii
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
văzut adunați laolaltă: avocați, magistrați, inspectori administrativi, un lăutar și preotul paroh... Fratele meu Dimitrie Pișculescu - un adevărat moștenitor al lui Nicolache Piua-Petrii din Papucii lui Mahmud - este una din columnele de voie bună, de mândrie și de glorie ale Urlaților. Filosof în felul lui, fratele meu n-a avut în fața vieții decât o atitudine: a fi încântat de viață și a o sărbători, de-a pururi, dar nu în chip mistic, ci cu paharul în mână""... În sprijinul acestui mod
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
chip mistic, ci cu paharul în mână""... În sprijinul acestui mod de a vedea viața vine și [[Ionel Teodoreanu]] cu romanul său "Să vină Bazarcă!" (1947, apărut postum), unde un lăutar localnic "prin arcușul căruia curge tot vinul vechi de la Urlați", vin care e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam în deceniul al IX-lea al veacului
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
cu lucrări din rădăcini contorsionate (ca și viața lui, demnă de un roman), cu pictura și sub îndrumarea regretatului N. Kruch și-a găsit drumul propriu în sculptură, obținând și unele distincții care i-au răsplătit truda și realizările . Orașul Urlați este situat pe "Drumul Vinului" și face parte dintr-un areal bogat in vestigii istorice de mare importanță, înconjurate de un cadru natural de o frumusețe deosebită, caracteristică regiunii viticole "Dealu Mare". Acest atu ii confera o serie de oportunitati
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Buzău]], din [[Albești-Paleologu, Prahova|Albești Paleologu]] la distanța de 4 km, pe Drumul Județean 102 C. De asemenea, orașul este situat la o distanță de 6 km de "Gara Cricov". Inițial, orașul era deservit de gara ce purta numele de "Urlați". În trecut, conductorii trenurilor indicau călătorilor, cu voce tare, următoarea gară și numărul de minute rămas până la aceasta. Conform unei legende spuse de bătrâni, ce pare mai degrabă o anecdotă, numele gării s-a schimbat din cauza combinației hilare, strigate pe
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
indicau călătorilor, cu voce tare, următoarea gară și numărul de minute rămas până la aceasta. Conform unei legende spuse de bătrâni, ce pare mai degrabă o anecdotă, numele gării s-a schimbat din cauza combinației hilare, strigate pe culoarele trenurilor, de tipul "Urlați 3 minute". [[Categorie:Orașe în județul Prahova|Urlatți]] [[Categorie:Urlați]] [[Categorie:Orașe în România]]
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Priseaca, Țărculești și Valea Seacă. Se află pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Este traversată de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord de , și mai departe în județul Buzău de (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Priseaca se ramifică șoseaua județeană DJ102R, care duce spre est la , și . Conform recensământului
Comuna Gornet-Cricov, Prahova () [Corola-website/Science/301679_a_303008]
-
nord-est, cu comuna Ceptura la est, cu orașul Urlați la sud, cu comuna Plopu, la vest și cu comuna Podenii Noi la nord. Pe malul stâng al râului, este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă înspre sud de Urlați și Albești-Paleologu (unde se termină în DN1B) și înspre nord și est, în susul râului, de Apostolache, Sângeru și mai departe în județul Buzău de Cislău (unde se termină în DN10). Pe malul stâng, ramificată din DJ102C la Plavia, trece șoseaua
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
doar cele de pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna avea în total 287 de case de locuit și 1.141 de locuitori. În 1864 fuseseră împroprietăriți din comună 136 de țărani. Comuna nu avea școală, copiii învățând la școala din Urlați; în comună era câte o biserică în fiecare sat — cea din Mocești ridicată în 1694, cea din Plavia în 1814, iar cea din Iordăcheanu în 1864. Satele aflate pe malul drept al râului făceau parte, alături de alte sate, din comuna
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
construită în anul 1731 este una din bisericile călătoare ale Transilvaniei. Mutată de regina Maria în anul 1939 la castelul Bran, biserica în scurt timp ""călătorește"" din nou ajungând peste munți, prin grija patriarhului Iustinian, tocmai la schitul Jercălăi de lângă Urlați, județul Prahova. În prezent biserica de lemn și-a păstrat atât vechiul hram, "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" dar și cel nou, primit în urma mutării la castelul Bran, "Sfânta Maria". Se află înregistrată pe lista monumentelor istorice sub codul: . Construită
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
membru era din 1946. În urma anunțului s-au exercitat numeroase presiuni asupra lui să revină asupra deciziei, însă fără succes. La 28 iulie 1969 a fost arestat pentru prima dată, ilegal, fiind internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați. A fost eliberat după 5 zile. La 3 martie 1971, Vasile Paraschiv a trimis către Comitetul Central al P.C.R. și către Uniunea Generală a Sindicatelor din România o scrisoare cu 11 propuneri care să fie puse în discuție la Congresul
Vasile Paraschiv () [Corola-website/Science/322197_a_323526]
-
Cioceni, Loloiasca, Magula, Sătucu și Tomșani. În 1931, satul Loloiasca s-a separat, formând o comună de sine stătătoare. Satul Cioceni a fost trecut în 1945 la comuna Albești-Paleologu. În 1950, comunele Tomșani și Loloiasca au fost incluse în raionul Urlați al regiunii Prahova, și apoi (după 1952), în raionul Mizil al regiunii Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Prahova, comuna Loloiasca desființându-se și satul ei revenind la comuna Tomșani. Două obiective din comuna Tomșani sunt incluse în
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
Ana () este un politician român, deputat PNL ales în legislatura 2008-2012, în circumscripția electorală nr. 31 Prahova, colegiul uninominal nr.7 (Urlați) și ziaristă. A deținut și funcția de consilier prezidențial și purtător de cuvânt al Președintelui României, Traian Băsescu (decembrie 2004-martie 2007). Ana s-a născut la data de 11 septembrie 1967 în orașul Dej (județul Cluj). A absolvit în anul
Adriana Săftoiu () [Corola-website/Science/305560_a_306889]
-
din satele Apostolache (reședința), Buzota, Mârlogea, Udrești și Valea Cricovului. Comuna se află în estul județului, în valea Cricovului Sărat, în zona confluenței acestuia cu afluentul său Chiojdeanca. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C care o leagă spre sud de , Urlați și (unde se termină în DN1B), și spre nord-est de și mai departe în județul Buzău de Cislău (unde se termină în DN10). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apostolache se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
DN2), Glodeanu-Siliștea și mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-Grădiștea. DJ102K duce prin Fântânele și Ceptura la Urlați, iar DJ100H duce spre Gura Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul Buzău, unde se termină în DN10), urmând cursul râului Nișcov. Calea ferată Ploiești-Buzău trece prin oraș, acesta fiind deservit de gara Mizil. Conform
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Mizilul devenind oraș liber. În 1872, s-a construit și calea ferată Ploiești-Buzău pe care Mizilul are și acum gară. Epoca de apogeu a Mizilului a fost secolul al XIX-lea, când așezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu Urlați — târgul cel mai apropiat și cu mai toate orașele din aceasta zonă a Țării Românești. Începând cu anul 1847 s-a construit drumului de la Ploiești, pe sub deal, până la Buzău, astăzi cunoscut ca DN1B. La sfârșitul secolului al XIX-lea Mizilul
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]