368 matches
-
precum am zis". Astfel, fiecare individ își asuma întreaga responsabilitate pentru a fi deranjat murmurul nearticulat al sferelor. Lui hiro îi mai adăugau cuvântul koué, un strigăt de bucurie sau de suferință, în funcție de modul în care era rostit: cântat sau urlat. Astfel încercau să străpungă vălul misterios care îi desparte pe toți cei ce vorbesc: la sfârșitul fiecărei rostiri, vorbitorul se dădea înapoi, cum ar veni, și încerca să îi traducă interlocutorului vorbele sale, să submineze intelectul înșelător cu ajutorul zgomotului emoției
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
demențiale, avertizând despre sex, blue jeans, electronice, explozive, lumină-ntărâtată în jurul și în forma cercului rupt, visul plecării, al trecerii pe lângă paradisul infernal avertizând despre greșeala necesară a drogurilor sufletești. Sângele întunecat al aventurii. Și nimeni sau mult, mult, tot, tot, urlat, cerut în noi. Vrea, vrem, nesățioșilor, o distracție prea liberă, sălbatică, precum un urlet. E cineva străin? Sălbatică ură contra falsului de toată mâna, a trecerii pe lângă dureroasa fericire a unei singure stele. Sau voi nu mai alergați nici măcar pentru
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
De îndemnuri. Să facem aia; ori, invers, să nu facem aia. Ce nu auzirăm până acum - exceptând versurile imnului național - este recomandarea unui crainic de radio - mai de mult - care dis-de-dimineață zbiera la microfon... Cetățeni ai Capitalei, treziți-văăăăăă!!! Acest verb urlat lung, disperat, aruncat din fundul bojocilor în spațiul bucureștean forfotind de graba plecărilor la serviciu, dimineața, mie, personal, ca să zic așa, îmi plăcea să-l aud pentru că, în primul rând, nu ni se spunea de ce trebuie să ne trezim, în
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
Ele sunt cele care v-au aruncat în ”recycle bin”! Asta așa, că tot ne acuzați că o ardem ecologic! Ați încremenit în fixismele gândirii voastre! Ei bine, în lumea noastră asta se cheamă ceea ce știință numește rigor morțiș! Degeaba urlați... nu e sigur dacă ați observat că mai toți dinozaurii dezgropați aveau gurile deschise! Un urlet mut! Cu el sunt expuși și în muzee... Ați murit din clipă în care ați crezut că noi suntem în piață pentru că am fi
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
À tue tête. Chant et violon dans le Pays de l'Oach, Roumanie / Din răsputeri. Cânt vocal și violonistic în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții profesionale vii, trece drept vrednic de luat în seamă dintr-o sumedenie de motive: - În primul rând, cel puțin unul din semnatarii
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
concetățenii că e foarte înțelept să înțeleagă iminența autumnală. Și iarăși desfăceam sufletul cîte unui tom legat în pînză aspră la pipăit, rătăceam pe rîndurile negre, încremeneam apoi cu privirea pe varul gălbui, repetam în gînd, murmurat, cu glas tare, urlat, că da, da, s-a iscat toamna. Pe urmă ieșii pe stradă. Și atunci, vai, ce întîmplare! Mă împușcă un fluture plătit și, cu sîngele țîșnindu-mi din vîrful degetelor, mai reușii să scriu, necuviincios, în aerul amurgului sălbăticit: TOAMNA!
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
de Vinuri „Vinvest”. Organizatorii manifestării sunt Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, Consiliul Județean Timiș, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) și Luci Pîrvu, oenolog, expert degustător. Și-au anunțat participarea următoarele societăți din țară: Cotnari, Vinarte, Casa Davino, Videlmar Urlați, Vincon Vrancea, Vinia Iași, Jidvei, Agroindustriala Bucium, Vin Club Odobești, Carl Reh Winery, Rotherfield Properties Romania, Institutul Valea Călugărească, Stațiunea Târgu Bujor, Stațiunea Miniș, Stațiunea Blaj, Cramele Recaș, Wine Princess, S.E.R.V.E. Ceptura, Cramele Prahova și Metro Cash&Carry. În cele
Agenda2004-10-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282151_a_283480]
-
ehe... Doamne, te închini! Fac cum fac și când tocmai se aștepta să i se facă dreptate, vătămatul e condamnat sub pretextul că și-ar fi dat singur cu bâta`-n cap, că s-a pus, mai apoi, pe marele urlat și liniștea boierimii cu interes a deranjat. Pușcariabilii strigă pușcăriabilii mai ceva ca hoțul care strigă: hoții! Ar fi culmea s-o pățesc la fel! Scuip în sân, mă închin cu gândul că doar tu ești, oriunde aș fi, cruce
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
mai nevinovată gropiță din mlaștină! De către noi, telespectatorii, că FRF-ului, M.Ap.N.-ului și altor "stafuri" nu le funcționează nocturna, iar ziua sunt în ceață, fapt constatat și de amicul Haralampy care, dezmorțit dintr-o plutire bahică la o drăcuială urlată a soacră-si, a întrebat televizorul între două pălinci: -Mă, unde muma lu' Ștefan cel Mare umblă și }epeș ăla, de nu vine să-i repartizeze în cele două cete stabilite de Eminescu și să le dea foc...? -Cui ? am
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]
-
trupă de circ, cu tumbe, salturi, pași de dans etc. Muzică de Moși sau Circ. Încep să strige, interpelîndu-se între ei și cu publicul. Spun un singur cuvînt: "Mitică". Dar pe toate tonurile: grav, rugător, disprețuitor, avertizator, îngrozit, iubitor, gemut, urlat, șăgalnic, scandat multiplu, șoptit, chicotit, etc. cum se mai poate imagina. De sute de ori, suprapus: Mitică! La un moment dat rumoarea se oprește, eventual la un fluier pătrunzator de vardist. Cineva întreabă: Bine, frate... Dar la urma urmei... Mitică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Costacheee! Laaa interogatorrr”- i-a răsunat în urechi ca un dangăt de clopot glasul gardianului. N-a putut să se ridice singur. Doi gardieni l-au luat pe sus... Becul blestemat i s-a înfipt din nou în ochi... Întrebările urlate ale anchetatorului îl loveau parcă în moalele capului... După o vreme, a auzit, ca prin vis, doar reverberația unui cuvânt... canal... al... al... al... Toamnă târzie... În fruntea formației sale de lucru, Costăchel își târa cu greu picioarele umflate. Apa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
program, a avut loc și o întâlnire cu reprezentanții comunităților de români din Ucraina. La încheierea misiunii de Consul general la Odessa, în 2005, a fost pensionat pentru limita de vârstă. NICOLAE HANGAN Născut la 20 iunie 1933, în localitatea Urlați, județul Prahova; căsătorit, are un băiat. Profesia: profesor-diplomat. Limbii străine: ceha, slovaca, franceza, engleza. Studii Elementare și gimnaziale în orașul Urlați; Liceale la Cluj; Facultatea de Filozofie și Litere Universitatea Carolina din Praga; Titlu universitar: magistru-profesor; Cursuri de perfecționare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aur în care puteai să oferi mogulului gunoier săracele tale bucate. Acești magicieni care trăiau fără a fi văzuți, doar auziți, strigau în Dumnezeu și Dumnezeu se pulveriza în spațiu, în Dumnezei. Chemau pe Diavoli, care se înstăpâneau în spațiul urlat și clădeau alt urlet, al neputinței de a nu fi putut să se autocreeze, slabi și colorați după viața strigătelor, erau la mâna acestor gunoieri, strigați la rândul lor de alți gunoieri, un strigăt material care-și putea schimba forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rahat, stropește pereții cu obsesii, până când ți se face de viață și-n cerul gurii! Copile, privește: din fotografie în stradă, un singur pas. Imagini în mișcare: mers, dans, zbor, alunecare, rostogolire, cădere. Imagini în cuvânt: vorbit, șoptit, cântat, alintat, urlat. Imagini aproximative: îngropare, înviere, întâmpinare, înălțare. Imagini suprapuse: sex. Tehnica fraților Lumiere scria despre viață pe un perete în cabinetul terapeutului. Ritmul dădea tonusul, ritmul schimba senul, ritmul impunea cadența, stângul pe tobă, dreptul în icoană, aleluia... Sunetul sintetiza mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
repetă câteva versuri, nu sunt versurile sale. Fiecare are istoria lui, copile, dar a rămas din ea cu ultima pagină, înțelegi? Cu ultima pagină. Doctore, memoria este o voce, se urcă, se coboară în suflet, lent sau abrupt, o voce urlată sau o voce palidă. Memoria este vie, doctore, straturi suprapuse de memorie, straturi de amintiri precum covoarele de frunze vegetează în mințile lor. Ei sunt mai treji ca tine, mai treji ca tot spitalul cu doctorii lui la un loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
soliști instrumentiști de la fluier la orgă electronică, unii veritabili virtuozi. Recitările Însă Îmi displă cuseră, mă iritase chiar rîntașul gros turnat În versuri, unele zise „patriotice“. Declamatoarea unui poem de război mă indignase mai mult ca alții, cu monotonia ei urlată vers cu vers: „S-au tot dus la Oarba-n jos“, gîjÎia dînsa transsexual, ca dintr-un gîtlej de tulnic ars de băutură. Tocmai evocarea, În acest registru, a nenorocirii de pe Mureș din septembrie ’44 mi s-a părut indecentă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Brașov) 2. Amarastenii de Sus (Dolj) 3. Craciunelu de Jos (Albă) 4. Spermezeu (Bistrița-Năsăud) 5. Mirosi (Argeș) 6. Labasint (Arad) 7. Mierlestii de Sus (Olt) 8. Căcăcioasa (Vâlcea) 9. Pârteștii de Jos (Suceava) 10. Măciuca (Vâlcea) 11. Mădulari (Vâlcea) 12. Urlați (Prahova) 13. Baicoi (Prahova) 14. Buda (Ilfov) 15. Fierbinți (Ialomița) 16. Iepureni (Iași) 17. Fundătura (Cluj) 18. Tetcoiu(Dâmbovița) 19. Cioară de sus (Albă) 20. Cotofenii din dos (Dolj) 21. Capruta (Arad) 22. Prăjești (Neamț) 23. Beliș (Cluj) 24. Calu
Cele mai ciudate nume de localități din România: Curva, Mădulari... by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62141_a_63466]
-
Buzău) 44. Boldu (Buzău) 45. Colți (Buzău) 46. Lungești (Vâlcea) 47. Însuratei (Brăila) 48. Udati-Manzu (Buzău) 49. Flamanzeni (Ilfov) 50. Gogoșari (Giurgiu) 51. Fututa (Prahova) 52. Curva (Comună Bustuchin, Gorj) 53. Fundu' Moldovei (Suceava) Potrivit groparu.ro, și numele localităților Urlați, Săliște, Orașul Nou, Țânțari, Pianu de Sus și Pianu de Jos, Buda, Vama, Beu, Coțofenii din Dos, Sacoșu Turcesc, Măciuca și Mădulari sau Veneția de Sus au darul de a provoca râsete când sunt citite.
Cele mai ciudate nume de localități din România: Curva, Mădulari... by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62141_a_63466]
-
Președintele Traian Băsescu vizitează, miercuri, o fabrică inaugurată în localitatea prahoveană Urlați, șeful statului venind în oraș însoțit doar de SPP, fără a avea ca antemergător mașini ale Poliției. Șeful statului a sosit la fabrica din Urlați cu câteva minute înainte de ora 11:00, oră la care fusese anunțată vizita șefului statului
Băsescu la Urlaţi, însoţit doar de SPP () [Corola-journal/Journalistic/49757_a_51082]
-
ea. Are o forță de a se descompune în fiecare cuvînt pentru ca să alcătuiască altfel și altfel, în șiruri de blesteme, sărind de la una la alta, de la elefănțelul lui Sașa pe care îl are în geantă, cu medicamente, la injurii violente, urlate sau șuierate printre dinți, la prăbușiri la propriu sau în vocea interioară, la iertare, și înapoi la blestem. In-cre-dibil! U-lu-i-tor! Ca și vocile lui Sașa interpretat de Marian Râlea. Voci care ascund durerea în cea mai zdrobitoare candoare. În vis
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
uitat că mai trebuie să și trăim. Iar atunci când ne luăm revanșa, o făceam în stilul care-a devenit după 1990 regula de existență a românului: deșănțat, animalic, agresiv. Orice sărbătoare privată devine, la noi, obligatorie pentru comunitatea întreagă: manele urlate prin boxe ce sparg până și geamul securit, icnete ca la concursurile de ridicat haltere sau, pur și simplu, invadarea spațiului public - așa cum am văzut zilele trecute într-un sat din preajma Bucureștiului, unde participanții la o nuntă ocupaseră, pur și
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
pentru a-i convinge pe alegători că le reprezintă interesele și pentru a obține un mandat de parlamentar. Candidatul ARD Botoșani pentru Colegiul 6, Camera Deputaților, Gabriel Alecsandru, promite că din funcția de deputat va decolmata un iaz din satul Urlați, pentru ca alegătorii să aibă unde pescui. „Din ce am discutat cu oamenii din comună, am observat că s-au saturat de promisiuni în van, o dată la patru ani. Oamenii vor să vadă fapte, că cel care le cere votul vine
De la 20.000 de euro pentru fiecare român până la decolmatări de bălți. Vezi cu ce promisiuni electorale sunt ademeniți alegătorii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41153_a_42478]
-
alea sunt așa de la oxidantul pe care l-am pus eu din belshug la un vopsit anterior! Asaaaaa. Între timp , muzica urlaaaaaaaaaaaaaaa... și urlaaaaaaaaaaaaaaaaa Și a apărut și personajul celebru, șef de salon, care l-a angajat într-o conversatzie (urlata și ea) pe prestatorul meu (care m-a abandonat cu această ocazie) și care șef i-a cărăbănit peste ceafa prestatorului meu, cu dragoste, două cataloage de vopsea de păr: jap-jap! Recunosc: așa ceva nu mai văzusem! S-o fi prins
Ce vă doriți de la părul dumneavoastră? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18932_a_20257]
-
se agitau furioși, oile behăiau, vacile mugeau, caii nechezau speriați, câinii lătrau mai amarnic, parcă provocam un cataclism. Numai fumul din coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată : „Am venit și noi odată! La mulți ani cu sănătate! Și la anul să venim! Boieri mari să vă găsim! Ne dați, ne dați ori nu ne dați?” Ultimele cuvinte le țipam și mai tare
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
jucau”, nu se „trăiau”. Să nu-i plângem pe flăcăii și fetele de astăzi. Ei se distrează tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită, transformată într-o discotecă...întunecată...fulgerată de lumini năucitoare și de zgomotele infernale, scrâșnite și urlate, ale melodiilor moderne. Cui îi mai pasă de horele și sârbele de altădată? De Zamfirici, Litaidoi, Bugeac și alte melodii uitate? Alte ritmuri...alte ape...printre alte maluri...Râul vieții curge mereu... Nici curioasele mame nu mai știu ce fac
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]