48 matches
-
clintit nimeni, niciodată. Nici Paul Goma, nici Radu Filipescu, nici Europa Liberă, nici o revoltă populară și nici o revoluție. La un al treilea da, doamnă, trebuie musai să reacționez, încercînd butoanele reportofonului care, fatalitate, nu merge. Iar el se pune pe urlat: „De ce-ați venit, doamnă, la mine, dacă nu vă merge ăla, eu nu vorbesc nimic, haideți, doamnă, nu mă mai enervați că sînt și așa obosit și enervat, merge sau nu merge?” Da, merge, din fericire pentru mine și
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
de moment și pe care mi-o datorezi?!... N-am putut nici să plâng înciudat, cum îmi venea și cum mi-ar fi fost cel mai la îndemână. Cu atât mai puțin să urlu tot ce aș fi avut de urlat atunci și de când mă aflam pe lume. Asta a fost cu Betina atunci. Pentru că, apoi, după plecarea îngijorată a prietenului, după greva ce s-a terminat totuși repede și relativ bine, am tot căutat-o. Am căutat-o mult și
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
orchestră cu o comisie în sală; eu însă n’am putut să asist. Ei bine, a fost un desastru! Cu toată munca ei de o lună, Dânsa nu mergea în nici o măsură împreună cu orchestra și vocalmente nu era decât un urlat. Serafin și comisia au rămas consternați, bineînțeles a fost imediat trimeasă la plimbare. Reacția lor: Ea cu nasul sus, bravând, iar Țurcan se apucă (de la „Opera Română cetire”) cu maniera lui de revoluționar să țipe la Serafin, față de toată cealaltă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
năuc, desigur, a plecat. Numai că nu a trecut o zi și, mirat, s-a întrebat: - Bine?! În zilele următoare, a turbat și, ca un normal, slugă veșnică la stat, s-a pus, cot la cot, cu mâța, pe marele urlat: - Iauzi bine! Care bine? De unde bine? Bă, orbeților, bă, fir-ați ai dracu cu binele vostru cu tot!... La sfârșit de lună, din nou s-a prezentat la cabinetul tovarășului îndoctrinat. - E, cum e? - acesta l-a întrebat. - Rău! - Rău
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
și stelele verzi să răsară pe plafonul farmaciei. A început ditamai scandalul. Ea a încercat să-i afle numele, el și-a întors rapid ecusonul cu scrisul în jos și a rămas mut. În timpul ăsta, bebelușul s-a pus pe urlat, logic. Pentru că nu reușea să afle cum îl cheamă pe bătăuș, femeia a chemat poliția. Au venit doi polițiști. Unul ținea cu bodyguardul, altul cu lăuza. S-au decis că îi amendează pe amândoi cu câte 5 milioane. Dar a
Cum să iei bătaie de la nenea bodyguardul de farmacie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20092_a_21417]
-
este citită. O scrisoare adresată lui Victor Hugo, prințul exilaților... asta ar însemna să te dai singur pe mâna călăului. Mie nu mi se pare că e cine știe ce crimă să trimiți scrisori. Dl de l'Aubépine se pune iarăși pe urlat, și câinii o dată cu el. Răspunsul, răspunsul, totul e pierdut dacă nu trimite răspunsul. Hugo așteaptă acum vizita lui. Dacă nu o va face acum, ratează totul. Omul care a venit, țăranul ăla, cât e de când a plecat? Un ceas? Iapa
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
e limpede din structura lingvistică a fiecărei angoase. Nimicul e de obicei rostit, nu înghițit pur și simplu că un hap amar, dar lucrativ: "Fiecare trăire este o burtă/ pentru o mulțime de nu,/ iată o serie:/ șoptit cu greață,/ urlat, crescut că un mugur între trăiri/ (primele interdicții în lumea părinților,/ primăvară), visat are brațe neiertătoare,/ indiferent în fața unei lumi incasabile,/ afirmativ,/ acut că triumful,/ imediat că furia îmbrățișării,/ în fiecare stea a lui da/ crește ulcerul lui roșu,/ de
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
Re....voluției? EFIMIȚA (repede): Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (conformîndu-se apelului): Cît... crezi... că... a durat toiul... Re...voluției? EFIMIȚA (repede): Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (fulgerător): Cît-crezi-că-a-durattoiul... (rar) Re-vo-lu-ți-ei? EFIMIȚA (repede): Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (urlat, milităros): Cît' ezic' a' urat' oiul Re'oluției? EFIMIȚA: Așa, bobocule! (destinsă) Cît crezi că a durat toiul Revoluției? Eeei? Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (cîntat): Pînăăăăăăăăăă... searaaaaaaaa? EFIMIȚA: Ei aș. Ce'ști copil? LEONIDA: Pînă...seaaaa-ra?! EFIMIȚA: Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și pe canapea o frumoasă/ femeie goală// o interesează K1?/ i-am spus că am copil?// și aicea sunt banii/ aicea sunt banii" (K1). Înainte, lui Marius Ianuș nu-i ajungea hârtia pentru câte avea de spus, de exprimat, de urlat; acum, are toate condițiile tehnice și materiale, dar rezervorul a secat. Dacă afirmația din urmă pare prea categorică, o îndulcesc puțin: artistic vorbind, căpetenia ștrumfilor a ajuns la fundul sacului. Ici-colo, imagini frumoase și versuri notabile ("un exercițiu împotriva depresiei
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
decît noi, dar n-aveai cui să-i spui, era al dracului de întărîtat. Vrei să mori ca prostul? l-a luat și Tîrnăcop la unșpe metri, dar el ca un leu în cușcă s-a pus din nou pe urlat cît îl țineau plămînii, scîrnăviilor, totul e regizat, care sînteți măi ai lui cutare și ai lui cutare, să vă rup picioarele, și voi ceilalți care ați nimerit aici din întîmplare, de ce nu vă duceți voi la casele voastre să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
decît noi, dar n-aveai cui să-i spui, era al dracului de întărîtat. Vrei să mori ca prostul? l-a luat și Tîrnăcop la unșpe metri, dar el ca un leu în cușcă s-a pus din nou pe urlat cît îl țineau plămînii, scîrnăviilor, totul e regizat, care sînteți măi ai lui cutare și ai lui cutare, să vă rup picioarele, și voi ceilalți care ați nimerit aici din întîmplare, de ce nu vă duceți voi la casele voastre să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
blocului". Tăcere și iar tăcere. Pălăriosul rănit cercetează pantalonii cu urme de colț. Merge la baie. Se întoarce. Îmi comunică rezultatul: "Dumnezeii mă-tii de viperă!" Mama tace. Eu simt nevoia să fiu politicos, intru în dialog: Mă apuc de urlat..." Tace. Își pipăie pulpa piciorului, cere o batistă curată, intră în baie, iese, începe dictarea... Una bucată Plic, cu p mare, pentru curioși, cu scris la interior... Deschide și citește... Se uită, negru de supărare, la nea Onuț. Chiar dacă trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Ce se întâmplă? După ce au fost schimbați copiii s-au liniștit. În timp ce Matei stătea cu ei, Cecilia a aranjat masa și l-a chemat să vină să mănânce. Nu mănânc fără tine. Hai să mâncăm până nu-i apucă iar urlatul. Au mâncat, dar nu prea și-au vorbit datorită stării de tensiune ce se crease. După ce-au mâncat, Matei s-a apropiat de Cecilia. —Ze-ai mai liniștit? a mângâiat-o pe păr. —Iartă-mă c-am strigat la tine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
niciunul. Se îmbrânceau unul pe altul. Până la urmă, au înghesuit pe ușă o biată bătrână. - Numele, femeie?! - Ce e ăla? N-am nimic! - le-a răspuns femeia. - Cum te cheamă, maica? - a urlat Pândele, cel mai priceput în chestiunile cu urlatul și iar s-a plâns șefului: - Auzi, tovarășe, ăștia toți sunt loviți cu leuca! Nu mai e unul de Doamne-ajută! - Aaa... Bată-vă să vă bată! Ce să fac, mama? De unde să știu eu ce vreți? - Lasă cleanța și răspunde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu ciucuri la pantaloni, cu tricouri desenate cu bărboși și curve despuiate. El tace asemenea lui Newman, asemenea lui Redford, asemenea lui Clint tace: tace și-l privește cu toate alea adunate în ochi și colonelul se oprește încremenit din urlat, îl privește uluit: - Ce te înholbezi așa la mine, îi strigă, apoi se așază la masă obosit, aproape înfrînt, și-n capul lui, al feciorului său, al hippiotului Pol se tînguie Janis, nemuritoarea de ea, nefericita, nebuna, dezmoștenita Janis în
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
camion care zornăie din lanțuri. Pe cealaltă parte a străzii, mama a încremenit de groază, dar, când copilul ajunge nevătămat lângă ea, îl apucă strâns de mână și chiar acolo, pe loc, începe să-l bată. Copilul se pune pe urlat, cu ochii ca niște fante și cu gura căscată în dreptunghi. Totul îmi este clar: mama se răzbună mișelește pentru spaima pe care a trăit-o din cauza copilului. Dacă așa arată ceea ce are omul mai bun - mama -, atunci cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
așa că, dacă nu știi să te miști, nu pupi mai mult decât ronduri de noapte la periferie și oricum... nu se face! Galeriile năvălesc pe stadion folosind intrări separate, își ocupă locurile special păstrate pentru ele, se pun deocamdată pe urlat și, doar atunci când pe stadion intră jucătorii, aruncă spre ei, în semn de mare prețuire, petarde, fumigene, sticle goale și, nu se știe de ce, probabil un fel de ritual de încurajare, rulouri de hârtie igienică, aprinse. Forțele de ordine stau
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
poatiii, ăiii, cîîî.... Umbrela cu mâner din fontă descrise un arc elegant prin aerul încărcat de electricitate și se opri cu un sunet sec (nici nu se putea altfel!) în căpățâna zevzecului! Iluminat brusc de eveniment, netotul se porni pe urlat și din numai cinci încercări nimeri poarta, apoi se prăbuși în colbul drumului fără să îngrijoreze pe cineva. Lucrările demarară astfel sub cele mai faste auspicii, mașinile săpară lângă poartă un puț, fură aduse tuburile de beton, o macara le
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în haita lupilor curațiDefilând în fața prostimii urlândPozând pentru ei ca imaculați,Dar prada, din nări adulmecândAu acceptat lângă ei și mâțe, și câini,Și alte bipede cu clonț de argintSă vadă lumea și chiar cei străiniCă sunt lupii acestui pământ!Urlat-au la lună chiar și la steleși au arătat lumii că-s lupii eterniși i-au convins cu vorbele lor greleCă-s lupii cei noi, aceia moderni.... III. SÂNGE ȘI LACRIMI”, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2228 din
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
vieții ei trecute și se pregătea să-l invite pe primar la ea acasă, ca să-l roage să-i găsească bărbat, pentru că ei îi era greu singură cu trei copii pe cap și, cînd se gîndea la Caiafa, o apuca urlatul de durerea ce îi sfîșia sufletul. Așa că Cezar Dunăreanu nimerise bine, după cum avea să-și dea seama după cîteva minute. Femeia îi pusese un copil în brațe și îl rugase să-l schimbe, pentru că era ud, iar el, ca un
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
de o anumită categorie socială printr-o lege nu face altceva decât să-și dea în cap: https://www.facebook.com/AntiVictorViorelPonta/posts/310143109188020?fref=nf O doamnă a preluat adăugând: ”E de râs ? Nu, fraților ! E de plâns ! De urlat ! Autoritățile noastre fac tot posibilul să ne transforme într-un popor de cretini, conduși și controlați tot de cretini !”, alții au comentat în fel și chip precum este în link, apoi doamna iar a zis -“ Păi ca să aibă "succesuri", trebuie
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
a avut lipsuri majore, am dus un trai decent și liniștit. E clar că noi, copii fiind, ne doream tot felul de jucării, hăinuțe, ciocolățele, dar am învățat să ne mulțumim cu ce aveam. Chiar dacă ne-am fi pus pe urlat sau dat din picioare, nimic nu ar fi rezolvat situația. A fost un lucru bun faptul ca eram 5 copii, de la an la an hăinuțele și cărțile se potriveau de la cei mari pentru cei mici. Îmi amintesc și acum ghiozdănelul
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
că i se spune așa? Fetița habar n-are și evident nici nu-i pasă. — Pentru că îi este oferit părul tuturor vestalelor. Cuvintele sale au un efect exact pe dos de cel scontat. Copila se pune și mai tare pe urlat. — Da’ stai odată liniștită! se răstește Augustus. Ce, vrei să-ți tai o ureche? Două vestale profesoare se oferă să o țină. Printre gemete și sughițuri, pontiful își isprăvește treaba. Bătrâna e cu mintea aiurea. Surâde amintirilor. Templul Lu cinei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce-am zis? protestează fata. — Taci, obraznico! Asta-i tot Claudia, suspină Occia. Aude un „pleosc“ dat cu sete, urmat instantaneu de țipete de plâns. Lângă ea, Domitia - căreia abia i s-au uscat lacrimile - se pune și ea pe urlat. Lucrurile se petrec prea repede pentru ca Occia să poată interveni. I-au încetinit și ei reacțiile din cauza vârstei. E conștientă că, după un moment de panică, Claudia le ia pe ambele fete pe după gât și încearcă să le potolească. Clatină
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
peste picior... Poate că n-ar fi rău să-i punem niște poște, ca să vedem cum Îi sfârâie călcâile“, propuse un muzicant. „Eu zic să-i mai suflăm În ureche, poate se trezește!“ Și, zicând aceasta, se puseră cu toții pe urlat... Acum, bătrâna se trezi de-a binelea. Deschizându-și, În sfârșit, ochii, Tatiana rămase Înmărmurită. În preajmă se vedeau doar morminte și cruci. Hainele sale, pe care le purta În tinerețe duminica și de sărbători, se legănau pe-o sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]