16,924 matches
-
răzbună prin crimă organizată și paternalism mafiot. Din multitudunea de analize competente privind statul mafiot (vezi gen. Aurel Rogojan, econ. Pavel Roman) incompatibilitate milenară dintre ortodocși și occidentali e trecută mereu cu vederea. Așteaptă ortodocșii moldo-valahi hotărârea lui Vladimir Putin, urmașul împăraților celei de a treia Romă (mai ales că e în Război Rece!) sau a Sfântului și Marelui Sinod Panortodox 2016? Cu prim-miniștri infractori, românii nu se mai bucură de încredere și simpatie în UE, mai ales că astfel
STATE ORTODOXE MAFIOTE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1420958102.html [Corola-blog/BlogPost/372826_a_374155]
-
să-l ia în primire cu tot cu insomnie. Pe măsură ce scria și-n cercuri tot mai largi, durerea dispărea dincolo de orizontul nopții. Continuă... IMPOSTURA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE TRAGEDIA NOASTRĂ COTIDIANĂ: am ajuns niște împiedicați. Moral, vorbind. De trăit, vor trăi urmașii.Așa. Noi, deși grăbiți, suntem, totuși, niște împiedicați. În propriile noastre idealuri. Elanul nostru (social, cultural ori educațional) ne împiedică să-l și traducem în faptă.În practica socială,cotidiană. Gândim bine. Dar simțim (realitatea ori visul) prost. Între cuvinte
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
neamul lui David, prin urmare semnul Fiului Omului este o pentagramă în care se încadrează perfect o cruce. Adam: Sunt multe simboluri ale vremurilor de pe urmă ca și a celor dintâi. Plânsul Rahelei, soția lui Iacov ce și-a văzut urmașii, copiii, omorâți din ordinul lui Irod se va mai auzi o dată la finalul veacurilor „Vai de cele însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea!“ (Matei 24, 19) Lioara: Trist, foarte trist. Adam: Toate se vor împlini, dar
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
gol, hainele mele erau paginile cărților, Frig mi-era iarnă, mă încălzeam cu cunoașterea. Bolnav am fost, medicamente mi-a fost cititul, Eu am cunoașterea inimii mele, limba Români. Voi kashtaleilor ce aveți? Furatul numelui nostru de ROMI! Kurau-tume! Kahtale- urmașii foștilor sclavi/țigani. Țigan putea fi orice rasă intrată în starea de sclavie. Mister Ronald Lee, a native Români speaker, living în Canada, wrote în his book Das duma Romanes, at the page 218, the old tradition of gypsies regarding
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
facem nisip, ne facem și lut, Împrejmuind pământul c-un scut; Scut plin de viață și de iubire Înălțat înspre Dumnezeire. Piatră din piatră crește un munte, Doinind peste veacuri din suflete multe. Piatră și os naște o apă Unde urmașii de om se adapă. Piatră și soare se face culoare, Când lumea renaște o sărbătoare. Piatră și piatră, piatră și om Se face o floare, se face pom. Pomul și omul țărână se fac, Pietre-n țărână scut se prefac
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
scut se prefac... Pietre-n țărână scut se prefac... Pomul și omul țărână se fac. Se face o floare, se face pom, Piatră și piatră, piatră și om. Când lumea renaște o sărbătoare, Piatră și soare se face culoare. Unde urmașii de om se adapă Piatră și os naște o apă. Doinind peste veacuri din suflete multe, Piatră din piatră crește un munte Înălțat înspre Dumnezeire; Scut plin de viață și de iubire. Împrejmuind pământul c-un scut Ne facem nisip
LA POESIA DELLA PIETRA de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1441390800.html [Corola-blog/BlogPost/343014_a_344343]
-
dar a lui Dumnezeu) pe care o face credinciosul. A doua parte însă o reprezintă harul iertării, pe care Dumnezeu îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere, ca urmare a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor legitimi până la sfârșitul veacurilor”. Sunt, apoi, unii creștini care se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ȘTIRBU, își focalizează energia scriitoricească cu toată paleta de instrumente pe frământările sociale care au rezultat sau au precedat aceste evenimente provocatoare de destin. Volumul în cauză a rezultat din cooperarea eroului cărții, care a lăsat moștenire copiilor săi și urmașilor câteva însemnări despre evenimentele trăite, cu scopul de a restitui adevărul asupra acestor frământări dramatice trăite în mediul sau de viață - ca intelectual și apoi militar-patriot. Volumul Regăsirea înstrăinării, semnat de fiul eroului cărții, scriitorul Mihai Știrbu, a apărut la
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
Costin (1633-1691) și, ca urmare, a simțit imperios nevoia să se documenteze asupra epocii; s-a adâncit tot mai mult în istoria, viața și cultura acelei vremi, dominată în secolul XV de Alexandru cel Bun, apoi de marele Ștefan și urmașii săi și până în secolul XVII cu bogata și influenta familie a Movileștilor cu care se înrudea Miron Costin. Interesat la început de originala arhitectură a bisericilor vremii așa cum a găsit-o descrisă în savantele cărți ale lui Gh. Balș, mult
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
totală. Poate schimbă și firma de cimitir „Străulești IV” de la Colegiul Național „Iulia Hașdeu” și redenumește stațiile despre care am vorbit ș.a. Până și președintele de bloc, Șuteu (alt nume predestinat, intelectual care a absolvit cursul scurt de democrație originală, urmaș vrednic al lui ceașcă, iliescu, băsescu...!) a tăiat, tot ieri, pe înserat, în prezența unui grup de tovarăși, panglica la liftul cel nou. Ăla pentru sicrie și alte piese de mobilă! În fine, ardeleanca mi-a făcut mult visata ciulama
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1373191257.html [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
zeului cunoașterii, ar fi existat înainte de potop, după Hestia, în orizontul anilor 12 000 după Zamolse (d.Zm.), 10 000 înainte de Christos (î.Chr.). Așadar, înainte de marele Pitagora care propaga zamolsianismul, cu mult înainte, și de Socrate atenianul, și de urmașii în spirit ai lui, Platon, Aristotel etc. Am ales termenul de academie și nu Androniconul pentru că a fost consacrat european și universal, Androniconul va fi redescoperit ulterior și va obține întîietatea corectă. La începuturi, pe la 387 înainte de Christos, cînd termenul
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
9 mai 2008, a ACADEMIEI DACOROMÂNE (A.D.R. - fostul Institut Național pentru Românitate și Românistică - INPROROM, fondat la 1 Decembrie 1990 la sediul Vetrei Românești din București, provenind dintr-un grup-aparte al ”Alma Mater” - societatea universitarilor cu sediu în București, ca urmaș al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” fondată la 1 octombrie 1949 la Sarmisegetuza și a Cercului de studii ”Deceneu” din anii 60-70, apoi transformat, în fine, în Academia DacoRomână la 9 mai 1995), ea a devenit dintr-o fundație sătească, una
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
care îl dorea extins de la cele văzute în biserica satului de copilul cel de demult, la un panteon al Neamului, un măreț muzeu cu imagini care mărturisesc osârdia creștină a înaintașilor săi, încă vrednici de a da aceștia și buni urmași, imagini pe care năzuitorul la această măreață împlinire încă nu le văzuse, dar le prefigura revelator. “Nu putea tăvălugul ateu al bolșevismului, cu tot tartorul întunericului de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
revoluționarilor, profesori, preoți, ofițeri albi. Alături de preoții români ai locului, prin Episcopiile reactivate, prin existența unui învățământ teologic de înaltă clasă la Chișinău, cu toții au format o adevărată frăție luptând pentru o viață liberă, liberă de teama bolșevismului acaparator, bun urmaș al imperialismului țarist. Politica de denigrare a Basarabiei și a basarabenilor nu s-a referit doar la perioada amintită, aminte-mi aduc de lucrarea lui Geo Bogza, Basarabia țară de pământ, publicată în 1939, dar bazată pe observațiile făcute în
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
leii... Am citit că nici nu se înmulțesc în captivitate și, atunci când o fac, au comportamente ciudate: mamele își resping puii, nu-i alăptează. De parcă nu și-ar dori să perpetueze specia de captivi. Un fel de: „dacă eu sufăr, urmașii mei nu trebuie să pățească asta”. Maimuțele, în schimb, n-au nicio problemă. Ele se adaptează în orice orânduire. „Doamna, doamna, e-adevărat că mergem cu bac-ul?” „Cum să fie adevărat? Măi copii, ce visați voi acolo? Numai gărgăuni
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
Tot ce a fost bun, curat și sfânt pe pământul nostru dac le-a luat Cerul ca moștenire. Așa s-a întâmplat și cu Neamul nostru străvechi și binecuvântat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urmaș al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi și domnitori, odraslă a boierilor și vlădicilor aleși, candelă a mamelor iubitoare, luminător al iluștrilor cărturari, stejar al falnicilor țărani, steag al eroilor, apoteoză legendară, cruce a martirilor, imn al sfinților
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > «URMAȘUL LUI DRACULA » DESPRE AUTOR ȘI LUCRAREA SA - DE PUIU RĂDUCAN Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Providența a făcut ca să-l cunosc pe Ion Nălbitoru în urmă cu câțiva ani (2009
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
revistei româno-canado-americană STARPRESS pentru întreaga activitate literară. Cum spuneam mai sus, printre multe alte activități și cărți publicate, Jean Nălbitoru, vine în fața noastră de această dată cu un roman, un roman cu nume sonor și provocator în a fi «ronțăit», «Urmașul lui Dracula». Sunt descrise lupte pentru întregirea teritoriului românesc, dar și rubedeniile lui Dracula. Cartea este destul de bogată, structurată pe 33 de capitole care ies în evidență prin numele care le poartă. (ex: Prințesa vampirilor, Fiica lui Dracula, Masacru la
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
lui Dracula. Cartea este destul de bogată, structurată pe 33 de capitole care ies în evidență prin numele care le poartă. (ex: Prințesa vampirilor, Fiica lui Dracula, Masacru la palat, Castelul lui Dracula, Balul de la Budapesta, etc.) În multe pasaje din Urmașul lui Dracula, Jean Nălbitoru este destul de curajos, alții ar spune... puțin riscant, căci astăzi dacă spui lucrurilor pe nume, unii te pot eticheta ca... riscant, sau cum spunea odată binecunoscutul rapsod popular, nea Mitică Margine: «Bă, nene, ce-ai mai
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
fără să-și dea seama, se trezi singur pe drumeagul din pădure unde în umbrele sinistre din dosul arborilor tronează miasmele nopții cu năluci ispititoare. Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn...”. Și dialogurile realizate în Urmașul lui Dracula sunt interesante, participi la ele și-ți îmbogățești imaginea cu aspecte noi ale acelor timpuri, te transpui în ele. Le trăiești și de multe ori ai și impresia că asiști la ele. În dialogul cu prințesa vampirilor iese
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
recenzii ale acestora. Au fost cazuri când, la niște cărți mai mici, nici nu mai trebuiau citite acele recenzii. Aflai ce conțin acele cărți, chiar totul, acolo. Vă las plăcerea, stimați cititori, să descoperiți ce se află între coperțile romanului Urmașul lui Dracula, iar lui Jean Nălbitoru îi urez să urce tot mai sus pe treptele scrisului. Zic eu, până acum o face foarte bine! Puiu Răducan, scriitor Referință Bibliografică: «Urmașul lui Dracula » despre autor și lucrarea sa - de Puiu Răducan
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
stimați cititori, să descoperiți ce se află între coperțile romanului Urmașul lui Dracula, iar lui Jean Nălbitoru îi urez să urce tot mai sus pe treptele scrisului. Zic eu, până acum o face foarte bine! Puiu Răducan, scriitor Referință Bibliografică: «Urmașul lui Dracula » despre autor și lucrarea sa - de Puiu Răducan / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V, 09 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
se forma printr-un astfel de răspuns. Ly avea aproape doi metri, structură atletică, câteva tatuaje care reprezentau poziția sa în cadrul colectivității ce o conducea, realizate conform tradiției sale strămoșești, rămase din cele mai vechi timpuri și la care niciun urmaș nu renunțase până acum. Mai era însă ceva, care te făcea să te gândești. că el este un om special, un conducător, o căpetenie - modul său de comportare, poziția corpului, felul de abordare... Și când Ly se duse și cumpără
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
bogați. -Ce trist este totuși Stephanos...o asemenea moarte...! -Acest fel de moarte atât de crud, Denisis, este sortită sclavilor de cea mai joasă condiție ori răzvrătiților și a fost preluat de romani de la cartaginezi care nu-s alții decât urmașii filistinilor, fenicienilor, altfel spus unul din acele ,,popoare ale mării” negustori renumiți care au întemeiat colonia numită de romani Cartago pe țărmul de miazănoapte al Africii... Dar acum ce să mai spun? L-au răstignit pe învățătorul nostru... Pe Fiul
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
prelucrând altele înverșunate, încărcate cu fiere și venin, depreciind și devalorizând Chipul Împăratului: admirația, cinstirea, slava, credința, măreția, sfințenia sa, contribuția incomensurabilă adusă Istoriei creștinismului, respectiv Bisericii lui Hristos. Înverșunarea acuzatorilor apuseni, bâjbâitori în cercetarea justă, cu privire îngustă, semită, urmașii fideli ai tenebrosului Eutropius: Iulian Apostatul, Herodot II, Ipolit, Victor Aurelius Sextus, Zosima, Grigorie de Tours, J.B. Bury, Kodinos, Luigi Pareti, Edward Gibbon, Paolo Breți, James Carroll, Luciano Petek, Stanley Hauerwas, Stanley Karnow, Keim, Wesseling, Ph. Schaff, Francisc Bertolini, Samuel
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]