549 matches
-
dacoromâne sub sceptrul marelui rege Burebista. Revenind în vremurile noastre, trebuie să afirm, fără modestie, că ideea de Academie DacoRomână în structura actuală a fost a mea, în spiritul vechilor tradiții, astfel că primii fondatori am fost Geo Stroe, George Ursa, Augustin Deac - al doilea om care a aderat întru totul la idee, Constantin Mocanu, Dumitru Bălăieț, Ion Cristescu, Mihail M. Pîrlog, Ion Stepanescu, Ion Șuța, Paul Lazăr Tonciulescu, Gh.D. Iscru, Nica Leon etc. A se vedea lista acelor fondatori care
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Cu o curea ne-a bătut ultima dată.” „Tata câștigă 40 de milioane.” „Și voi de ce sunteți aici?” „Așa a vrut mama.” Mama??? Am exemple de mame mult mai bune. Când eram studentă, aveam, pe lângă cămin, o cățelușă, îi ziceam Ursa mare albă. Într-o noapte, nu am putut dormi de plânsetele ei. Mai aveam și examen a doua zi. Spre dimineață, n-am mai rezistat și m-am dus să văd ce are. Am beștelit-o: „Ce tot urli? Eu
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
istoriei care ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri populare (țărănești) : Carul mare, Carul mic, Scaunul lui Dumnezeu, Crucea , Balaurul, Rarița , Cloșca cu pui, etc. Doar aici, la paralela 45 unde
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri populare (țărănești) : Carul mare, Carul mic, Scaunul lui Dumnezeu, Crucea , Balaurul, Rarița , Cloșca cu pui, etc. Doar aici, la paralela 45 unde se află
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. VIII Mai bine de trei ani n-am mai avut câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept. Locul
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... Citește mai mult VIIIMai bine de trei ani n-am mai avut câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept.Locul
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
poștă, se va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423404477.html [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
va lumina de ziuă. Și luceafărul lui Eminescu astăzi este deosebit, se scaldă direct în mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423404477.html [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
Vega și Boboaca, Toanta Ion și Berbecel Bărbulescu Mădălina și Popescu Viorel Călinescu : Dragoș-George, Elena-Natalia, Călin Matei, Frântu Ion și Manea Aurelia. Drăghici : Popa-Aurora, dar și Elena-Ion Că și în viață, în unire, au scris în același ton... Statică, Nistor, Ursei, Renzo, Marian Petrescu Luca Ioan, Iulica Linte și Ioana Negoescu. Daniela Penea, Al.Mustățea, Micleczi, Mitrache Dan Stan Veronica și Gruțoiu, Păunoiu-Ilorian. Liliana Hinoveanu, Luiza Ene-Rădulescu Alină Neagoe, Miuță (Tatian), Cornel Popescu. Nălbitoru și Șirghie, Mihaela Rădulescu Andrei Dinu și
LA CEA DE-A XXXIII-A ANIVERSARE A SOCIETĂȚII CULTURALE ANTON PANN DE LA RÂMNICU VÂLCEA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1472764181.html [Corola-blog/BlogPost/383870_a_385199]
-
maică din cuvânt trudit de prea adânc fără prihană, în ochii mei dacă Luceferi sunt cuprinde-mă fără să-ți fie teamă LA NAȘTEREA RALUCĂI Era un ceas cum încă n-a mai fost planeta se rotea-n melancolie, din Ursa Mare ochii mi-am întors în dansul pur nuntit de veșnicie Pe rând treceau cometele-n fântâni pădurea imnic intonase, și-n aure albaștrii Heruvimi te-nconjurau cu pîlpâiri sfioase O roză-nrourată prelungea văpaia irizată în suflare, tu înfloreai
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nicolae_negulescu_1356372944.html [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut mister într-un adânc vârtej, noian de clipe, Un zbor stelar, eternizând, culoare ce erupe, Fiorii dragi străfulgerând privirile ce-s arzătoare Ale nebunilor, zbenguitori în grai, hoinari prin Ursa mare. Cu El, se îmbrăcau copacii în liturghia vieții Și prin pustiul tern iveau lumini, cum luna nopții, Cu fața-i arzărtoare, din neguri, El înviind destine Ca Geniul hărăzind pe zei întru chemări divine, Iar Steaua Lui, eternul vis
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1452609096.html [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
albă, Mă duce-n zbor spre luna cu aură regală Și uit de umbra clipei, de trecerea ei oarbă. Zăresc în jur o lume unde nu-i vânt și ger Cu mii de sori și fluturi în salbe împletiți, Din Ursa Mare vin doi călăreți și-un înger Purtând pe umeri, mantii din aștri nenuntiți. Mă-ndrept spre un lăcaș clădit din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, ... Citește mai mult Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
o lumină albă,Mă duce-n zbor spre luna cu aură regalăși uit de umbra clipei, de trecerea ei oarbă. Zăresc în jur o lume unde nu-i vânt și gerCu mii de sori și fluturi în salbe împletiți,Din Ursa Mare vin doi călăreți și-un îngerPurtând pe umeri, mantii din aștri nenuntiți.Mă-ndrept spre un lăcaș clădit din hiacintși văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea,... XXIII. ÎȚI CER O LECȚIE..., de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2148
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
aștept Flacără vie În golful Poeților Să împlinesc ritualul Schimbării anotimpurilor. Cum încep ele noimele Cu o noapte magică Cloșca cu puii de aur Cățărându-mi -se Pe brațele goale. Arome se rotesc în juru-mi Într-un miraculos noptatic dans. Ursa Mare urcă Până în ochiul răcorii Steaua Polară zeița luminii nocturne Vine până în înfrigurarea mea Sunt aici ca un ecou Verigă într-un lanț al poruncilor! Stoluri de porumbei albi, Se scaldă -n veghea mea Apele memoriei lovesc țărmul Descătușărilor. Aici te
DINTOTDEAUNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1396593491.html [Corola-blog/BlogPost/347452_a_348781]
-
clipe petrecute cu cei dragi și să luați din fiecare zi o amintire! Un hit, premieră a lunii octombrie ne ofera artistul sufletelor noastre Paul Ciprian Surugiu - FUEGO, care va fi mereu ”semănător de stele / Sub plugul de argint al Ursei Mari / În brazda cerului să înalt castele / Un Paradis de trandafiri solari” (“Visul meu”, din volumul “Între anotimpuri”, semnat Rodica Elenă Lupu) Puteți asculta pe versuri semnate de Rodica Elenă Lupu și linia melodica a compozitorului Marius Criști Popa, RĂMÂNEM
RĂMANEM AMÂNDOI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ramanem_amandoi_rodica_elena_lupu_1351672272.html [Corola-blog/BlogPost/346554_a_347883]
-
SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana Cristescu CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS „Unde-mi e umbra, Ursei, Salcâmul aplecat? Umbra ședea sfioasă lângă mine, Vedeam și dudul în care m-am urcat.” („Umbra”, Puiu Răducan) Recunosc, nu-l cunosc personal pe Puiu Răducan. Dar încep să-l cunosc și să-l îndrăgesc pe scriitor din postările pe
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
pentru suflet. Mai știu, din mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își poartă originile țărănești cu distincție nobiliară, primenindu-și inima de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-acasă”: „M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să-mi dea de știre că mi-a părăsit ce aveam eu mai scump atunci.” Dudul, câinele Ursei și Salcâmul aplecat sunt, așadar, reperele lui Puiu Răducan în alcătuirea unor proze scurte, fermecătoare prin simplitatea și sinceritatea narațiunii. Nimic ostentativ în redarea limpede, tandră, profund emoționantă, a relației cu superbul său prieten lipsit de grai, Ursei, „un cățel
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
Dudul, câinele Ursei și Salcâmul aplecat sunt, așadar, reperele lui Puiu Răducan în alcătuirea unor proze scurte, fermecătoare prin simplitatea și sinceritatea narațiunii. Nimic ostentativ în redarea limpede, tandră, profund emoționantă, a relației cu superbul său prieten lipsit de grai, Ursei, „un cățel rotofei, din naștere fără coadă, deci... ciont, o combinație roșu murdar-negru (care - n.n.) se apropia mereu de mine, de fiecare dată de fapt. Numai el venea la mine, mi se ridica pe picioare, încerca să mă muște - așa
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
și lui tanti Gheorghița. Fără nicio opoziție, acest lucru s-a și realizat. Sunt circa cinci decenii de atunci, amănuntele s-au mai pierdut, dar imaginea acelui câine, devotamentul lui, legătura sufletească dintre noi a rămas. Starea și comportamentul lui Ursei nu s-a datorat unui dresaj anume, ci numai și numai legăturii sufletești, legăturii noastre lăuntrice. Și atunci, și acum, aș zice că acea ființă nu trebuia să fie câine. Am crescut cu acel câine, cu acea ființă dragă. Nu
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
fie câine. Am crescut cu acel câine, cu acea ființă dragă. Nu îl legam. Nici atunci, nici acum nu sunt de acord cu priponirea animalelor, cu legarea lor. Fiecare ființă trebuie să aibă libertatea sa. Libertatea câinelui meu, a lui Ursei, erau curtea, satul, Valea Șasei, pădurile, dealurile. Ursei nu seamănă cu niciun câine. Ursei al meu este unicat. (...) Îi dăruisem toată copilăria, el, mi-o purta peste tot. Când treceam prin păduri și îmi era așa..., cum se spune, urât
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
acea ființă dragă. Nu îl legam. Nici atunci, nici acum nu sunt de acord cu priponirea animalelor, cu legarea lor. Fiecare ființă trebuie să aibă libertatea sa. Libertatea câinelui meu, a lui Ursei, erau curtea, satul, Valea Șasei, pădurile, dealurile. Ursei nu seamănă cu niciun câine. Ursei al meu este unicat. (...) Îi dăruisem toată copilăria, el, mi-o purta peste tot. Când treceam prin păduri și îmi era așa..., cum se spune, urât, Ursei venea lângă mine, se lipea de piciorul
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
Nici atunci, nici acum nu sunt de acord cu priponirea animalelor, cu legarea lor. Fiecare ființă trebuie să aibă libertatea sa. Libertatea câinelui meu, a lui Ursei, erau curtea, satul, Valea Șasei, pădurile, dealurile. Ursei nu seamănă cu niciun câine. Ursei al meu este unicat. (...) Îi dăruisem toată copilăria, el, mi-o purta peste tot. Când treceam prin păduri și îmi era așa..., cum se spune, urât, Ursei venea lângă mine, se lipea de piciorul meu. Îmi dădea acest lucru, apropierea
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
erau curtea, satul, Valea Șasei, pădurile, dealurile. Ursei nu seamănă cu niciun câine. Ursei al meu este unicat. (...) Îi dăruisem toată copilăria, el, mi-o purta peste tot. Când treceam prin păduri și îmi era așa..., cum se spune, urât, Ursei venea lângă mine, se lipea de piciorul meu. Îmi dădea acest lucru, apropierea lui, o mare siguranță. Plecat de acasă fiind, la școală, și apoi la serviciu, pe lângă toate dorurile Țepeștiului și familiei, era dorul de Ursei. Acest dialog prin
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
se spune, urât, Ursei venea lângă mine, se lipea de piciorul meu. Îmi dădea acest lucru, apropierea lui, o mare siguranță. Plecat de acasă fiind, la școală, și apoi la serviciu, pe lângă toate dorurile Țepeștiului și familiei, era dorul de Ursei. Acest dialog prin simțuri, acest dialog surdo-mut cu acest animal a fost esența, seva din care eu mi-am alimentat copilăria. Moartea cheală, rece, neagră, urâtă și spână, în acea noapte ne-a surprins și mi l-a luat pe
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]