172 matches
-
de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin Univers colindă
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_sita_amintirii.html [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
afară, Vin îngerii în cete lumină să-ți aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și-s obosiți de drum, Dar n-au uitat
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1420010509.html [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
cam după vreo trei sute de metri, în fața porții ce stătea să cadă, a lui Radu Ursaru. Nu-i era ăsta numele din acte. Îl chema Drăgan, Radu Drăgan, dar tot satul îi numea așa după bunicu-său, care fusese într-adevăr ursar în tinerețe, adică din aceea care își câștigau existența mergând cu ursul prin sate și făcându-l să joace după cum îi bătea el într-o tobă. Pe Ursari - adică pe Radu și pe nevastă-sa Nina - îi tocmise Neculai de
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
dar tot satul îi numea așa după bunicu-său, care fusese într-adevăr ursar în tinerețe, adică din aceea care își câștigau existența mergând cu ursul prin sate și făcându-l să joace după cum îi bătea el într-o tobă. Pe Ursari - adică pe Radu și pe nevastă-sa Nina - îi tocmise Neculai de acum trei zile să meargă la el la prașilă, iar aseară îi anunțase din nou să fie pregătiți pentru dimineața asta, că vine să-i ia pe la cinci
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Radu și pe nevastă-sa Nina - îi tocmise Neculai de acum trei zile să meargă la el la prașilă, iar aseară îi anunțase din nou să fie pregătiți pentru dimineața asta, că vine să-i ia pe la cinci. În curtea Ursarilor însă domnea o liniște deplină. Nici orătăniile nu se treziseră să ceară de mâncare, din simplul motiv că-n bătătura lor nu existau orătănii. Neculai claxonă de vreo trei-patru ori prelung, însă fără niciun rezultat. Nimic, în afara claxonului, nu tulbură
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
și asupra ei. În mintea sa însă e clar că cele exprimate de bărbatu-său stau chiar așa. Convingerea asta nu e pură intuiție, ci se bazează pe antecedente binecunoscute de tot satul. Altminteri, cât nu se scăpau la băutură, Ursarii erau oameni de cuvânt, chiar dacă „puțea pământu' sub ei, de puturoși”. Dar, pe cine să mai iei la muncă, în ziua de azi?... Bărbatul se dădu jos din mașină deschise poarta, pe care-o ținea închisă doar propria ei greutate
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
vedea pe unde calcă. De-aceea nu-l văzu nici pe Lucian al lu' Prepeliță, care tocmai trecea în goană cu bicicleta pe drum și care fu cât pe-aci să-l dea grămadă în șanțul plin de buruieni al Ursarilor. Tânărul se grăbește să ajungă la serviciu, iar Neculai avu noroc că acesta îl observase în ultima secundă, reușind astfel să-l evite printr-o manevră de ocolire destul de riscantă. Îl cunoaște pe băiat și-l simpatizează. De aceea reuși
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
trebuie lăsat să se liniștească, altfel ajung să se certe ei amândoi, pentru o chestie de care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu faptul că are mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
ci în anumite perioade, altfel lanul va fi plin de buruieni în toamnă iar producția va avea, fără doar și poate, de suferit. De aceea planul lor era, până acum câteva clipe, indisolubil legat de participarea la această activitate a Ursarilor. Cu ei, în cinci zile, adică până vineri inclusiv, ar fi putut termina de prășit ambele loturi și vremea se putea strica fără să-i mai afecteze. Ba, chiar își dorea ploile ce se anunțau, întrucât pământul era deja uscat
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor. Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V)pnàta / -(V)màta; Obl. sg. -(V)pnàs- / -(V)màs-, pl.-(V)pnatèn- / -(V)mate
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
desphenel vb. a retracta, a contramanda dessïkavel vb. a dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel vb. a deschide, a desface deswurădo adj. m. dezbrăcat ‘ursari’ de Sadova - Dolj deskărel (deskărdăs) vb. a deschide (sacul ochii), a dezlegă (ziua, sărbătoarea) deskărdo adj. m. dezlegat (de jurământ), larg, deschis (loc) deskăwol (deskăjlos) vb. a se desface, a se despărți (apă) argintari despakărdo adj. m. descoperit (capul, părul
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
se despărți (apă) argintari despakărdo adj. m. descoperit (capul, părul) bumbăcari deskërdǒl (deskërdǐlǎ) vb. a se desface dezvalime adj. dezdivorțat dezbräkome adj. dezbrăcat dezpoʒime adj. descălțat lovari deziluzionalil vb. a dezamăgi, a decepționa ursari, ceaonari deskerel vb. a deschide, a desface, a desfășura despodejel peș vb. a se descalță desfundozel vb. a desfunda spoitori dezlipime adj. dezlipit dezpacarla peș vb. a se desfășura, a se descovriga Referință Bibliografica: PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/ BIZ- SI DES-
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
un an în istoria țiganilor din Țările Române. Vei avea surpinderea să vezi că au fost multe etnii denumite țigan, nu numai romii: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html "Kashtaloul te lasă să mori", veche zicătoare culeasă de mine de la romii ursari din Ploiești Din copilăria mea am văzut și simțit dublul rasism, al românilor și al kashtaleilor. E un fapt general cunoscut de romi, și de kashtale deopotrivă. Deși sunt kashtale care nu au nimic cu romii, cei mai mulți kashtale îi urăsc
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
cele mai arhaice, sunt exemple incorecte. Dacă a ales cuvântul hindus "pani" ca etalon, de ce nu a ales și verbul hindus cu pronunția kărdiya - „el a făcut”, căci aproape în în toată India se pronunță "kăr", nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din Grecia, așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
pe plaiurile Mioritice. De aceea este foarte greu de început. La urma urmei pe cine să sfătuiești să nu mai fure? Ascultă hoțul aceste opinii care nici măcar nu-l duc în rai? Bine înțeles că ursul nu joacă la comanda ursarului din proprie voință. E ajutat de bici și zăhărel. Biciul l-a moștenit domnul Johannis de la Băsescu. Și-și face cu succes datoria, în toate partidele în care unii s-au coborât la mentalitatea hoților. Cu zăhărelul stă însă mai
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437653440.html [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
curând, cu bogate referințe bibliografice (peste 4000 de titluri!). Limba romani, o limbă cu mii de graiuri Limba romani actualmente are MII de graiuri. Există mici dar URIAȘE diferențe gramaticale între graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari, și invers. Mai există și
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
o limbă cu mii de graiuri Limba romani actualmente are MII de graiuri. Există mici dar URIAȘE diferențe gramaticale între graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari, și invers. Mai există și împrumuturile lexicale din limbile de contact. Aceste caracteristici sunt comune tuturor
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari, și invers. Mai există și împrumuturile lexicale din limbile de contact. Aceste caracteristici sunt comune tuturor graiurilor rome. Exista MII de graiuri, câte localități din România au comunități rome, atâtea forme de limba romani există. Chiar în interiorul unui grup ca
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
și invers. Mai există și împrumuturile lexicale din limbile de contact. Aceste caracteristici sunt comune tuturor graiurilor rome. Exista MII de graiuri, câte localități din România au comunități rome, atâtea forme de limba romani există. Chiar în interiorul unui grup ca ursarii există MULTE sub-graiuri. Nimeni nu știe câte MII de graiuri și sub-graiuri există în România. În aceeași localitate pot coexista zeci de graiuri în interiorul aceluiași clan rom. În întreaga lume sunt după părerea mea, peste ZECE MII DE GRAIURI ROME! Caracteristicile
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri, diferențe care NU sunt studiate sau
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
rău, turcul, care a ucis miile de pruncii până la 2 ani. Cine se îmbracă în turcă își pierde năravul, nemaiputând merge la biserică cca. șase săptămâni de zile(Fochi, p. 337). -Ceată cu ursul: ursul, țiganul, boreasa, boierul, jocul ursului-ceata ursarilor, fără măști: Foaie verde lemn uscat,/ Ia-ți muierea, măi Ursac,/ și învârtește-o după plac,/ Ca să placă la tot sat.// Iar acuma noi plecăm,/Sănătoși să vă lăsăm,/ Sănătoși și cu mulți bani,/ La Anul și la Mulți Ani
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
vechi) sunt de preferat pt. studiul la secția de limbă români din cadrul Universității București. Iată dialectele superioare dialectului căldărăresc: The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects. În the second there are Ćergari (of Podgorica), Gurbeti, Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvară) The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului Remarques sur leș
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și Gavrea, se cunoșteau bine din copilărie: Se știu mai demult, de când aveau doisprezece ani; pe atunci, Ilarion umbla cu șatra din sat în sat, iar Gavrea alerga cu limba scoasă să găsească un stăpân
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]