234 matches
-
bardul nostru are fascinația aristocratică a imobilității. E un pedant al "sîmburilor de vid" ai ființei, chiar dacă insidios inflorescent (copacul cu care se identifică autorul nu reprezintă decît un simbol al fixării, al încatenării solemne în biologie): "O nemiloasă parcă ursi crîncena caznă,/ departe-s de cetate și de orice drum./ Un strigăt sînt, și deznădejde,/ ar fi tîrziu de-acum un ajutor să vină;/ nici cîinii nu-s, gonesc pe undeva urmîndu-ți ciuta.// Se duce ziua sau în ochi coboară
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
genele astea lungi și întoarse că atâta te duce creierul ăla de găină pe care ți l-a dat mă-ta când te-a fătat, Doamne iartă-mă, în grajdurile din Moldova, și mie și nu ție îmi va fi ursit să plâng în pumni cu bobocelul ăsta nevinovat de care ți-ai bătut joc! Rumega Adina mereu cuvinte dure la adresa Violetei, că altceva tot nu putea să facă decât să reziste la remarcile răutăcioase ale celorlalte mame care n-o
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
coincidente în travaliul de "țesător" ce le-a dat naștere: În ceea ce privește sfîrșitul Isadorei, țin, domnule, să vi-l reamintesc: "Une longue echarpe/ Un châle (rouge) qui la detestait"! Pentru că uneia ca ea, mecanicele urzitoare vor fi decis să nu-i ursească un simplu fir uniliniar, fie și dacă prea-sinuos (cum fu acela al Ariadnei, ce este unisensul însuși), dar o rețea întreagă, și anume, cu șase mîini paciente și integre, șalul (ei) lung, ca o greșeală. E ceea ce, în ocurență, fac
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
bibliotecă. Albumul cu fotografii, din fiecare număr, creează suportul vizual, documentul imagistic al marilor spectacole, marilor actori și scenografi. Mai mult decît atît, suplimentul revistei înseamnă cărți, editarea unor volume de teatru cum ar fi: La vorbă cu Vlad Mugur, Ursit scenei - Mihai Popescu, El, vizionarul - Aureliu Manea, Un personaj tainic - Elisa Petrăchescu. Este o izbîndă în materie de cărți, studii, monografii de care lumea teatrului are mare nevoie, fiind destul de săracă în materie. Cele două reviste, cele mai importante ale
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
lume cu unicul scop ca, prin eșecul lor, să îi pregătească, lui, drum triumfal. Sigur că, în viață, de cele mai multe ori, e invers. Poți să izbutești o dată, însă nu mai des, de nu ești fiu de împărat - deci ți-e ursit - sau intrigant. Spîn ipocrit, dar acceptat, tocmai de aceea, cvasiunanim. Cu mult, foarte mult, noroc, poate că reușești și o a doua oară, însă după ani în care te refaci. Harap Alb este un personaj care-și acceptă soarta, cel
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
e consacrată soartei, ajutorului, norocului și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după unele socotințe, în cele trei dintîi nopți de-a rîndul, după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți nesoț
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
care mi-a amintit de filmele anilor '70, '80 ca întreaga atmosferă din film, ai cu adevărat sentimenul fatalității precum Charles Bovary: "C'est la faute de la fatalité". Fatalitatea domină povestea de dragoste din film, tînărul actor de succes, Vlad Ursea (Marius Stănescu), - a jucat în Hamlet vine o replică sprințară, Marius Stănescu urmînd să joace, din cîte știu, în Hamlet - are o amnezie în urma unui incident traumatic. Plimbîndu-se pe culoarele unui spital de nebuni, un pavilion destul de elegant unde nebunii
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi, fierbeau în aer și se imprimau, ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca în somn. Aproape, în marginea poienii, zări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a doua-să fie sănătos și zdravăn , alta - să fie Înțelept, altasă fie priceput În toate cele. Ultima ursitoare, pe care nu o chemaseră la botez, căci era prea bătrână și stătea prea departe, În celălalt capăt al lumii, i-a ursit să fie blestemat de mama lui chiar În ziua Însurătorii. Anii treceau, Alun creștea și creștea și se făcea tot mai frumos, tot mai voinic, tot mai Înțelept și tot mai priceput În toate cele.Toată lumea se mândrea cu fecioarul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care o tachina Întruna, dar povestea asta despre Grecia n-a Însemnat niciodată mare lucru pentru mine În copilăria pe care am petrecut-o Într-o suburbie din Melbourne. Cum nici tata nu era prea zvelt, după cum vezi, eu sunt ursit să devin obez. Margaret s-a pus pe râs. — O iei iar de la capăt și dai vina pe ceilalți. — Cel puțin eu sunt previzibil. Ascultă, ar trebui să te odih nești. Ai avut o zi infernală. Adam se Întoarce mâine
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
luându-și o poză de bard și declamând: „Să cad în hău, să urc până la nori, / Să fiu șlefuitor de piatră seacă, / Puteam să fiu căutătorul de comori - / Dar soarta n-a știut să le încapă. // Mie mi-au fost ursite durerile de sine, / În van zbătându-mă ca marginile mării, / Disprețul să l primesc de la oricine, / Căci smulg cuvinte din ghearele uitării.“ (Legenda personală) Și mai greu de acceptat este tonul solemn-meditativ specific scrisorilor eminesciene pe care Costin Grigoraș îl
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
generație de scriitori și de oameni politici: "O singură ginte în lume cere și merită stima și gratitudinea noastră. Aceasta este națiunea franceză, care de o jumătate de seclu își varsă sîngele și-și deșeartă punga numai pentru umanitate; e ursită de la Providență a se sacrifica intereselor universale și e condusă de genii, cărora singuri se închină, dar însă și-i produce sau și-i adoptă. Francia și Parisul sunt și rămîn miezul lumei și lamura umanității" (Scr. XXXV, septembrie 1844
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
-n toată clipa-nalț cîte-o statuie/ Tăcerii, pe un drum ce suie/ Neisprăvit." (Miez de noapte) De-adevărat, îndoielile sînt tăcute, fiindcă de unde să știi ce întrebare să pui, și ce răspuns să alegi? Un epigraf, al altor cuvinte potrivite, ursește, versurilor plecate în lume, această haină a smereniei neîncrezătoare: Și semănați, ca noaptea ce vă naște,/ Sfiială și-ndoieli unde-ți cădea,/ Căci Cel-ce-știe însă nu cunoaște,/ Varsă-ntuneric alb cu mîna mea." (Epigraf). Dincolo de jocurile de cuvinte, ape-ape de
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
în rest, nu prea mă prind (sunt prea bovarice și chiar frustrante), în ciuda propriei historiofilii. Cu toate că-mi displace și epoca, și locul, iar empatia (în privința faptelor trecute) nu-mi lipsește, prefer să fiu acolo unde și când mi s-a ursit să fiu. N-o spun nici dintr-un soi de suficiență, nici din mai știu eu ce comoditate (căci dislocarea-n timp, ca și în spațiu, e, îndeobște, incomodă), ci dintr-un fel de, poate, amor fati. L. N.: Apar
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
și de tipicuri boierești, de republică și de elitism vieux style, de puritatea limbii și de globalizare culturală, foarte ŕ la française, dospește în tot ce scriu oamenii generației '27. A fost, atunci, să-nvingă dreapta, dar lor le era ursit centrul. Acel centru, încă nedesfăcut în opțiuni, am mai spus-o, păguboase, mai mult, periculoase, duse prea departe, încearcă să-l recupereze, cu empatie rară, Dan C. Mihăilescu. Cioran, bine citit, este, spune el, și un gazetar de nuanțe, pe
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
Izvorul vieții-n clopot bate spre Domnul lumii glasuri urcă, Și sfinte raze se întind aduc în inimi psalm iubirii, Când tu, pământ, renaști în verde și primăverii-i cântă mirii , Mireasa-a căilor lumești ce-nspirit Duh Divin ești scrisă Ursită-n nașterea luminii în poarta vieții ești aprinsă, Se-ncing cocorii-n focul luptei, durere-n suflete înfruntă, Și îngerii doinesc destine, suspinele în nouri cântă, În dimineți de rouă sfântă cocoșii-aduc onoruri nalte, Și codrul iar freamătă visând sărut
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
ce-nmugurește-n mine A dragostei vlăstar, sub cerul vrăjitor? Pătrunde în adâncuri, ca flacăra ce arde Iubește-mă acum, de parc-ar fi sfârșit... Citește-mă Iubite, cum ai citi o carte Să deslușești iubirea la care-ai fost ursit. Sărută-mă, Iubite, cu buzele-ți mă arde! Seceta din ele, cu un sărut, ți-o sting. De vom muri odată, romantici fără parte, In brațe să mă ții când steaua o ating... D. Theiss Referință Bibliografică: Romantici fără parte
ROMANTICI FĂRĂ PARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384536_a_385865]
-
pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de păpușoi în apa hierbinte până se-ntări mămăliga așa, ca o pită mare, galbenă și aburindă. Atunci scoase totul în tindă, puse pe masă o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
om doar pe jumătate! PALOȘ: (tresare) Poftim? O împinge și fecioara se rostogolește în iarbă. PALOȘ: Am să te ucid, nălucă a nopții! Prințesa îi zâmbește șăgalnic cu coapsele dezvelite ostentativ. PRINȚESA: Nu poți s-o faci, iubitule! Îmi ești ursit! Bărbatul ridică paloșul, dar deodată tăișului capătă reflexe stranii, îl orbește și-l scăpă din mână. PRINȚESA: (îi întinde mâna) Vino, iubitule! Urmașul Contelui va prinde viață chiar din această noapte! Eu sunt Prințesa vampirilor! Bărbatul tresare, dar o forță
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind sfârșit de Făurar, Întâia, Primăvara, I-a-nsămânțat în suflet har Să își iubească țara Cu prospețimea zorilor Și semenii de-o fire, Cu gingășia florilor, Cea plină de iubire, Să aibă parte, i-a ursit, Mereu
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
au ursit Numai cu daruri bune... Fiind sfârșit de Făurar, Întâia, Primăvara, I-a-nsămânțat în suflet har Să își iubească țara Cu prospețimea zorilor Și semenii de-o fire, Cu gingășia florilor, Cea plină de iubire, Să aibă parte, i-a ursit, Mereu de tinerețe, De boli și de dureri ferit, De hâda bătrânețe... Și să nu fie mai prejos În daruri, zâna Vară L-a făcut chipeș și spătos Și cu dulceață rară Ca pe un fruct l-a înzestrat, Copt
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
pomeni dădeam Și țărână pentru groapă. Nu am țară câtă zare Peste zări de țări zăream, Peste Dunăre și mare, Peste Prutul ce-l duram Lăcrimând lacrimi amare. Nu am țară câtă moarte, Cu cât doliu-ndoliam Ochii-mi plânși ursiți să poarte Doliul maicilor, purtam Doliul blestematei soarte. Nu am țară câtă frică Pentru țară am și neam, Pentru România mică Fără Dumnezeu și hram, Pentru gloata ei calică... Nu am țară nici la țară, Nici moșia ce-o săpam
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
Articolele Autorului Atinge-mă cu sărutări de stele Să vezi cum înfloresc în ochii tăi, Nu te sfii să mă răsfeți cu ele Obrazul meu aprins e de văpăi. Atinge-mă cu petala iubirii Nu te-ntreba dacă îmi ești ursit, Cosește-mă din iarba fericirii Atinge-mi tandru sânul dezgolit. Atinge-mi buzele în sărutări aprinse Atinge-mi gura, trupul rumenit, Revarsă-mă-n refrene de iubire Chiar de îți par un biblic fruct oprit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Atinge
ATINGE-MĂ! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363166_a_364495]
-
Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet, Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet, Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt, Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe pământ. El te-a ursit floare de mină din străfund de munte Și-oi sădi-n tine sămânța ca un sfânt grăunte Din trupul acesta ca o sfântă harfă căruntă, Ce-n vreme te ascunde fără meseni și nuntă. 09.08.15 Referință Bibliografică: Odă
ODĂ FEMEII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368393_a_369722]