44 matches
-
spațiu, pe drumul iluminării lăuntrice. Revenind la una din cheile ”urzelii ” poetice să auzim cum formulează lucrarea Poetului - Petru Solonaru în volumul său Zamolxeion, la care mă voi referi în continuare, citez : Cum și-a urzit lucrarea, lucrând-o în ursire, de vis, mirări s-ascundă -a visa Ascuns să mire, blamat, el strânge șoapte și’într’însele cu grijă topește isihia, încremenirii tijă....’’ Ne întrebăm: Ce-l caracterizează pe poet?... Aflăm răspunsul chiar de la autor, din partea a patra a poemului
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
spațiu, pe drumul iluminării lăuntrice. Revenind la una din cheile „urzelii ” poetice să auzim cum formulează lucrarea poetului Petru Solonaru în volumul său „Zamolxeion”, la care mă voi referi în continuare, citez: „Cum și-a urzit lucrarea, lucrând-o în ursire,/ de vis, mirări s-ascundă -a visa Ascuns să mire,/ blamat, el strânge șoapte și'într'însele cu grijă/ topește isihia, încremenirii tijă.” Ne întrebăm: Ce-l caracterizează pe poet? Aflăm răspunsul chiar de la autor, din partea a patra a poemului
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_poezia_sensului_elena_armenescu_1359336116.html [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu acest prilej, ca ursitoare, bunica m-a luat în brațe, m-a închinat la icoană și m-a menit: Capul pe potcap, dar mâna pe ciomag. Nu știu dacă bunica da crezare acestei ursiri, acestei meniri, pe care mi-a poveastito mămica de mai multe ori. în ce mă privește, deși am ajuns preot, n-am crezut că această ursită va fi avut vreun rol în viața mea. Cu capul pe potcap”a putut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se Înscrie În preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului(ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite În această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor se desfășoară succesiv În primele trei nopți de la naștere; b. cea În care toate ursele Își Îndeplinesc activitatea doar În cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a Întregii vieți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea În care activitatea lor se desfășoară succesiv În primele trei nopți de la naștere; b. cea În care toate ursele Își Îndeplinesc activitatea doar În cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a Întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece În doar câteva momente. R. Vulcănescu Înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cea de-a treia noapte de la naștere. Ursirea, ca prospecție sintetică a Întregii vieți a copilului nou-născut, se petrece În doar câteva momente. R. Vulcănescu Înclină pentru varianta secundă și amintește importanța masei ursitoarelor și a obiectelor care contribuiau la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii În etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea În șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute În ultimele decenii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, că multe baiuri poate să viie asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să viie asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i sa născut o fetiță; Îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Povestea aceasta amintește de faptele lui Constantin cel Mare, incluzând elemente de folclor bizantin. Acționează În această narațiune, alături de divinitate, și Îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind În programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce În prim plan acțiunea stihiilor naturii. Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare Îl ursesc astfel: să hie bogat și norocos ; să 46 fie hoț și criminal ; lăsați să fie ca mine, că io
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Isvorului, care-i apăruse Împărătesei sub forma unui rac, supărată pentru că n-a fost invitată, Îi prezice prințesei: dacă Mult Dorita va vedea lumina zilei Înainte de a Împlini cincisprezece ani, acest lucru o va costa, poate, viața. Pentru a zădărnici ursirea nefastă, celelalte zâne au Înălțat un palat fără ferestre și uși, cu o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț andrăgit atât de mult chipul prințesei, Încât nu s-a mai putut despărți de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
individ. b. Ursitorul creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou născutul. Răspunsul dat atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. Față de el, Dumnezeul creștin care Îl Îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc se află În ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dau? Dacă ea nu i-a dat fetei lu fecioru ei, eu cum sî-i dau la fata aia. [SÎ rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile. O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani Băiatul Își făcuse loc sub spini și acolo murise. Tot În Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unui timp sacru, în care totul apare predestinat. Gheorghe, Făt-Frumos, s-a născut în durata istorică cu menirea de a avea ca soție pe însăși sora soarelui, ceea ce implică în mod obligatoriu o eroizare. Conjunctivul prezent are aici valoarea unei ursiri, a unei fapte care motivează însăși apariția flăcăului pe lume. Relația sintactică la nivelul frazei face din nunta cu valențe de hierogamie scopul suprem al procesului ontologic și revelează menirea superioară a tânărului. Descântecele de dragoste performate de fetele nubile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ficior care va spuni «Vit’eazu d’e apă»”. Motivul peștelui ca remediu împotriva infertilității este frecvent întâlnit în basme, datorită asocierii sale cu „nașterea sau restaurarea ciclică”. Atrage atenția în fragmentul citat valoarea de imperativ a viitorului verbelor, specifică ursirii nestrămutate. Efectul fertilizator pare pronunțat de instanța supremă a Ursitoarelor, singura condiționare ține de capacitatea de a prinde animalul magic. Un simbolism diferit rezultă din clasa eroilor care au numele legat de principiul focului ca simulacru solar. Drăgan Cenușă, Cenușotcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îi ia liniștea, stare ce-l va face să pornească la drum, odată ce și-a cunoscut cauza dorului. În Alexandrovăț, Timocul sârbesc, Arghiu „prididit de dor” își aude numele explicat de sora mai mare a zînei iubite, iar spusele devin ursire: „Arghiu, Crăișor,/ Prăpădit de dor;/ Iote sora mea,/ Acuși zâna ta./ Tu cum oi păstra-o,/ Așa mi-oi aveauă./ Cu ea te-oi culca,/ Colea pe băștea./ Voi când v-ați iubea,/ Și ați adurmea,/ Rău o venea,/ Dila
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a alesei. Flăcăul căruia i s-a promis în schimbul ieșirii în lumea albă „Fata Brună,/ cu Fața Rumenă,/ cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă” urmărește în mod instinctiv traseul care îl va conduce, la momentul magic spre ursita de dinainte de ursire: „trecând un an, doi, trei, patru - douzeci de ani, băiatu a-nceput să plece la vânătoare de unul singur. Pleca la vânătoare. Azi vânătoare, mâni vânătoare, poimâne vânătoare ș-așa mai departe. La un moment dat, o păsărică foarte frumoasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar și în postul Sfinților Apostoli. Cu acest prilej, ca ursitoare, bunica m-a luat în brațe, m-a închinat la icoană și m-a menit: „capul pe potcap, dar mâna pe ciomag”. Nu știu dacă bunica da crezare acestei „ursiri”, acestei meniri, pe care mi-a poveastit- o mămica de mai multe ori. În ce mă privește, deși am ajuns preot, n-am crezut că această ursită va fi avut vreun rol în viața mea. „Cu capul pe potcap” a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
piept stihia, eu merg de ger niznai cînd polul nord cu urlet asupră-ne coboară; deodată mi se pare că sînt în luna mai și-ngîn în șoaptă stihuri ce-am să le scriu la vară. S-alerge cît îi place ursirea de prăpăd! încrîncenarea firii eu știu că-i trecătoare și contemplînd ninsoarea aievea parcă văd prin sită cum se cerne făina viitoare. C-așa-i omătul pururi, ori cade-ncetinel, ori hohotește amplu în leagăn de vîntoase. E și făina dulce
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți nesoț". Și, apoi, urmează povestiri și povești despre ursitoare așa cum se practică în diferite zone locuite de români. De adăugat precizarea că nimănui nu-i este îngăduit să asculte ursirea ursitoarelor, fiind osîndit "întocmai cum este osîndit și cel ce ascultă vitele cari vorbesc în noaptea Sfîntului Vasile, cînd proorocesc viitorul", după care urmează alte exemple culese din povești și povestiri. Oricum, e dezvoltată ideea că ursitoarele (Dumnezeu, soarta) decid
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
de a se distruge. A trăi, a te afla înlăuntrul existenței înseamnă a nu putea adăuga nimic vieții. Când însă ești în afară de ea, apucat pe o cale primejdiaosă, urmărit de scandalul neîntrerupt al fatalității, ros de mândria disperată a implacabilei ursiri, deschis primăvăratic prăbușirii, cu ochii țintuiți în crimă și în nebunie sau învinețiți de povara măreției - atunci încarci viața de tot ce-n tine n-a fost ea. Din chin se naște tot ce nu-i evidență. N-ai soartă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Sărmană viță albită nainte de vreme! Ea reprezintă împăcarea acelor contradicțiuni, acelor antiteze adînce* dintr-un suflet mare. Lumi de cugetare se luptau una contra alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna și [în această] viță albă. ["URSIREA UNUI SUFLET ESTE CORPUL"] 2262 Ursirea unui suflet este corpul. Datoria lui de-a-l conduce pe acesta în virtute. Sufletele sunt ființe de îngeri înamorate în corpuri de oameni; cu cât mai mult îl iubește sufletul pe corpul său cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]