14 matches
-
Acasa > Cultural > Modele > CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ȘI CULOAREA DRAGOSTEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică folclorică din Oltenia, Constantin Enceanu este unul dintre urzitorii eposului olteanului cel mai adevărat (simplu de adevărat), cel mai cinstit (simplu de cinstit), cel mai harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
cuvinte mai alese, de o orbitoare solemnitate, poetul cere Divinității mizericordie și protecție, mereu aducere-aminte și izbăvire de ființiala suferință, liniște sufletească și „neted drum” sub pașii săi, cu rezonanțe grave din Rugăciunea lui Goga („Părinte, orânduie-mi cărarea!”). Izbăvirea în fața „urzitorilor de rele”, a „nemernicilor și mișeilor”, împovărați de ură, are preț în suferință, în lacrimi și rugăciuni, sub convingerea salvării Divine: „Sunt risipiți și pier de lângă mine/ Dușmanii mei, în spaimă și rușine./ O, Cel Etern! Salvarea-i doar la
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
Fire simple, răsucite sau cablate, din orice material textil, prezentate în sculuri cu depanare încrucișata (*). ... g) Fire simple, răsucite sau cablate din orice material textil prezentate pe suport (țevi de la mașini de răsucit, canete (copsuri), țevi conice, conuri, bobine de urzitoare sau sub orice altă condiționare (de exemplu sub formă de gogoși de viermi de matase pentru războaiele de brodat, în bobine obținuți prin filare centrifuga), implicând utilizarea lor în industria textilă. ... Notă. (*) Se înțelege prin depanare încrucișata o metodă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
Își mai aduc aminte De Tine, să Te laude, Părinte... 6. M-am istovit de suferință. Gem Întreaga noapte-n beznă și Te chem. Scaldându-mi asternutu-n lacrimi grele, 7. Am ochii arși de veghe și de jele, De ură urzitorilor de rele. 8. Plecați, Îndepartati-va, acei Ce ma urâți, nemernici și misei ! Căci Domnul glasul meu l-a auzit, 9. Chemarea, rugăciunea mi-a primit Și iată-mă, prin Domnul, izbăvit ! 10. Sunt risipiți și pier de lângă mine Dușmanii mei
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
nostru, le-a făcut cunoscute Europei occidentale ce ne uitase și ne părăsise la gurile Dunării, i-a dovedit că suntem coloniștii lui Traian și că avem în constituția noastră sânge și limbă latină. Autorul îl numără pe Kogălniceanu printre urzitorii statului și regatului român. Consideră că venirea lui Mihail Kogolniceanu la Ministerul Afacerilor Străine, dă acțiunii externe o notă specifică, el aduce o politică de curaj, dar în același timp și nuanțată, dă un impuls mai vioi relațiilor diplomatice luând
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de cenușă. Uneori acestea se vopseau în culori vegetale, obținute din plante tinctoriale 3, după rețete bine știute și verificate de către femei. Următoarea fază era țesutul, care presupunea parcurgerea mai multor etape, după cum urmează. Urzitul se făcea în casă pe urzitoare sau afară, pe gard. Învelitul se executa în curte și consta în punerea uruiocului 4 pe sulul de la războiul de țesut. La sfârșitul învelitului, bățul folosit la întinsul uruiocului se arunca în ogradă, spunând: „Atât de lungă să fie pânza
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum de repede merge minciuna prin sat și pana pe apă. Cînd se sfîrșește urzitul pînzei, atunci se toarnă apă jos pe fusul urzitoarei, ca să crească în vara viitoare cînepa frumoasă și să aibă pînza rost* de țesut. Luîndu-se tortul jos de pe urzitor, se ia el pe mînă și se lovește cu el în ușă, ca să umble pînza la țesut cum umblă ușa; apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ale ei. Acestea sunt renumitele moire (moirai = „ursite, ursitoare”): Cloto (Klwvqw = „cea care toarce”), Lachesis (Lacesi" = „cea care deapănă firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în basmele românești denumirea „cele trei urzitoare” (sau „ursitoare”, cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce firul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
firul vieții”) și Atropos ( )Atropo" = „cea care taie firul vieții, cea care nu se poate întoarce înapoi”). Moirele sunt toate torcătoare, urzitoare, împletitoare de fire, țesătoare, clÄthes (klw=qe"). S-a păstrat amintirea lor în basmele românești denumirea „cele trei urzitoare” (sau „ursitoare”, cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce firul vieții”, când sinuos, când drept, dar mereu întors spre Atropos, cea care „taie firul vieții”. Moirele sunt „părți” ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care, cu măiestrie, nu apar personaje noi. Povestitorul rămâne același, cu specificarea că de data aceasta se implică. Detectivistic, suntem puși an fața unei crime perfecte, de natură să scuze an mare parte eșecul conului Rache. Atât de perfectă, ăncât urzitoarea crimei nici nu va vedea chipul ucigașului pe a cărui mâna va conta, cu succes. ăntr-o tenebroasa afacere cu timbre filatelice, o scrisoare anonimă trimisă cui trebuie va curma viața pașnicului funcționar. an realitate tiran domestic - forțase prin șantaj mâna
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
săi și înrolat nu peste mult în crâncena Legiune Străină. Apocalipsa care încheie ciclul e, la rândul ei, una mai degrabă etimologică și mustind de amintiri poematice: per-sonajele se întâlnesc tulburător - remarca subtil Ioana Pârvulescu - laolaltă așa cum fac în Levantul urzitorii zaverei. Basmul cu sonorități folclorice al regăsirii celor doi frați nu e străin de Enciclopedia zmeilor. Iar - dacă abandonăm inteligent prejudecățile de gen - Bunavestire monomaniacală a celui ce va să scrie Cartea a fost anunțată, profetic, de atât de controversatul
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
eu? "Eu petrec și eu fac curte cui voiesc și ori și unde". "Te-oiu sili să lupți cu mine! " iritat strigă Sultanul. Își sburli penele-n ceafă și cu furie s-aruncă, 175Luptă crunt, pe când deoparte stă nefericita pruncă, Urzitoarea Iliadei, ce își plânge Don Juanul. Se trântesc, se rup cu ciocul și mănâncă tăvăleală - Obosesc. Se naște-acuma pe-o minută armistiț. Dar curând se-ncaer iarăși. Don Juanul cel pestriț 180Cade-n sânge și Sultanul trâmbiță pe el cu fală
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nostru, le-a făcut cunoscute Europei occidentale ce ne uitase și ne părăsise la gurile Dunării, i-a dovedit că suntem coloniștii lui Traian și că avem în constituția noastră sânge și limbă latină. Autorul îl numără pe Kogălniceanu printre urzitorii statului și regatului român. Consideră că venirea lui Mihail Kogolniceanu la Ministerul Afacerilor Străine, dă acțiunii externe o notă specifică, el aduce o politică de curaj, dar în același timp și nuanțată, dă un impuls mai vioi relațiilor diplomatice luând
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
propriul ethnos cu umanitatea În Întregul ei): În cântecele lor vechi, care este singurul fel de document scris la ei, germanii preamăresc un zeu, Tuistoxe "Tuisto", care s-a născut din pământ, și pe Mannusxe "Mannus", fiul său, Începătura și urzitorii neamului lor. Lui Mannus Îi dau trei fii, de la numele cărora cei dinspre Ocean s-ar numi ingevoni, cei mai dinăuntrul țării herminoni, iar ceilalți istevoni 1. Acest mit păstrează, În mod cert, o credință străveche, având În vedere că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]