31 matches
-
Nu construiesc din cuvânt capcană Pentru minți sforăitoare Vreau doar să dau culoare muzicii stelare Să fac din suflet strană Unde îngerii în corul lor particular Să înfășoare cu aripi sidefii Imaginea copilului din noi Să o ascundă de mintea urzitoare Ce vrea iubirea veșniciei În luptă s-o doboare Să strălucească ea Doar ea pe-al vieții avatar. Referință Bibliografică: Pe un nor sa fac din suflet strană / Marioara Vișan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03
PE UN NOR SA FAC DIN SUFLET STRANĂ de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/marioara_visan_1496516212.html [Corola-blog/BlogPost/379495_a_380824]
-
seamă de spun bine sau rău”. A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.67) „Forma cea mai înaltă a religiei la geți se ântemeiase la acest popor încă cu mult timp înaintea lui Herodot, deoarece el singur observa că Zamolxis, urzitorul credinței de căpetenie a geților, trebuie sa fi existat cu mult înainte de Pitagora, si adaugă că geții trăiau sub așezămintele create de Zamolxis încă în timpul expediției lui Darius în 513.... Religia geților, deși la începutul ei politeista că cea a
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
omenesc înflăcărat de dragoste, credință, statornicie! În toate aceste cântece ale interpretului Gheorghe Turda țâșnește izvorul melodiei fără perechhe a locurilor maramureșene și versul popular pornit din suflet curat, fără vorbărie zădarnică, numai cu iubirea - sete a inimii - și dorul - urzitor și neîncetat frate al drumului. Maramureșeanul din toate vremile mai luminate și mai umbrite are vocația lăsământului unui cânt fără de prihană, în care liniștea tăcerii e rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
când este de tot însetat. Sufletul tău poate fi închis ermetic, iar încuietoarea este pe dinăuntru; și doar tu poți descuia bucuriei să intre, ca să te facă fericit mântuit... La ușa inimii tale, poate să stea, pentru a intra, chiar Urzitorul fericirii tale, a Cărui voce o poți descifra, oprindu-te din alergare: „Iată Eu stau la ușă și bat. Folosesc aici cuvântul „om” cu sensul de ființă care crede că Dumnezeu este Creatorul lui și că, prin credința în Mântuitorul
DOAMNE, CE MINUNE SA FII OM! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Doamne_ce_minune_sa_fii_om_.html [Corola-blog/BlogPost/342500_a_343829]
-
Dimitrie D. Mirea, ridicat în 1910, ca omagiu al câmpulungenilor strămoșului lor, așa cum glăsuiesc inscripțiile de pe plăcile care acoperă soclul: „Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești; Câmpulungul, primul scaun domnesc salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești; Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”. Având coroana pe cap, cu barba ninsă de vreme, acela care, cu nume de legendă, simbolizează pe întemeietorul primului stat independent, rămâne să străjuiască peste veacuri dezvoltarea bătrânei
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
anul 1898, fiind inițial așezat în capătul nordic al bulevardului. Pe plăcile care acoperă soclul se află o emoționantă inscripție: "„Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești. Câmpulungul, primul scaun domnesc, salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești. Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”". Tot în Câmpulung se află și bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
servit bine", îi spune el lui Ai. Faxe este conducătorul Handdarei, o sectă religioasă care ocupă Cetățuia Ariskostor. O Cetățuie este un loc religios, asemănător unei mănăstiri, în care oamenii se pot retrage, petrecând "noaptea sau o viață". Faxe este Urzitorul Prezicătorilor Handdarei, ceea ce înseamnă că se află în centrul ceremoniei spirituale prin care aceștia prezic ce se va întâmpla în viitor. El realizează o urzeală din puterea celorlalți participanți - Nebunii, Perversul, Celibatarii, etc. — pentru a obține un răspuns la o
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
trădător. Deși primește răspuns, Argaven nu este mulțumit de acesta. În timpul Prezicerii, un ritual în cadrul căruia se răspunde unor întrebări despre viitor, Prezicătorii comunică într-un mod profund, mistic. Genly încearcă să inițieze o comunicare mentală, mai întâi cu Faxe, Urzitorul Prezicătorilor, apoi cu Estraven, atât pentru că îi e dor de acest mod de comunicare, cât și datorită faptului că minciuna este imposibilă în comunicarea mentală. Încercarea făcută cu Estraven are oarecare succes, lucru care îi creează acestuia sentimente confuze, deoarece
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
însă, a căzut în dizgrația turcilor, care au exilat-o la Alep, în Siria. Aici a trebuit să-și câștige existența cu negustoria și țesutul. A murit în 1588, iar mormântul este la Galata. A fost o doamnă energică, isteață, urzitoare de intrigi și dornică de putere, dar și o admirabilă mamă, capabilă de orice jertfă pentru copiii ei. Ea a inițiat ctitorirea a numeroase așezăminte religioase și a înființat în 1552, la Câmpulung Muscel, una dintre cele mai vechi școli
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
cu demonstrația continuității latine a poporului român. Chosroe, Artacsers 3, „craiul persilor cel dintâiu”, urmat de Sápore I, „carele multă pagubă au făcut romanilor”, Hosroe se succed sub invariabil statica paradigmă de crai sau împărat al „persilor”. Dacă Traian e „urzitorul, întemeietorul și-i de-a zice tatăl românilor”1, atunci e aproape necesar ca această concepție identitară să se însoțească cu ocultarea structurii interne a cronologiei adversarului, în mod fatidic asiatic. Sporadice, contactele autohtone cu această provincie asiatică, Iranul pre-islamic
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
înainte de a intra în cercetarea moravurilor, să ne ocupăm cu acea a credințelor lor. Forma cea mai înaltă a religiei la Geți se întemeiase la acest popor încă cu mult timp înaintea lui Herodot, deoarece el singur observă că Zamolxis, urzitorul credinței de căpitenie a Geților, trebuie să fi existat cu mult timp înainte de Pitagora și adaugă că Geții trăiau sub așezămintele cerute de Zamolxis încă pe timpul expediției lui Darius, în 513. Religiile s-ar putea împărți în doue clase mari
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Se resimte totuși nevoia de redresare a industriei casnice. Torsul și țesutul constituiau și pentru femeile din comuna Oncești o adevărată industrie casnică. Aproape fiecare dintre gospodine era înzestrată cu război de țesut, însoțit de o serie întreagă de ustensile: urzitorul 1, vârtelnița cu fofeze, fusul de letcă 2, depănătoarea de borangic, melița 3, rășchitorul 4, raglița, cheptinii țigănești, fusălăii pentru pieptănat lâna ș.a. Asemenea dotări apăreau în gospodăriile familiilor Dascălu, Maftei, Savin, Aglaia Grigoreanu, Elena Ghelase, Maria Mihăilă și Lisaveta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o parte, se manifestă dedublarea eului auctorial ce poartă măști diferite: de la „solitarul Serafim (fost și boxer) Uranus” și Ionathan X. Uranus, pseudonime din tinerețea avangardistă a lui A., la Ierusalim Unicornus, „autorul ilizibil al acestui Calendar”, nepotul lui Inorog Urzitorul, nume și personaj ieroglific ce amintește de fascinantul Inorog din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir. Pe de altă parte, e tatonată „Dumnezeirea travestită”, misterul dedublat, dar și „realitatea inexorabilă” a „autodemascării Absolutului”. Și, în fine, un ultim palier al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
realitatea inexorabilă” a „autodemascării Absolutului”. Și, în fine, un ultim palier al acestei dedublări e alcătuirea proteică a acestui fals jurnal, care își răsfrânge și multiplică trăirile în povești alegorice ori poeme (Copii inocenți în cetatea ocrotită, poeziile lui Inorog Urzitorul), își travestește tragismul în parodie ori joc (sunt pagini întregi unde toate cuvintele încep cu aceeași literă), iar misticismul în ironie lucidă (Despre virilitatea duhului și contrariile ei). Calendarul cuprinde 39 de zile din perioada 21 iunie - 14 septembrie 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
ieșeam să mă spăl. Un copil îmi spuse ce voia Voinescu. Mi-a venit în minte o idee prin care să pot dejuca intenția lui absurdă și totuși să realizez ridicarea pereților. I-am cerut un ceas de schimb pentru urzitorul de bumbac, pe motiv că ceasul vechi e defect și stagnează producția. Zelos, cum voia să se arate, a renunțat la amenințarea copiilor. Din ușa magaziei le-am făcut semn copiilor să nu ridice pereții. Am schimbat ceasul și-am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea faci cu fusele și cînd le rîșchii. Dacă se începe de tors, este bine a stupi mai întîi fusul de trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație], [e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca și pe cele denotative, reușind în acest fel să transmită mai mult decât reușesc textele „strict logice” sau „strict științifice”. „Ideea de a toarce sau a țese destinul apare în Odiseea în legătură cu zeii care țes destinul oamenilor și cu urzitoarele care torc trama, împletitura pânzei în destin” - spune A. Dumitriu 18, trimițând chiar la primul cânt al poemului 19. Este un soi de predestinare pe care o țes moirele și o duc la îndeplinire zeii fără crâcnire. Excepție pare a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cânepă sau de in, necesară pentru îmbrăcămintea și lenjeria din casă. Pentru a câștiga un ban în plus, dar și pentru țesătură de calitate, apropiată de cea pe care sătenii o cumpărau de la magazine, mama cumpăra scule de bumbac, instala urzitorul în casă, trecea firele prin el și apoi trăgea firele, cu o anumită ghibăcie, pe un sul și de aici, meșteșugit, ajungea la stative. Din alt bumb ac, învălit la țucală, trecea firul pe țăghiile care tot la stative mergeau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de-a pururi nu vom ști a Te lăuda, a Te cinsti, a Te preamări decât numai cântându-Ți așa: Bucură-te Spadă oblăduitoare a predaniei isihaste...”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 58, 59 footnote>. 5. Maica Domnului urzitoare de nesfârșită rugăciune Dacă pe sfinți care sunt „prieteni” sau „casnici” apropiați ai lui Dumnezeu Îi chemăm ca ei să fie solitori și Împreună-rugători cu noi la Dumnezeu, Prea Sfintei Fecioare Maria Îi cerem nu numai să se roage pentru
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
vieții, spre Tine, noi alergăm, arși, mistuiți de dor! Ia-ne și pe noi părtași ai sfântului munte Tabor și fă-Te și nouă umbră și rouă... ca să-ți strigăm cu toată făptura Într-o deplină Închinăciune: Bucură-te Mireasă urzitoare de nesfârșită rugăciune... Și Preacurată... Dragostea Lui să ne fie de nelipsit cu Numele de slavă de suflet lipit. Și cu fiece fir smerit de răsuflare să se aprindă În noi a Numelui chemare. Să ne ardem de pară În
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
română, va lua forma unui astru din constelația Pleiadei: "în a cerului tărie șease stele scînteiază Ș-între cete fără număr răspîndesc mai viu lucor, Precum soarele pămîntul, ele mintea luminează Cu cea rază ce purcede de l-al lumei urzitor. Acolo petrec în faimă geniile fericite, Care sunt de a lor muză nemurirei consfințite" (Pleiada). Dacă steaua materializează aspirația perpetuă a omului spre înălțimi, aceeași stea înseamnă și trasarea cu anticipație a destinului. De aceea, Asachi rămîne veșnic recunoscător propriei
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Numele Tapae -Locurile de unde-am plecat între toate popoarele Și-am primit nume de munți și ape, Du-mă pre mine la Mama Pâinilor și-a Colacilor de Simbrie Să mă îndrepte Nemesis, cea încinsă cu nouă brâie, Cum întind Urzitoarele și Țesătoarele lungile trâmbe Așa să mă lungească, destrâmbe Ca pânza cărărilor vieții ce omul va să le umble Nerătăcit, cu neștirbită ținere de minte A formelor sale în Metamorfosis ce-au ispășit înainte. Arată-mi câte zile fac De-
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente în travaliul de "țesător" ce le-a dat naștere: În ceea ce privește sfîrșitul Isadorei, țin, domnule, să vi-l reamintesc: "Une longue echarpe/ Un châle (rouge) qui la detestait"! Pentru că uneia ca ea, mecanicele urzitoare vor fi decis să nu-i ursească un simplu fir uniliniar, fie și dacă prea-sinuos (cum fu acela al Ariadnei, ce este unisensul însuși), dar o rețea întreagă, și anume, cu șase mîini paciente și integre, șalul (ei) lung, ca
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Someș mai scoate, intermitent, numere, puținii redactori rămași o fac în continuare fără a nu primi nici un ban, fiindcă majoritatea s-au reprofilat în alte slujbe. (Dintotdeauna, Echinoxul, dacă e să dau un exemplu celebru, a fost redactat, practic, fără ca urzitorii săi să fie remunerați). Și dacă tot m-am concentrat pe Cluj, de ce să nu spun că redactorii de la Steaua au salarii mai mici ca ale femeilor de serviciu de oriunde. Adevărul este că nu două slujbe ar trebui să
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]