25,073 matches
-
pică, Se-mbracă-n lumină de-amurg ce ridică Asfințit de culoare frumos pastelat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci cum ploaia-n geam bate, Când ziua își ia vesmântul de noapte, Iar ramu-nverzit, acum vrej uscat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci al păsării zbor, Ce pleacă, plutește, e-un gând călător, Un gând ce se lasă de zbor mângâiat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, cum vântul
ASCULTA SI TACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1443090185.html [Corola-blog/BlogPost/381853_a_383182]
-
care cânta poezia, uneori își mai ștergea lacrimile de pe obraz. Stătea cu privirea amintirilor spre lumina lunii rugând parcă cerul să i-o facă bine pe mama sa. Pe masă, avea un teanc de cărți și o bucată de pâine uscată. Îngerul a înțeles toată tristețea copilului. A ridicat fruntea spre Cer și în odaia întunecată se făcu lumină și masa plină de mâncare. După luni în șir de boală chinuitoare, mama sa se ridică din pat și-l luă lângă
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
haină De un alb strălucitor. Gri apăsător... Ramuri dezgolite tremura oftând, Balțile-ncrețite freamătă udând Pași grăbiți spre malul casei cu pridvor. Siluete și umbrele contopite-n dor De un alb strălucitor. TRECERE PRIN ANOTIMP Toamnă arămie, înțeleaptă, Trecută prin ramură uscată, Mugur, frunză verde, vie, Transformată-n bogat arămie; Roadele cu fâl și-arată Bogăția-n coșuri grele adunată. Vesmântul e în nuanțe asortate, De la o zi la alta schimbate. Silueta după frunze forma-și schimba, Azi coroană-ncărcată, Mâine tulpina
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/rodica_eizikovits_1428650561.html [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
verde, vie, Transformată-n bogat arămie; Roadele cu fâl și-arată Bogăția-n coșuri grele adunată. Vesmântul e în nuanțe asortate, De la o zi la alta schimbate. Silueta după frunze forma-și schimba, Azi coroană-ncărcată, Mâine tulpina felina, Azi uscată, mâine de picuri plină. Soare blând, dulce adiere, Zburliți copaci, Stârnita de furtună a ramurilor apropiere. Nori albi, pufoși sau negri de mânie, Crizanteme-n bigudiuri, Ramuri lungi de salcii atârnând în armonie ---------------------------------------- Rodica EIZIKOVITZ Haifa, Israel 10 aprilie 2015
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/rodica_eizikovits_1428650561.html [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
De ești prizonierul iubirii, e greu, Să-ți fiu închisoare, pe viață, n-aș vrea, Și nici temnicerul nu pot să-ți fiu eu. Dar ce rost mai are să-nchizi cu-n zăvor O ușă-n ruină, din lemn prea uscat, Sau inima-n care-o fărâmă de dor Se zbate-n izvorul ce-aproape-a secat. Te las să fii liber, să vii sau să pleci, Să stai liniștit, dar vezi, bunăoară, Când curgi tumultuos, prin vene îmi treci În atriul stâng
ÎN ATRIUL STÂNG de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1474965435.html [Corola-blog/BlogPost/366281_a_367610]
-
Toate Articolele Autorului Se ia un suflet, De obicei chiar al tău Și se pune pe masă. Apoi se face o secțiune Cu un bisturiu de oțel pur sânge. Detașați mai întâi Cristalinul lichid al lacrimilor Căutați apoi o frunză uscată Și asezați acolo Micile diamante plânse. Tăiați apoi cu atenție tinerețea. Și să nu va lăsați înșelați, Dacă apare sub forma unei vechi eșarfe Care se unduie înca în vânt Ca o aripă prizonieră-n vârf de catarg. Luați-o
ANALIZA SPONTANĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Analiza_spontana_0.html [Corola-blog/BlogPost/348437_a_349766]
-
să mă ducă cineva cu mașina. Deseori mergeam pe jos. La începutul turei aveam o mică ședință cu toți voluntarii liberi, apoi mergea fiecare la cortul lui, unde avea de lucru. Atribuțiile mele: am făcut sandviciuri și am dat haine uscate celor care ajugeau acolo uzi, femei copii, bărbați etc. Împărțeam mâncare, sandviciuri, apă și suc, apoi împărțeam bilete de autobuz și de mâncare, curățenie în tabără. Aveam între donații și absorbante și le dădeam femeilor. Îmi cereau și așa ceva. Unele
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” by https://republica.ro/voluntar-in-taberele-de-refugiac-i [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
se agită clowni, mimi... cu sau fără pâine, circ să fie. miezul este mucegăit oricum... se împlinește spusa ta. căderile, urcușurile, încercările se apropie de limita țărmului. oceanul primește ratările. le spală, le primenește, le retransformă în nisip. umed sau uscat, nu mai contează... prezentul își ascute unghiile. îmbrac haina din pielea demonului, deasupra chipului îngerului strâns fetus în copca fricii. râd odată cu urâtul, plâng la unison cu îngerul. din toate, iese un relief ciudat al absurdului. la finele cărții, geografia
JOC DE RUMMY de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Joc_de_rummy_anne_marie_bejliu_1345578670.html [Corola-blog/BlogPost/355240_a_356569]
-
pieri în deșert fără nici un ajutor, fără apă și hrană. Nu după mult timp, cu ultimele puteri, tâmplarul îi dă fiului său un săculeț de pânză în care‑i pusese, ca merindea cea mai de preț, ultima bucată de pâine uscată. Apoi îl roagă să facă drumul prin deșert în căutarea unui loc plin de verdeață, cu apă de izvor, unde să trăiască îndestulat; dar să nu deschidă săculețul și să nu mănânce pâinea uscată decât atunci când se va afla în
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Altfel_de_iubire_stefan_popa_1390379541.html [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
de preț, ultima bucată de pâine uscată. Apoi îl roagă să facă drumul prin deșert în căutarea unui loc plin de verdeață, cu apă de izvor, unde să trăiască îndestulat; dar să nu deschidă săculețul și să nu mănânce pâinea uscată decât atunci când se va afla în acel loc. Altfel, sufletul bătrânului și cel al soției sale nu se vor mântui niciodată, fiindcă pe lumea aceasta ei au avut doar un copil, singura lor nădejde, și n‑au apucat să‑l
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Altfel_de_iubire_stefan_popa_1390379541.html [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
c‑o să plouă, înaintea ochilor i se făceau pânze de păianjen pe care se țeseau oaze răcoroase și se târa spre ele pe nisipul mișcător ca pe un val de mare. Dar dacă mănâncă doar o firimitură din pâinea cea uscată? Va prinde puteri și va ajunge mai repede! Vrea să desfacă sforile pânzei, însă degetele cu pielea plesnită și plină de sânge o scapă, o scapă mereu, mereu o scapă! Deodată, iată‑l în curtea casei lor, privindu‑l pe
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Altfel_de_iubire_stefan_popa_1390379541.html [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
stau în așteptare duhurile părinților săi. În acele momente, în mintea lui se derula filmul copilăriei, clipe de adevărată iubire alături de cei doi părinți, o iubire părintească, dincolo de cuvinte ... O altfel de iubire. Deschide săculețul și dă să mănânce pâinea uscată. Era o bucată de lemn. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Altfel de iubire / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Altfel_de_iubire_stefan_popa_1390379541.html [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară dialectică a minunilor “, cum ar spune Thomas A. Sebeok. Tocmai această țară a minunilor este despărțită de râuri ce aprind în pieptul poetei dorul prelung: “Am aripi de vânt uscate Și priviri înlăcrimate, Am tăcerea înlemnită Și suflarea amorțită. Am în piept un dor prelung, Pân' la tine să ajung Și la apa ta de sânge Cu tot dorul să pot plânge Pe cei ce i-ai dus cu tine
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, mare, Mare albastră și misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți cutreier cărările! Iubesc această Lume Încă din zorile Creației, Când în aurora sa Viața mea semăna cu o floare. O, mare, mare
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355533_a_356862]
-
și cea din Arizona? ce vă place și ce vă displace... - Oh, nimic nu seamănă cu nimic. Arizona “cea secetoasă”, cum e supranumită, este un ținut fascinant: un peisaj ireal pictat în culorile nisipului. Întinderi nesfârșite cu o vegetație joasă, uscată, ard vară de vară, la temperaturi de 50 grade C si chiar mai mult, străjuite de cactuși singuratici, contorsionați în poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută în trupul lor umbra, răcoarea și seva de care au nevoie
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
faptul că fără existența lui și acum s-ar fi zbătut în mediocritatea vieții de la țară, undeva prin zona Moldovei. Era la fel de necunoscută ca o pasăre flămândă și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape și pe aceasta și să se prăbușească definitiv la pământ. Și ea a ținut cu insistență de tot ce a fost în favoarea sa. Dacă ceva nu-i
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
miră el. Cum de nu-ți dai seama de eternitatea poporului roman? Toate popoarele se schimbă, numai noi suntem proști ca piatra. Pământul se dezintegrează, de piatră nu se prinde nimic, pot să vină puhoaiele, apare Soarele și piatra e uscată, rămâne tot cum a fost!... Râde în hohote. Îi place de nu mai poate că i-a ieșit afirmația cu eternitatea. Un astfel de om a fost ținut în închisoare. Până în 1989 a trăit dintr-o pensie de mizerie, de
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
munților rostogolite-n curcubeie. A fost incandescența simțirii, lumea devenea un arc de lumină și din ea țâșneau vorbele mele flămânde, mult prea flămânde... Dar bolta, bolta curcubeului s-a zdrobit de pământ, iar eu am rămas doar o cochilie uscată prin care trece vântul singurătății ultimului cocor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: tristețe / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Tristete.html [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senină încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănițele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, și mâinile tale, mereu dăruinde! Azi m-am întors în timp, îngerul meu! Am văzut iar lădița ta din lemn cu zahăr cubic, covrigi, mere și nuci, comoara rămasă, balsam pentru suflet. În ea strecor
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bunicii_mele_ioana_voicila_dobre_1391698719.html [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]
-
Să ascult frunza cum crește Și o vorbă-n românește... CB: Pe la porți să văd mătuși Prunci frumoși scâncind la uși Veselie cu cireșe la ureche Zambetul fără pereche Scoate pâinea din cuptor Cântă jale, cântă dor Dragoste pe fân uscat Vară dulce, pere coapte Luna plină, stele-n șoapte Cuget liber, trup ușor Câmpuri multe, drumuri line Călător... eu vin spre tine! Carmen BARBU București martie, 2012 Referință Bibliografică: Carmen BARBU - SCRISORI DE DEPARTE (POEME) / Carmen Barbu : Confluențe Literare, ISSN
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_scrisori_de_departe_poem_carmen_barbu_1332170699.html [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
ies cu oile-n Deluț. Mni-o dat a lu Dănilă iarba la colibă... Sângur nu pot. N-am zis nimic. Ultimele cuvinte le-am prins din mers. Nu, nu din mers, că mă târam, apăsat de disagi, cătrănit, cu gura uscată, cu greața-n stomac, încătușat și smucit de lanț de către un călăreț nevăzut. ”Cu dragoste, îmi răsuna la fiecare smucitură, șî cu post. Cu dragoste... șî cu post. Cu dragoste... șî cu post.” Ce dragoste? Tocmai sfârtecasem o oaie! Ce
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau bolnavi. Vâscul, această plantă veșnic verde, era celebrat ca simbol al vieții eterne. În Muntenia, respectiv locul meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
și gol. Joc de Hydrargir Pat îmi făcusem din masa aceea, grea, pentru adormire după crugul zilelor. În ultimul pahar dansul bacililor ca un exod lunar se arcuia. Cântecul violei în pieptul osos se înăbușea murind cu plămânii, mai palida, uscata, pielea mâinii, pe ultimul pahar, tremura. Cei din urma prieteni, bacilii, scânceau lugubra melodie a ultimei toamne: acompaniindu-i, gura mea, Doamne, te înjura și ochii, demenți, râdeau. Mercurul termometrului spart se scălda în vinul închegat al ultimei nopți - în
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
și mov. O matroană impozantă cu părul gri: fără identitate O doamnă blondă și grasă Sarica Distinsă doamna din loja oficială: alteța regală Negresa-blondă Un grup de prostituate de lux Minunata doamnă a lunii arginti Clara O bătrânică mică și uscată ca o smochină Diana-Luna-Hecate Hoașca cea bătrână și zbârcită Agar Fața-de-lună Văpaia-de-jar O fecioară cu coroniță de aur pe cap O fecioară isterică, geloasă și răzbunătoare Un grup de Fecioare-miss Mai multe doamne ce aparțin unor Grupuri de conștiință de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
se deschi larg porțiule Paradisului. Omul de multe ori se refugiază în latura spirituală a ființei umane sau alte ori evadează și se contopește cu natura. - Ceea ce înseamnă o comuniune cu Divinitatea! Ar fi dorit să converseze despre verzi și uscate, să se amuze, să alerge pe aleile peste care ramurile pomilor se îngemănau formând arcade din florile de aprilie, dar continuau să înainteze stingheri, nereușind să lege o conversație mai lungă. - Privește! - zise Ian oprindu-se în dreptul Izvorului lui Eminescu
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]