1,059 matches
-
făurind un fel de intimă ,emulație" pentru discuții savante asupra iubirii, precum în scrisoarea 49: ,Certe famam meam litterarum tuarum incepcione suscitasti, non pleniter adhuc exsaciasti", căreia bărbatul îi răspunde: ,Tuum admiror ingenium, que tam subtiliter de amicicie legibus argumentaris ut non Tullium legisse, șed ipsi Tullio precepta dedisse videaris". Din aceeași perspectiva mentalista, istoria cuplului Héloďse - Abélard reprezintă, în sensul medieval și juridic al termenului, un ,caz" care transcede normele secolului al XII-lea, cănd societățile medievale construiau acea instituție
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
atare, năzuind la statutul primordial, la misterul ireductibil al acestora: , Multe hîrtii s-au adunat pe masa mea de lucru,/ o adevărată molimă de însemnări și fișe./ Cu greu mă pot descurca printre sute și sute/ de movile veline,(...)// Hedylus ut potui meritae tibi feci Severa/ e o simplă inscripție transcrisă într-una din sălile/ Lapidariului din Parenzo,/ dedesubtul căreia puteai distinge o cutie/ pentru ținut ața și acele,/ un sul de pînză și un scaun cu spetează" (Hîrtii pe masa
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
est!), a orgasmului retinian și a urletului contiguu, adică revelația Culorii, a tonului, a pigmentului. Și atunci, ca într-un profund ceremonial mistico-alchimic, esența se mișcă, se petrece o tainică transmutație de cod și de limbaj și Poezia devine Pictură: ut pictura poesis! Pe drumul Damascului său interior, Poetul renaște în ordine vizuală, chinestesică și tactilă. Și dacă pînă acum el se numea Șerban Foarță și folosea modulul sonor și grafic al cuvîntului spre a construi eșafodaje pentru tot ceea ce se
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
1976 (autorul notează că studiul era "gîndit și încheiat" în noiembrie 1976). Și Mircea Eliade era - într-un anume fel - "interesat" de studiul unui valoros critic din România pentru ca să se vorbească despre opera sa: nu putem exclude, tutuși, un do ut des... Cu Emil Cioran (notat EMC!) - pe care trebuie să-l "ghicim" din descriere, relațiile au fost mai intelectual relaxate: plimbări nocturne în Jardin de Luxembourg, aprecieri ironice comune despre mentalitatea Francezilor ("mizogalie"!), aversiuni comune față de "noua critică franceză" dar
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
respectiv au lansat un CD dând informații despre 640.000 de victime ale terorii sovietice. Efortul a fost practic ignorat... Cu speranța de a ajuta pe cei care îi sprijinim în țeluri, îmi permit să arăt că principiul latin “Do ut des”, adică dau ca să dai, vă dăinui tot atât timp cât vom există: neglijarea interesului omului de rand în favoarea principiilor, deși ar fi de dorit, este încă departe de noi. Teoretic vorbind, politicianul ajuns la putere nu are voie să satisfacă dorințe
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis) și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă, nu ca la omul de rând (non idiota, ut aiunt, sed doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De praedestinatione sanctorum, II, 5). Progresul cunoașterii și al credinței este reciproc<footnote Vezi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
autoritatea. Această concluzie i se impune încă din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea intimă a adevărurilor revelate. În ceea ce privește pregătirea pentru credință, Augustin marchează în mod net rolul rațiunii care precedă și însoțește adeziunea spiritului. Aceasta este ordinea relațiilor dintre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea intimă a adevărurilor revelate. În ceea ce privește pregătirea pentru credință, Augustin marchează în mod net rolul rațiunii care precedă și însoțește adeziunea spiritului. Aceasta este ordinea relațiilor dintre rațiune și credință<footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în De praedestinatione sanctorum, II: cogitat omnis qui credit, credendo cogitat, et cogitando credit. Pentru înțelegerea intimă a misterului, credința precedă rațiunii. Odată mărturia divină cunoscută, rațiunea se oprește la marginea misterului. Augustin își rezumă poziția în două formule: intellige ut credas, crede ut intelligas și nisi credamus, non intelligimus. Augustin este, fie că ne convine, fie că nu, cel dintâi, cel puțin în spațiul apusean, care a resimțit nevoia de a-și raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sanctorum, II: cogitat omnis qui credit, credendo cogitat, et cogitando credit. Pentru înțelegerea intimă a misterului, credința precedă rațiunii. Odată mărturia divină cunoscută, rațiunea se oprește la marginea misterului. Augustin își rezumă poziția în două formule: intellige ut credas, crede ut intelligas și nisi credamus, non intelligimus. Augustin este, fie că ne convine, fie că nu, cel dintâi, cel puțin în spațiul apusean, care a resimțit nevoia de a-și raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a spune că o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
magistrați” (14, 4 - p. 71); iudices - „înalți funcționari” (11, 6 - p. 67; 17, 5 - p. 79; 31, 4 - p. 115), dar și „judecători” (14, 4 - p. 71; 15, 4-5 - p. 73). Este greșită traducerea lui dedico, -are din 17, 4 (ut circum quem fecerat dedicaret anno post vicennalia repleto) prin „a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
apoi sunt praf În lumea trecătoare Și mă prefac în ceață acum E o altă înfățișare. Și știu că mă voi face scrum Cu limbi mistuitoare Nu vom putea opri nicicum Eterna transformare. P O E Z I I DEB UT Pârâu și lac, ocean imens Și totu-i în mișcare... Atunci când mor, pace dorind Nimic nu mă mai doare. Învață tu, mereu să ai Învață tu, mereu să ai Câte o biruință Și nu lăsa nici un neghiob S-omoare a
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
fac trimitere la viciosul Zoilus, omul prin care Martial simbolizează viciul însuși (non vitiosus homo es, Zoile, sed vitium - E. 11, 92), un pederast (pathicus) a cărui gură este mai spurcată decât dosul (Zoile, quid solium subluto podice perdis?/ spurcius ut fiat, Zoile, merge caput - E. 2, 42). Acest vers invectivă, prin care Kirstenius pune semnul de egalitate între suma viciilor și preopinentul său, luteranul convertit Johannis Agricola, era menit să rezume nota pamfletară a întregii cărți: „Că văzut-a fraude
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
întregii cărți: „Că văzut-a fraude chimia și invenții răspândit-a/ De otravă stă umflat Zoilus și vomită./ Acum propria-i vomă și-o înghite, acum strânge din dinți. Aha!/ Căci bine e spus: fiecare pasăre pe limba ei piere” (Ut Chymicas vidit fraudes commentaque pandi;/ Livore intumuit Zoilus, et vomuit./ Nunc sputum vorat ipse suum; nunc ringitur. Ohe!/ Quam pulchre dictum est; ipsa holera olla legit - p. 5). Dacă la Cantemir desenul nu mai vorbește „despre Curan (sic)”, ci despre
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
cred, principala lecție pe care în zece ani noi, românii, nu am învățat-o: că pentru a obține un lucru trebuie să luptăm cu ghearele și cu dinții. Că urmași ai latinilor, ar fi trebuit să știm că sintagma "do ut des" - "da ca să ți se dea" - are o conotație temporală: pentru a primi, mai întâi trebuie să dai! Or, noi așteptăm în continuare să ni se dea, somnolând mioritic și lamentându-ne că lumea (occidentul, ungurii, rușii, patagonezii, mai nou
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
evenimentului editorial atît de profesionist înscenat, o precizare tot se mai cuvine făcută: cine crede că este vorba doar de o "singura" cronică a acestui veac a se înșeală. Günter Grass face parte din categoria acelor scriitori care atestă adagiul "ut pictură poesis". El a studiat gravura în tinerețe, a practicat-o apoi constant, iar în ultimii ani s-a consacrat și acuarelei, redescoperind forță de expresie a culorilor. De altfel, o expoziție organizată la Forumul de Artă Modernă din Aachen
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
vervă de Jan Cornelius, publicul german a fost prezent în număr mare și interesat de scriitorii noștri. Au mai fost la Leipzig, prin programul „Traduki”, Tatiana Niculescu-Bran, care a avut o lectură în cadrul „Balkan Nacht”, în fața unei săli arhipline, la UT Connewitz, o destinație culturală de prestigiu, dar și scriitorii elvețieni de origine română Dana Grigorcea (cu romanul de succes în Elveția Baba Rada) și cunoscutul Cătălin Dorian Florescu. Lectura Tatianei Niculescu-Bran a fost însoțită de proiecția unei bucăți din filmul
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
În fiecare seară vor avea loc petreceri în oraș, iar în ultima zi va concerta formația Irie Maffia. Până acum și-au anunțat prezența peste 50 de echipe. Când: 6-10 mai Detalii: www.diaknapok.kmdsz.ro FESTIVALUL UNIVERSITĂȚII TEHNICE Festivalul UT implică tinerii în activități din domeniile educaționale, culturale, de divertisment și sociale. Acestea încurajează tinerii să fie mai activi, să își dezvolte abilitățile personale. Festivalul include seminarii, workshopuri, concursuri, prezentări, traininguri, chiar și party-uri studențești. Când: 4-23 mai Detalii: www
CALENDARUL CLUJ 2015 [Corola-blog/BlogPost/99104_a_100396]
-
dar nu avea pic de talent în materie. Sistemul nu--l împiedică însă pe tînărul avocat să urce treaptă cu treaptă, măi gîfîind, măi ajutat şi împins de la spate, un şut în cur e un pas înainte, lasă, că meseria se mai şi învaţă! pofta vine mîncînd! şi altele de genul acesta, locuri comune, adevărate pieţe publice ale
Copilăria de roman a Grațielei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18443_a_19768]
-
nou tulpina verde, puternică, floarea care îşi deschidea cu generozitate petalele cînd se adunau cu toţii. De multe ori maică--sa udă floarea această cu propriile lacrimi. Se întîmplă cînd Mircea venea băut de prin oraş. Atunci se certau şi ea mergea la toaletă. Ieşea de acolo cu un ghemotoc de hîrtie igienică cu care se ştergea la ochi, de parcă lacrimile erau nis
Copilăria de roman a Grațielei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18443_a_19768]
-
cele peste 7.000 de file ale manuscriselor sale, pline de Însemn?ri din toate domeniile: literatur?, filozofie, astronomie, limbi clasice ?i moderne. Totul Îl interesa pe Eminescu. Atunci cand sim?ea c? nu cunoa?te destul, era neobosit În c?ut?rile lui: copia câte o gramatic? sau un tratat de fizic?, scria cuvinte grece? ți sau desena litere arabe, I?i notă gânduri sau impresii de lectur?, traduceri sau versuri, apoi f?cea exerci?îi de matematic? sau deslu?ea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cuvântului, al Înveli?ului ??u sonor, Întrucât, la Eminescu, „semnifică?ia mitic? se constituie prin ?i În limbaj" (N. Bomher) cum se Întâmpl? În versurile poeziei „Peste vârfuri": „Mai departe, mai departe, Mai Incet, tot mai Incet [...] ". Principiul poeticii clasice „ut pictură poesis" devine În aceste versuri „ut musica poesis" poezia infinitului fiind sugerat? aici mai mult la nivelul fonetic. Poet al „marilor dep?rt?ri cosmice", Eminescu reu???te ?? creeze o ipostaziere În chip de sunet a spa?iului deschis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]