2,562 matches
-
factori secundari. Paranteză: dacă un critic de cinema îți recomandă călduros de trei ori consecutiv filme care sînt proaste, acel critic va fi sancționat mult mai prompt de spectator... Un critic literar nu are această cenzură a publicului, pentru că latura utilitară a recenziei s-a pierdut în negura istoriei literare." Că printre rînduri se străvede un anume autor și-un profil ,special" de critic, e deja o altă poveste... Ceva mai optimistă, Gabriela Gavril scrie despre schimbările în bine, despre absorbirea
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
ar fi mers deloc. De unde ideea acelei minciuni construită anume pentru simțurile cetățeanului dornic de armonie și de o logică a realității curente. În acest gest edilitar, tipic parizian, intră toată tradiția gândirii franceze de la Descartes până la abstracționismul arhitecturii moderne, utilitar, ca și iluzoriu, dând naștere unor efecte ce par să transfigureze materia. De la criza de locuințe, caracteristică societăților de astăzi indiferent de continent sau de țară, criză în stare să răstoarne organizarea societăților umane și până la acst efect strict edilitar
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
2000 din 30 de țări ale lumii plus România: "India - 764; SUA - 478 (...); Italia - 103; Marea Britanie - 90 (...); Danemarca - 21; Ungaria - 21 (...); Irlanda - 3; Macedonia 1; Cipru - 1; România - 0. Firește că nu ne ajunge spațiul să înregistrăm măcar tipologic virtuțile utilitare și malformațiile congenitale ale unei opere atît de compozite, nici măcar pe cele din categoria inexplicabilului, cum sînt absența cronicilor lui Mihail Văcărescu din 1896-1897 sau a celui mai de seamă film mut românesc, Maiorul Mura (1928), datorat mai ales lui
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
vie (Scrisul sau viața). Complexitatea literară a mărturiei Așa cum am scris mai sus, intenția inițială a lui Imre Kertész este asemănătoare cu a lui Primo Levi: să mărturisească, să comunice celorlalți o experiență inumană și eliberarea interioară, adică întreaga latură "utilitară" a povestirii. Totul se complică însă la Imre Kertész din moment ce a ales romanul pentru a se exprima, ceea ce s-a dovedit o capcană. În timpul scrierii romanului a apărut o incompatibilitate între viață și scriitură, între ce a scris pe hîrtie
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
cerut chiar de obiect, construit el însuși pe cele două dimensiuni, care, din câte îmi dau eu seama, nu au fost puse până acum în dialog una cu alta. Pe de o parte, semnificațiile operei de rezistență au o miză utilitară, poate la fel de pregnantă ca la pașoptiști. Pe de alta, opera și-a asigurat autonomia în raport cu politica oficială prin pretenția de a fi artă pură. Tocmai de aceea va trebui găsit un unghi de vedere din care cele două să nu
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
acțiune. În contra lecturii suspicioase Și în privința comunicării literare avem o prejudecată greu de depășit, prejudecata "esopicului". Sigur că rolul aluziei nu poate fi negat. Dar care e structura ei? Nu există nici un joc al formei, care să o aducă dinspre utilitar către estetic? Prima posibilitate pe care mi-o deschide interpretantul este de a izola cifrul "șopârlei", care a dominat până acum discuția despre comunicarea aluzivă, și de a planta în loc câteva problematizări de critică literară. Voi porni de la texte de
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
cu palmieri ce nu se ofilesc în hârdaie, în metropole și chiar în pitorești orășele ațipite unde nu e de împușcat decât postașul sau gardianul, cu un copil-doi prin preajmă - cauza o cere. A procura câteva tone de trotil, o utilitară, a mai îndesa în portbagaj niște grenade, ceva cuie, capse, devine o joacă, iar dacă așa vrea Profetul, atunci guverne bogate trec în contul asasinilor câte patru milioane de euro de ostatec. Excelențe ministeriale și foști ostateci se congratulează, pe când
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
să extragă de aici, din inepuizabilul său cîmp de virtualități, direcțiile mari ale gîndirii plastice și formele artistice propriu-zise. În celelalte cazuri, mai puțin fericite ori și mai rău, el a făcut tentative disperate fie de a mima gratuit obiectul utilitar, pe care l-a conservat formal, dar l-a deposedat de funcție, fie de a imita, cu un patetism de cele mai multe ori înduioșător, formele și efectele consacrate, cu precădere, în pictură și în sculptură. Cu alte cuvinte, dacă nu a
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Rodica Zafiu Antroponimia - ramura onomasticii care studiază numele de persoană - are avantajul de a folosi înregistrările făcute în diverse contexte administrative, de control sau utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
tocmai) aspectele cele mai dezagreabile ale existenței. În pofida premiselor sugerate de temă, titlul cărții și background-ul autorului, Ghidul nesimțitului nu este în totalitate o carte comică. Greu de definit ca specie - se situează undeva între proză și (anti)ghid utilitar - cartea lui Radu Paraschivescu este una horror, cel puțin în măsura în care este comică. Citite într-un roman, toate exemplele extrase din decalogul care călăuzește comportamentul social al nesimțitului ar fi mostre de umor de cea mai bună calitate. Paraschivescu simte enorm
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
Tudorel Urian După-amiază cu o nimfomană, cel de-al doilea roman al dramaturgului și prozatorului Eugen Șerbănescu, ar fi putut avea, foarte bine, statutul unei cărți utilitare de tipul celor care oferă soluții pentru reușita în afaceri sau pentru realizarea negocierii perfecte. Este un soi de manual alternativ, cam iconoclast, e drept, pentru o carieră de succes a femeii în societatea (românească, dar nu neapărat) postmodernă de la
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
Moličre sau Yourcenar/ Mishima -, apropierea era de așteptat...), ci, mai ales, pentru că textul lui Beckett, de nici sută de pagini, este cea mai concentrată și mai inspirată analiză a lumii proustiene din cîte cunosc (și aici includ și simpatică soție "utilitara" a lui Alain de Botton - How Proust Can Change Your Life). Așadar, în 1931, Beckett are 25 de ani; citește - de două ori! - "detestabila ediție în șaisprezece volume de la Nouvelle Revue Française" și scrie acest text, în engleză, preferînd să
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
Elstir = Pictură...). Pentru Proust, ca și pentru pictor, stilul e mai mult o chestiune de viziune decît de tehnica (...) Universul lui Proust este exprimat metaforic de artizan fiindcă este surprins metaforic de artist": atunci cînd el "înțelege că voința, fiind utilitara, slujind inteligență și obișnuință, nu reprezintă o condiție a experienței artistice", aceasta iluminare, prin purificarea de un contingent care poate fi, iată, propria voința, îl întoarce la esență lui ca artist și a artei sale că viziune - tot în cuvintele
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
în Proust un stăpîn adorabil și hachițos, care scrie o operă opaca. Primul Proust este - cum spuneam - un studiu; al doilea Domn Proust este - aproape - un roman... Căci Céleste a fost nu doar "menajeră lui Proust", ci și umbră lui "utilitara", filtrul domestic, cerberul casei și confidenta lui. A fost cea care-l aștepta în pragul ușii că o soție, dar care nu îndrăznea să-i calce pragul camerei fără consemn. Amintirile sale - pline de forfota vătuita a vietii din "la
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
lipsite de orice ambiguitate, într-un cîmp cu semnificații simbolice a cărui dominantă majoră este tocmai gratuitatea. Imaginea comună, unealta previzibilă și forma determinată strict de funcție dobîndesc, dintr-o dată, prerogativul obiectului absolut. Prin monumentalitate, prin prelevarea ei din contextul utilitar și prin voluptatea descrierii plastice, reprezentarea capătă subit valoare exponențială. Cotidianul devine pe nesimțite exemplar și în imaginea lui astfel validată începe să se regăsească însăși categoria din care el face parte. Semnul plastic se transformă în noțiune, după cum obiectele
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
în lirism. În al doilea rînd, avangardismul a dorit, și asta de la început, să rupă cu acele convenții, sociale, etice, religioase și literare, care transformau arta într-un produs de consum. Avangardismul a politizat reforma modernistă, alegîndu-și drept țintă spiritul utilitar și mercantil al culturii din capitalism. O țintă facilă, aș spune. Urmașele Ziței, de care a vorbit Zarifopol, au avut parte de o onoare, fie și contestatară, la care nu sperau. Academismul pudibond din arta plastică ori din literatură era
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
care se privea o mișcare poetică (greșită, o știm) care se declară pentru societatea socialistă revoluționară, e cu totul nelalocul ei." Asemenea linii descoperă însă o față deosebit de semnificativă, chiar... anticipatoare a discursului lui Gherasim Luca. Aderînd la concepția marxistă, utilitară, a artei, încredințat de justețea "determinismului istoric" ca și de "posibilitatea integrării poemului în inima cea mai vie a unei acțiuni concrete, organizate și universale", poetul nu-și putea renega producția anterioară, id est vocația avangardistă. Drept care a devenit un
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
același tip de limbaj marxist, ușor "liberalizat" la care au recurs ulterior o serie de autori cooperanți cu regimul comunist precum Petru Dumitriu, A. E. Baconky, Al. Ivasiuc, Marin Preda. Un limbaj menit a scoate din impasul discursului primitiv tendința utilitară a partidului comunist, o tentativă de "intelectualizare", adică de ameliorare a tezelor oficiale. Sub acest aspect, Gherasim Luca se arată un precursor al categoriei de scriitori români din perioada postbelică pe care am menționat-o. Să mai amintim, în direcția
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, brâncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis Teutsch se implică la fel de profund în realitatea lumii pe care o creează ca și cînd fiecare gest ar
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
un atare background a apărut, în 1918, volumul Declinul Occidentului al lui Oswald Spengler, care își propunea a soluționa raportul dintre cultură și civilizație, raport antinomic în concepția autorului, cu dramatice consecințe asupra evoluției societății. O proliferare a unei rațiuni utilitare, mărginite, a dus la exagerarea importanței acordate industriei și mașinismului, precum și tipului uman corespondent, cel al "omului șofer". Tehnica întrupa astfel o erezie a raționalismului lipsit de orizont, sugrumător al spiritului, configurînd, după cum spunea Nicolae Berdiaev, o "împărăție a Cezarului
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, br�ncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis-Teutsch se implică la fel de profund în realitatea lumii pe care o creează ca și cînd fiecare gest ar fi
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
de ce nu?!, de goticul marilor catedrale ale Europei. Numai că românul vedea o sculptură locuibilă. Astăzi, În multe țări asiatice, zgârie-nori, de zeci și sute de etaje, constituie o Înălțare pe verticală destul de amețitoare, dar nu sunt sculpturi. O Întrebuințare utilitară, Constantin Brâncuși i-o conferea doar Coloanei infinitului. Dar viziunea de arhitect se poate descoperi și În cazul multor realizări - de la cele de Început, vezi Rugăciune, până la Monumentalul ansamblu, de la Tg. Jiu. Eminescian vorbind, cei care nu-și deschid ochiul
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
generale, în spirit creștinesc. Degeaba le-aș fi spus că " Dacă n-ai nas, n-ai nimic". Popasul în chenarul amabilității cu care reușeam să rezolv problema lor, nu foarte importantă, dar urgentă: consultarea unei cărți, accesul la o informație utilitară semăna cu o trezire neîncrezătoare dintr-un coșmar continuu, banalizat și el prin uzură. Am simțit în unele cazuri, pe lângă mulțumirea sinceră, de moment, o tensiune adiacentă a acestui fel de trezire, și, ca pe un semn, în definitiv, de
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
de vârsta candorilor. Acest poem, singur în măsură să consacre un talent, face trecerea spre o lirică detașată de anecdotic, pornită dintr-o experiență unică. 9. În ultimă instanță, intrând în laboratorul intim de creație al poetului, spunem că gestul utilitar al tatălui, pregătit și desfășurat în prezența băiatului, pentru maturizarea indirectă a acestuia (ca în basmele noastre populare), este de natură impresionistă (pictural, vorbind). Numai că maestrul Sadoveanu, nu numai cel din Pădurea Petrișorului, ci și din alte scene de
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
să iei tipare de rochii și rețete de prăjituri (zic și eu, n-am idee dacă ieșeau bune...). Anticariatele nu le-au păstrat. Nici nu cred c-ar fi avut de ce. Am găsit, în schimb, alternativă la kitsch-ul lor utilitar, cîteodată, doar cîteodată, acceptabil, o carte tot despre viața asta măruntă, egală, în care intră și croitorie, și cleveteli, și vise, și literatură. Întîlnire la Paris, volumul Adrianei Bittel în care Compania (Adina Kenereș, mai exact) aduna, prin 2001, unsprezece
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]