424 matches
-
lipsește totuși ceva.” Ce-i lipsește eonului secular, îi răspunde un alt confrate de breslă, dar de orientare pro-creștină, este tocmai esențialul, este cel mai important lucru din lume, si anume sensul, împlinirea intru ceva mai înalt, spiritual, care transcende utilitarismul materialist și secular. Îi lipsește acel „mysterium tremendum et fascinans”. Apogeul, finalitatea, teleologia vieții omenești nu pot fi atinse fără nici un fel de sensibilitate religioasă, fără creștinism „per se” în cazul acestui mare filozof. O lume voit golita de miraculos
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
de altă parte este nevoie de o reafirmare a persoanei și o infirmare, poate chiar anulare, a individului. Necesitatea „potențării" omului și nu a surogatului acestuia este imperativă pentru a evita un viitor dezastru. Toate acestea sunt opuse pragmatismului și utilitarismului rapace, ce, în ultimii ani, ne-au invadat până în cele mai profunde adâncuri ale ființei noastre. Este nevoie de o reconștientizare a valorilor, poate o reînvățare a lor. Va fi nevoie de o poziție mult mai fermă din partea Bisericii în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432551000.html [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
Pietro, Palazzo Barberini, Oratoriul de la San Filippo Neri, Primăria din Amsterdam, se finalizează lucrările la Bazilica San Pietro (incluzând și Baldachinul lui Bernini), se reconstruiește catedrala de la Londra. Este epoca de aur a picturii olandeze. În filosofie apar noi curente : utilitarismul, sistemul valorificării practice a științei, cu Fr. Bacon; raționalismul, cu R. Descartes, „profetul filosofiei moderne”; panteismul modern, cu Malebranche și mai ales cu evreul Spinoza, care afirmă că totul este Dumnezeu (Deus sive natura). Se remarcă, totodată, Hobbes și Pascal
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1454423935.html [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
despre Dumnezeu și Sf. Treime 7. Eclesiologie și sacramente 8. Antropologie (tradiția creștină și problematica modernă) 9. Etica greacă classică (în mod particular Arîstotel) 10. Etica lui Luther 11. Etica lui Kant 12. Etica medicinei și bioetica 13. Liberalismul și utilitarismul; esența eticii economice BIBLIOGRAFIE 1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottiogen 5.Aufl. 1996 (UTB 1400) 2. Rainer Lachmann / Gottfried Adam / Werner H.Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen 2.Aufl. 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183378_a_184707]
-
despre Dumnezeu și Sf. Treime 7. Eclesiologie și sacramente 8. Antropologie (tradiția creștină și problematica modernă) 9. Etica greacă clasică (în mod particular Aristotel) 10. Etica lui Luther 11. Etica lui Kant 12. Etica medicinei și bioetica 13. Liberalismul și utilitarismul; esența eticii economice Bibliografie 1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400) 2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
pretind că indivizii sunt obligați moral să acționeze altruist. Punctul de vedere opus este [[Egoism etic|egoismul etic]], care susține că agenții morali trebuie să acționeze întotdeauna în propriul lor interes. Atât altruismul etic cât și egoismul etic contrastează cu [[utilitarism]]ul, care este perspectiva că bunăstarea fiecărui individ (inclusiv cea personală) este de o importanță morală egală. Un concept înrudit din etică descriptiva este [[Egoism psihologic|egoismul psihologic]], postulând că oamenii întotdeauna acționează în propriul lor interes și că altruismul
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările lor morale mai degrabă
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
Romanul "Demonii" este un adevărat succes și se vinde în 3000 de exemplare. Compania lui Dostoievski continuă cu publicarea unei ediții din "Idiotul" și a altor lucrări minore. Satiră politică și caricatură ideologică a unor curente precum nihilismul, idealismul liberal, utilitarismul și ateismul, romanul "Demonii" îl va anatemiza pentru totdeauna pe Dostoievski în ochii radicalilor. La sfârșitul anului 1875, Dostoievski termină "Adolescentul", deși părți ale romanului apar în "Note patriotice" încă din luna ianuarie. "Adolescentul" prezintă viața lui Arkadi Dolgoruki, copilul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni din toate părțile, a se întruni, a fi de acord, a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Carlyle. Editorul admiră opera confuză a filozofului, din care redă doar unele fragmente. Pentru a putea înțelege filozofia, editorul încearcă să reconstruiască biografia filozofului, dar cu succes limitat. În spatele afirmațiilor aparent ridicole ale filozofului german, se află atacuri mușcătoare la adresa utilitarismului și a comercializării societății britanice. Biografia fragmentară a lui Teufelsdröckh pe care editorul o recuperează dintr-o masă haotică de documente revelează călătoria spirituală a filozofului. El ajunge să deteste condiția coruptă a vieții moderne și contemplează „"Eternul Nu"” al
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările lor morale mai degrabă
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
sunt printre cele mai cunoscute opere ale sale. Totuși, o influență mai durabilă au avut-o lucrările sale metafizice: filozofi importanți ca Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Herbert Spencer le-au considerat a fi unele dintre sursele primare ale utilitarismului. Priestley s-a născut într-o familie de disidenți englezi (adică o familie ce nu s-a conformat Bisericii Anglicane) din Birstall, localitate amplasată în apropiere de Batley. El a fost primul dintre cei șase frați ai lui Mary Swift
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
niciodată nu și-a recunoscut fiica”. Priestley published more than 150 works on topics ranging from political philosophy to education to theology to natural philosophy. El a condus și a inspirat radicalii din Marea Britanie în timpul anilor 1790, pavând drumul pentru Utilitarism, și ajutând la fondarea Unitarianismului. O mare varietate de filozofi, oameni de știință și poeți au devenit asociaționiști ca un rezultat al redactării cărții "Observations on Man" a lui David Hartley, incluzându-i și pe Erasmus Darwin, Coleridge, William Wordsworth
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
(n. 20 mai 1806 - d. 8 mai 1873) a fost un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului. Născut la Pentonville, Londra în 1806 este fiul economistului și filosofului Scoțian James Mill și al Harrietei Mill. John Stuart a fost educat de tatăl său, cu sfaturile și ajutorul filosofului utilitarist Jeremy Bentham. A primit o educație riguroasă și
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
un ziar în 1822. În 1823 a format "Societatea Utilitaristă" (care s-a destrămat în 1826) și a devenit funcționar la „East India Company”, compania unde lucra tatăl său. Rezultatul educației primite de Mill a fost ambiguu: John a absorbit utilitarismul lui Bentham și al tatălui său, dar a trecut și printr-o criză profundă la vârsta adolescenței (declanșată în 1826). Acest eveniment l-a inițiat pe Mill în devenirea sa ca filosof, a lăsat la o parte ceea ce el numea
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
Anglia, în confruntarea cu doctrina organicistă promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia. În logică a dezvoltat o teorie a inducției și procedee de experimentare. În morală, a adaptat utilitarismul lui Jeremy Bentham într-un utilitarism care consideră fericirea ca scop final al moralei. În politică, a avut poziția unui liberal care nu cerea intervenția statului decât în beneficiul celor slabi și în special a femeii. Lucrarea „Despre libertate” este
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia. În logică a dezvoltat o teorie a inducției și procedee de experimentare. În morală, a adaptat utilitarismul lui Jeremy Bentham într-un utilitarism care consideră fericirea ca scop final al moralei. În politică, a avut poziția unui liberal care nu cerea intervenția statului decât în beneficiul celor slabi și în special a femeii. Lucrarea „Despre libertate” este unul dintre textele de referință ale
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
În opoziție cu școala stoică, la baza doctrinei epicuriene (fondată de Epicur) se află materialismul. Astfel, libertatea, considerată principala valoare politică, reprezenta posibilitatea de alegere a comportamentului, precum și responsabilitatea pentru alegerea făcută. Interesul suprem era atingerea plăcerii și a fericirii. Utilitarismul este vizibil și în concepția despre stat. În opoziție cu doctrinele lui Platon și Aristotel, statul nu mai are un caracter natural, ci este rezultat al activității umane și trebuie să fie rezultatul unui contract prin care se obligă să
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a trage concluzia miroase a plebe, cea care în fapta rea vede doar urmările ei dăunătoare și opinează că „e un lucru prostesc să faci rău“; totodată, ea identifică pur și simplu „bunul“ cu „utilul și plăcutul“. În cazul întregului utilitarism al moralei, putem ghici din capul locului această origine comună și să ne bizuim pe flerul nostru: nu prea vom da greș”. Nietzsche a văzut în această realitate o contradicție: dacă cei puternici sunt puțini la număr în comparație cu oamenii de
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
morale conform acestui criteriu. ul formulează răspunsuri la întrebări de forma: „ce trebuie făcut”, „ce trebuie să admirăm”, „cum e bine să trăim” cu ajutorul unor termeni împrumutați din economie, cum ar fi: maximizare (a utilității, a fericirii), profit (obținerea plăcerii). Utilitarism egoist. Bentham susține că o acțiune este în conformitate cu principiul utilității atunci cand tendința ei de a spori fericirea comunității este mai mare. El declară că nu există plăceri mai bune decât altele(ex.plăcerea de a mânca nu se deosebește de
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
că o „doctrina a porcilor”), el vorbește de două categorii de plăceri: trupești și spirituale. Ultimele sunt dezirabile, căci spune acesta, sunt superioare calitativ placerilor trupești, deci implicit conduc la o fericire mai mare. Mill își construește propria viziune despre utilitarism având în vedere distincția bine personal - bine public. Acesta este un alt punct în care utilitarismul lui Mill se deosebește de cel al lui Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill este numit și "Utilitarism altruist". Deși Mill este conștient
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
sunt dezirabile, căci spune acesta, sunt superioare calitativ placerilor trupești, deci implicit conduc la o fericire mai mare. Mill își construește propria viziune despre utilitarism având în vedere distincția bine personal - bine public. Acesta este un alt punct în care utilitarismul lui Mill se deosebește de cel al lui Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill este numit și "Utilitarism altruist". Deși Mill este conștient că un obiectiv că acela de a ajusta binele personal în funcție de binele public este un demers
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
la o fericire mai mare. Mill își construește propria viziune despre utilitarism având în vedere distincția bine personal - bine public. Acesta este un alt punct în care utilitarismul lui Mill se deosebește de cel al lui Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill este numit și "Utilitarism altruist". Deși Mill este conștient că un obiectiv că acela de a ajusta binele personal în funcție de binele public este un demers dificil care nu poate fi atins cu ușurință, el consideră că sacrificiul unui
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
își construește propria viziune despre utilitarism având în vedere distincția bine personal - bine public. Acesta este un alt punct în care utilitarismul lui Mill se deosebește de cel al lui Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill este numit și "Utilitarism altruist". Deși Mill este conștient că un obiectiv că acela de a ajusta binele personal în funcție de binele public este un demers dificil care nu poate fi atins cu ușurință, el consideră că sacrificiul unui individ poate fi considerat cea mai
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
alegerea morală realizându-se prin calcularea foloaselor unei situatii.El acorda prioritatea satisfacțiilor intelectuale față de cele senzoriale ,considerate inferioare;înțelegând prin ,fericire" prezenta plăcerii sau absența suferinței iar prin ,ne-fericire" suferință sau lipsa plăcerii,Mill arată că atât pentru utilitarism cât și pentru altă doctrina,două lucruri sunt dezirabile:fie plăcerea însăși și mijloacele pentru a o procura fie căi pentru a înlătura suferinta. Filosoful arată că oamenii se deosebesc în funcție de modul de a-si procura fericirea; există cei care
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]