349 matches
-
primește nici o valoare absolută? De fapt, atunci când din cauza implicării păcatului în evaluarea universului ce ne înconjoară, din punct de vedere cosmic și spiritual, social și cultural, nu este decât cantitativă, da, atunci toate calitățile lucrurile sunt abordate dintr-o perspectivă utilitaristă, trecând dincolo de bine și de rău și instaurând supremația materiei în lume. În sensul acesta, revine întrebarea: este identică globalizarea cu această stare de fapt? Mai rămâne totuși să introducem în discuție și alte aspecte ale vieții contemporane, percepută, abordată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
fără loc și fără durată”.8 Despre limitele tehno-științei. Știință și conștiință Știința autentică nu este instrumentală, vocația ei răspunzând nevoii profunde de cunoaștere. Cercetarea științifică actuală este influențată decisiv de tehnologie și tehnică. Cu toate că știința depășește dimensiunea instrumentală și utilitaristă, ea este marcată de performanțele tehnice și tehnologice existente astăzi. Inclusiv în cercetarea teoretică, demersul științific este influențat de tehnică. Cercetarea științifică determinată de tehnică se înscrie pe linia lui Bacon conform căruia știința înseamnă putere. Creșterea cunoașterii științifice înseamnă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
fără loc și fără durată”.8 Despre limitele tehno-științei. Știință și conștiință Știința autentică nu este instrumentală, vocația ei răspunzând nevoii profunde de cunoaștere. Cercetarea științifică actuală este influențată decisiv de tehnologie și tehnică. Cu toate că știința depășește dimensiunea instrumentală și utilitaristă, ea este marcată de performanțele tehnice și tehnologice existente astăzi. Inclusiv în cercetarea teoretică, demersul științific este influențat de tehnică. Cercetarea științifică determinată de tehnică se înscrie pe linia lui Bacon conform căruia știința înseamnă putere. Creșterea cunoașterii științifice înseamnă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
de altitudine amețitoare - pentru omul simplu, dacă „un anume cineva”(sic!) n-ar fi fost rechemat să-și arate mușchii fermității (știe el de ce !), să-și afirme alonja cuprinderii aerofotometrice dintr-un singur „survol-ochire”- pentru a nu bâjbâi sugerând impresii utilitariste sau, și mai rău, amatoriste, să dejoace și să limpezească o încrengătură care să felieze și să numească obiective clare, să devanseze și să anticipeze pentru a preîntâmpina mișcări bănuit subterane și deci orice atac surpriză, sub centură, să fie
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
relevante în acest domeniu. Politica privind admisia în scop de muncă oferă posibilitatea accesului pe piața muncii a străinilor, luând în considerare atât necesitatea protejării pieței interne a muncii cat și interesele de ordin economic ale României, folosind o abordare utilitaristă. În funcție de cerințele pieței muncii, periodic, se elaborează programe speciale vizând facilitarea accesul anumitor categorii profesionale de străini, pentru perioade determinate. Participarea străinilor pe piața muncii este susținută de un set de măsuri de protecție socială adecvate, în conformitate cu legislația română armonizată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157649_a_158978]
-
care este, fie eliminată, fie subevaluată în mass-media comercială. Numai în acest fel, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu participarea omului contemporan, vom putea să contracarăm tendințele desacralizate într-o lume care pare să fi uitat de Dumnezeu, care devine din ce în ce mai utilitaristă, mai consunistă și mai hedonistă și care prin încurajarea nonvalorilor și a falselor modele puternic mediatizate afectează atât viața Bisericii cât și a societății moderne, contemporane. Drd. Stelian Gomboș [1]Studiind cu atenție modul de cucerire a populațiilor precolumbiene de către
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
despre orice flecușteț că e bestial,monstruos,crunt,sinistru) sau mai bine zis trebuie să fii lipsit cu desăvîrșire de simțul proporției ca să proclami că alegera ,,job-ului bănos” în detrimentul ,,visului păgubos” e o ,,alegere cruntă” (cînd e doar prozaica,utilitarista, oportună) și să deplîngi destinul hipermanagerului pentru că e prea ,,sumbru”(cînd de fapt e doar surmenant,vetust,hedonist).Alegeri crunte, dragul meu Dragoș, fac pensionarii care trebuie să renunțe fie la mîncare fie la căldură pentru a-și plăti medicamentele
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
despre orice flecușteț că e bestial,monstruos,crunt,sinistru) sau mai bine zis trebuie să fii lipsit cu desăvîrșire de simțul proporției ca să proclami că alegera ,,job-ului bănos” în detrimentul ,,visului păgubos” e o ,,alegere cruntă” (cînd e doar prozaica,utilitarista, oportună) și să deplîngi destinul hipermanagerului pentru că e prea ,,sumbru”(cînd de fapt e doar surmenant,vetust,hedonist).Alegeri crunte, dragul meu Dragoș, fac pensionarii care trebuie să renunțe fie la mîncare fie la căldură pentru a-și plăti medicamentele
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
despre orice flecușteț că e bestial,monstruos,crunt,sinistru) sau mai bine zis trebuie să fii lipsit cu desăvîrșire de simțul proporției ca să proclami că alegera ,,job-ului bănos” în detrimentul ,,visului păgubos” e o ,,alegere cruntă” (cînd e doar prozaica,utilitarista, oportună) și să deplîngi destinul hipermanagerului pentru că e prea ,,sumbru”(cînd de fapt e doar surmenant,vetust,hedonist).Alegeri crunte, dragul meu Dragoș, fac pensionarii care trebuie să renunțe fie la mîncare fie la căldură pentru a-și plăti medicamentele
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
pun în chetiune utilitatea unui referendum de suspendare a unui președinte al cărui mandat oricum se încheie după jumătatea lunii decembrie. Se poate răspunde argumentat oare, din punctul de vedere al celor care inițiază un asemenea demers? Chestiunea sau perspectiva utilitaristă asupra unei astfel de acțiuni nu este cea, să spunem, sub care ar trebui să se discute. Dacă ne referim la, și utilitatea pe care o au în vedere, și probabil ascultătorii dumneavoastră, este cea legată de, cum să spun
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
se ajunge printr-un proces de discurs este adevăr și invers. Teoria adevărului la Habermas este, în primul rând, o delimitare de teoria ontologică a adevărului (a adevărului corespondență) și, totodată, o delimitare față de alte teorii, cum ar fi cea utilitaristă, analitică etc. Gânditorul german fundamentează teoria consensuală a adevărului, după ce face precizări care delimitează cele două forme fundamentale ale comunicării: acțiunea comunicativă și discursul, afirmând faptul că „un discurs în care se tratează pretenția de adevăr a enunțurilor este un
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
opiniile sale privind piața liberă, Rothbard a argumentat că și protecția individuală și apărarea națională ar trebui oferite pieții, în loc să fie furnizate de către monopolul coercitiv al guvernului. Rothbard a fost un critic fervent al gândirii economice keynesiene, precum și al teoriei utilitariste a filosofului Jeremy Bentham. În cartea "Om, economie și stat" Rothbard împarte diferitele tipuri de intervenție a statului în trei categorii: intervenție autistă, care este interferența cu activitățile private de non-schimb; intervenție binară, care este schimbul forțat între indivizi și
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
aspecte: rolul economiei al statului și rolul planificării. Neoliberalismul acceptă intervenția statului în economie și planificarea. Liberalismul economic a evitat de la teoria economiei spre doctrină, iar azi se numește un curent de orientare liberală. Rădăcina liberalismului se găsesc în filozofia utilitaristă dezvoltată începând cu secolul al XVI-lea și care se clădește în jurul individului pe ideea că ceea ce este potrivit individului este potrivit și statului. Pornind de aici, utilitariștii (Rene Descartes, Charles Montesquieu, Thomas Reausseua, Jemery Bertham) au construit o filozofie
Liberalism economic () [Corola-website/Science/314732_a_316061]
-
la vârsta de trei ani, latina la șapte ani, logica la doisprezece și un curs de economie politică la treisprezece ani. Prima publicație a sa o reprezintă două scrisori apărute într-un ziar în 1822. În 1823 a format "Societatea Utilitaristă" (care s-a destrămat în 1826) și a devenit funcționar la „East India Company”, compania unde lucra tatăl său. Rezultatul educației primite de Mill a fost ambiguu: John a absorbit utilitarismul lui Bentham și al tatălui său, dar a trecut
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
Human Mind (1869). Post-mortem i-au fost publicate lucrarile: "Autobiography", "Nature", "Utility of Religion" (1873); "Theism" (1874) și "Dissertations and Discussions", volumul IV (1875). Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de economie și logică, a dezvoltat filosofia utilitaristă și filonul tradiției empiriste engleze și a fost cel mai important dintre liberalii secolului al XIX-lea. A fost un admirator înfocat al scrierilor lui Auguste Comte chiar înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
Karl Kraus. Inspirat de anii petrecuți în Lumea Nouă, el s-a dedicat arhitecturii. După o scurtă asociere cu Secesiunea Vieneză în 1886, el a respins acest stil și a pledat pentru o arhitectură nouă, simplă, fără ornamentații. O abordare utilitaristă a utilizării întregului plan a completat conceptul său artistic. Primele comenzi ale lui Loos au constat în amenajarea interioară a magazinelor și cafenelelor din Viena. Loos a scris mai multe lucrări polemice. În "Spoken into the Void", publicată în 1900
Adolf Loos () [Corola-website/Science/336226_a_337555]
-
oricare alta; nici una dintre ele nu are importanță calitativă pentru întreg. Iar pavajul, în sine însuși, nu reprezintă un întreg integral, ci mai degrabă o mărime scalară. Pavajul uniform nu are valoarea estetică a unui mozaic, ci numai o valoare utilitaristă - tot așa cum o masă de oameni distruge demnitatea și valoarea omului, extrăgând din oameni numai utilitatea lor." The doctor and the soul, p. 70-71 " Până la ultima sa răsuflare nimeni nu-i poate smulge unui om libertatea de a lua o
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
și le compară cu conceptul științific al fractalilor și cu teoria haosului. Palumbo este de părere că, deși elementele tradiționale ale literaturii (cum sunt simbolismul și caracterizarea) lipsesc parțial sau total, seriile Fundației și Roboților rămân fascinante. Conform lui, complexitatea utilitaristă a construcțiilor sale narative dă naștere unei structuri simterice recursive percepută cu ochii minții. Asimov a fost criticat și pentru absența aproape totală a sexualității și a vieții extraterestre din scrierile sale SF. El a explicat la un moment dat
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
ciudate despre democrație ale urmașilor noștri din viitor și moravurile rele și gândirea obtuză ale oamenilor din prezentul lui Poe. Satira vizează în principal democrația, dar se extinde și asupra unor practici existente la momentul publicării: frenologia, feminismul, fourierismul, filozofia utilitaristă a lui Mill, transcendentalismul, gustul pentru antichități etc. Autorul a dorit să-și expună atitudinea sa negativă față de anumite aspecte ale relației dintre progresul tehnico-științific și concepțiile social-politice ale vremii sale.
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
Populară Romînă promovând cultura sovietică în dauna culturii românești, și în Republica Socialistă România promovând chiciurile erei Ceaușescu. Pe planul urbanistic, s-a concretizat prin distrugerea patrimoniului istoric, arhitectonic și monumental românesc, și prin înlocuirea sa cu blocuri anonime pur utilitariste cum se pot vedea în orice altă parte a lumii. Obiceiurile deprinse în acea perioadă nu s-au atenuat după 1989, ci s-au accentuat mulțumită libertății redobândite, cultura comunistă și limba rusă sau jargonul proletcultist fiind înlocuite prin cultura
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Evul Mediu, când nerespectarea ordinii naturale atrăgea atât pierderea prosperității, cât și chiar dispariția fizică a celor răzvrătiți. Filosofia dreptului natural a ajuns să considere ca naturală o armonie care nu a existat încă sau nu poate exista niciodată. Filosofia Utilitaristă a făcut la rândul ei câteva împrumuturi din conceptul normativ de lege naturală. Ea a luat în considerare o ființă umană complexă, mai realist motivată în acțiunile sale doar de căutarea propriului interes. Progresul înregistrat în cercetarea ordinii naturale, de pe
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
îmbrăcați în salopete de muncă, făcând acrobații și coordonându-se exact în lupta cu adversarul mecanic. Experimentele biomecanice din aceste două producții nu au avut succesul scontat și nu s-au potrivit "sarcinilor actuale ale societății sovietice."[15] Folosind estetici utilitariste de producție în care recuzita era numită "construcții" iar jocul actoricesc biomecanic "laborator al Omului Nou," Meyerhold caută de fapt o teorie de legitimare politică. O caracteristică esențială a avantgardei rusești era utilitatea socială a oricărei întreprinderi artistice, principiu respectat
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
social. Originea conceptului trebuie căutată la Emile Durkheim care a vorbit despre două forme de solidaritate socială, una mecanică, relativă la comunitatea tradițională, și alta organică, relativă la societățile moderne caracterizate prin diviziunea complexă a muncii sociale. Spre deosebire de teoriile liberale utilitariste și contractualiste care defineau societatea prin agregarea rațională a intereselor individuale, teoria lui Durkheim pune la temelia societății relațiile sociale. " Interesul este lucrul cel mai puțin constant de pe lume"1, spune Durkheim, referindu-se la Adam Smith care reducea diviziunea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o sinteză funcționalistă între teoria durkheimiană a consensului și teoria weberiană a acțiunii, anulând divergența lor fundamentală referitoare la elementele normative 8. O consecință a acestei sinteze este tratarea problemei solidarității fără elemente de dreptate. Respingând, asemenea lui Durkheim, explicațiile utilitariste și contractualiste ale coeziunii sociale 9, Parsons lasă nedeterminată problema conținutului normativ: pentru el, normele sunt tipuri de norme, iar valorile sunt tipuri de valori. Funcționalismul manifestă o preferință exacerbată pentru unitate, coeziune și menținerea ordinii, aspecte pe care Parsons
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
faptul orientării către o ordine legitimă și motivele de acțiune [...] cele două elemente de interes și legitimitate sunt interconectate în mod complex"15, spune Parsons. El crede că această dualitate weberiană se regăsește și la Durkheim, unde "aduce înapoi elementele utilitariste, sub forma intereselor"16. Drept urmare, în scrierile mai târzii el se crede îndreptățit să reconsidere poziția față de utilitarism. În formularea teoriei influenței, el "extinde gândirea utilitaristă dincolo de domeniul piețelor economice, [...] la însuși conceptul de solidaritate"17. Ideea de influență reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]