270 matches
-
care o realizează, a Elenei Buznă este de a scoate la suprafață probleme religioase care determină oamenii la o viață a cumpătării într-o societate contorsionată ea însăși de tensiunea apoteotică la care s-a ajuns, în principal din cauza scopului utilitarist al activităților. Bucurii mărunte, ca băutul ceaiului, devin ocazie bună de a rediscuta peisajul monahal al zonei. Se vorbește despre mănăstiri și biserici. La Marcel Proust, devorarea prăjiturii e prilejul de a redescoperi stări asemănătoare celor din propria-i adolescență
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-literatura-feminina-de-astazi-cronica-la-romanul-s-de-elena-buzna/ [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
legea. Despre Moralitatea minciunii s-au exprimat mai mulți filozofi care au condamnat minciunile, argumentând că Minciuna este o perversiune a facultății naturale de vorbire. Cert este că atunci când unul minte și ceilalți depistează minciuna, compromite încrederea în societate. Filozofii utilitariști sprijină minciunile care fac bine - Minciunile albe. În cartea sa „Cum să iei Decizii bune și să ai Dreptate tot timpul”, scriitorul britanic Lain Benjamin King (n. 1971) spune: „Înșală doar dacă poți schimba comportamentul într-un fel care să
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1477783796.html [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
asupra aspectelor specifice totalitarismului, acesta considerat o apocalipsă spirituală ale cărei efecte determină o cumplită secătuire ontologică a adevărului în cultură. „Orice efort ontologic al înțelegerii creatoare, afirma George Uscătescu, a fost, în perioada proletcultului înlăturat, în numele unui nou pragmatism utilitarist, autonomia procesului estetic fiind considerată un lux. Totul integrându-se în acel fenomen al timpului nostru, pe care Freud îl definea „das Unbehagen in der Kultur”. (Uscătescu 1972). Uscătescu nu va uita să reamintească lupta dramatică și exemplară a lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
care este arhetipul oricărui bine ce se arată în fiecare sfânt, și în mod copleșitor în Melchisedec - ca fiind purtător al semnelor lui Iisus Hristos. Virtutea exersată prin voință și lucrare îl întărește pe sfânt, care nu rămâne la înțelesul utilitarist al lucrurilor, ci se ridică cu mintea prin contemplație la cele veșnice, arătând totodată sensurile înalte ale lucrurilor, icoane materializate ce trimit la rațiunile lor arhetipale, recapitulate în Iisus Hristos. Melchisedec este un prototip al sfințeniei care prin intuirea adevăratei
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
eliminarea plafoanelor la contribuții, impozitarea crescută a marilor profituri. Or, în momentul de față România, alături de Bulgaria și Lituania, are cel mai mare grad de inegalitate din UE - poate nu întâmplător, aceste țări sunt și cele mai sărace. Un argument utilitarist - maximizare a beneficiilor Un principiul fundamental după care se evaluează o politică publică e raportul cost- beneficiu - beneficiile măsurii trebuie să depășească costurile. Cum măsurăm beneficiile și costurile în cazul eliminării plafonului? Foarte simplu - uitându-ne la cine și cât
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate by https://republica.ro/trei-argumente-pentru-eliminarea-plafonului-la-asigurarile-sociale-si-de-sanatate-o-perspectiva-de-stanga [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
atunci Rusia ne va lua în serios și vom coexista în condiții bune. în numele Grupului S&D.- Dnă președintă, dezbaterile legate de Rusia ne împart deseori în ideologi și pragmatici, geostrategi și conciliatori ai conflictelor, veterani ai Războiului Rece și noi oportuniști utilitariști. Cred că a venit momentul să ne îndepărtăm de aceste maniheisme dilematice și să exprimăm clar dorința noastră de a ne angaja într-un dialog constructiv și eficient cu Rusia. După părerea mea, ar trebui să arătăm mereu fermitate din punct
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
programare pe picior de egalitate cu Consiliul. în scris. -Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) este unul dintre proiectele profund altruiste ale Uniunii Europene, menite să ajute fără alte condiții sau interese, țările în curs de dezvoltare. Lipsa oricărui caracter utilitarist al părții europene trebuie să oblige instituțiile de pe continent să își focalizeze aceste finanțări mult mai bine și să pună accentul pe eradicarea sărăciei și pe respectarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM). Subliniez nevoia unei transparențe sporite pentru toate
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
este formulată în chiar termenii non-agresiunii: "anarhismul este un sistem care nu permite temei legal pentru agresiune", și "ceea ce anarhismul își propune este abolirea statului, adică abolirea agresiunii coercitive instituționalizate". Alții, precum David Friedman, privesc această problemă dintr-un unghi utilitarist: ei nu susțin că agresiunea este intrinsec imorală, ci că o legislație anti-agresiune poate fi derivată numai dintr-un contract între părți care se pun de acord să se abțină de la acte agresive una contra celeilalte. Această raportare diferită la
Anarho-capitalism () [Corola-website/Science/307718_a_309047]
-
evoluției. Astfel, "omniprezența morții", temperează optimismul progresist, anticipând atmosfera pesimistă de „fin-de-siecle”. Spencer considera ca etica este partea cea mai importantă din întregul sau sistem. În acest domeniu, sub influența lui John Stuart Mill, el adopta un punct de vedere utilitarist. Dar, distanțându-se de Mill, Spencer nu considera că fericirea deplină, ca scop al acțiunilor umane, ar putea fi atinsă pur și simplu printr-o maximizare a plăcerii: "Punctul de vedere pe care îl susțin este acela că etica, în
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
publicat de "The Magazine of Fantasy and Science Fiction", unul care ar putea fi rezumat ca mai degrabă conservator în formă, dar inovativ în idei, comparativ de exemplu cu "Asimovs Science-Fiction" (mai modernist). Miloș Dumbraci utilizează un stil de scriere utilitarist, de inspirație americană (bazat pe concret și pe transmiterea cât mai eficientă a ideilor , dar minimalist estetic), aplicat însă unor teme specifice mai degrabă Estului (post) dictatorial (comunism, război în spațiul sovietic, tiranie, suspiciune și trădare, fatalism). În general, fundalul
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
excepționale (ex: scurte perioade de criză ale comunității) societatea nu se poate amesteca în mod legitim în sfera privată a individului. Filosoful precizează că, orice imixtiune a societății în sfera libertății individuale are 2 efecte indezirabile (din punct de vedere utilitarist) : Pentru Isaiah Berlin există 2 sensuri (politice) ale conceptului de libertate: Libertatea negativă precizează care este limita independenței comportamentului individual, fiind astfel identificabilă cu lipsa constrângerilor din partea altor persoane asupra activității mele. În privința acestei folosiri a conceptului de libertate Isaiah
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
numește un curent de orientare liberală. Rădăcina liberalismului se găsesc în filozofia utilitaristă dezvoltată începând cu secolul al XVI-lea și care se clădește în jurul individului pe ideea că ceea ce este potrivit individului este potrivit și statului. Pornind de aici, utilitariștii (Rene Descartes, Charles Montesquieu, Thomas Reausseua, Jemery Bertham) au construit o filozofie a interesului personal și au sugerat organizarea economică în funcție de acest interes. Încă de la început utilitariștii englezi au propus un model mai individualist, iar cei estici un individualism mai
Liberalism economic () [Corola-website/Science/314732_a_316061]
-
ideea că ceea ce este potrivit individului este potrivit și statului. Pornind de aici, utilitariștii (Rene Descartes, Charles Montesquieu, Thomas Reausseua, Jemery Bertham) au construit o filozofie a interesului personal și au sugerat organizarea economică în funcție de acest interes. Încă de la început utilitariștii englezi au propus un model mai individualist, iar cei estici un individualism mai social, adică în care mai este loc pentru intervenție statală și pentru rezolvarea aspectelor sociale ale economiei. Modele s-au dezvoltat și creionează tipurile fundamentale ale liberalismului
Liberalism economic () [Corola-website/Science/314732_a_316061]
-
Immanuel Kant condamnă toate minciunile. Conform celor trei, nu sunt circumstanțe în unul dintre ei să mintă. Fiecare dintre acești filosofi au dat câteva argumente împotriva minciunii, toate compatibile între ele. Printre cele mai importante argumente sunt: Între timp, filosofii utilitariști sprijină minciunile care fac bine—minciunile albe. În cartea sa "Cum să Iei Decizii Bune și Să Ai Dreptate tot Timpul", Iain King sugerează o regulă despre posibilitatea minciunii, pe care o definește: „Înșeală doar dacă poți schimba comportamentul într-
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
disprețuirea restului umanității, ca și cum ar dori să perpetueze specia. În contrast cu aceasta, el se crede parte integrantă a unui grup de “super-oameni” și că în acest mod poate încălca legile morale în scopul atingerii unui scop măreț, ca acela al binelui utilitarist. Cu toate acestea, vina care îl macină după uciderea Alionei Ivanovna și a surorii ei Lisaveta și starea continuă de leșin pe care o are de fiecare dată când îi sunt menționate păcatele, servesc drept dovadă că el nu este
Crimă și pedeapsă () [Corola-website/Science/305048_a_306377]
-
utilă expresie modernă, electronică, universală, pentru a reda scriitorilor locul le li se cuvine; "Mouvances" („Dependențe“) definește un spațiu pe Internet spre a asigura o prezență continuă și suverană ecriturii creatoare; "Mouvances" („Dependențe“): o arie de intervenție pentru rezistența la utilitaristul discurs și, astfel, să se opună poncifelor / șabloanelor, gestionarilor oportuniști ai culturii prea adesea întoarsă la coeficientu-i cel mai elementar, al rentabilității; "Mouvances" („Dependențe“) - pentru a rezista dictatelor propagandiștilor unei culturi alimentare și nivelatoare...» (www. Mouvances. ca, nr. 1 - 2
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
nu confundă liberalismul economic cu liberalismul politic, cu toate că tendința generală este convergența dintre acestea două. Ceea ce le diferențiază este faptul că liberalismul economic se bazează pe dorința de autoconservare și de securitate a individului, de unde nevoia de proprietate și calculul utilitarist, pe când liberalismul politic se bazează pe nevoia de recunoaștere. Cel dintâi se reduce la satisfacerea nevoilor materiale ale oamenilor, pe când cel de al doilea poate să satisfacă dorința lor de recunoaștere, prin adoptarea principiului egalității tuturor ființelor umane. Odată ce acest
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
proletariatului și ai statului total. De aceea propunem o schimbare de optică nu numai în ceea ce privește partidul, dar și în ceea ce privește înțelegerea celorlalți agenți ai schimbării sociale, considerându-i nu numai ca actori raționali ce urmăresc realizarea unui bine definit în termeni utilitariști, ci și ca actori rezonabili preocupați de realizarea (sau conservarea) unui sens. Privit astfel, partidul nu se mai află în contradicție cu sine însuși, ca un element care ba dorește schimbarea, ba o refuză: identitatea lui nu ne mai apare
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ar fi fost absurd. Singura funcție a pedepsei în acest context era să lovească în acele forme de corupție prezentate de conducere în mod obiectiv ca fiind cele mai dăunătoare formei de guvernământ chineze. Așadar, când pe baza unui calcul utilitarist pedepsirea indivizilor era considerată în detrimentul intereselor statului, vinovații rămâneau nepedepsiți; iar aceștia erau aproape invariabil cei mai puternici sau mai bine conectați. În gândirea Mao Zedong, unitatea mai mare este totdeauna mai importantă decât unitățile mai mici din care este
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
Bonald: au Început să apară voci care deplângeau faptul că rudenia, religia și statutul au fost Înlocuite de atomizare și laicitate, de nivelarea democratică și de afacerismul fără nici o limită. Nostalgia după o unitate organică și sacră, Înlocuită de individualismul utilitarist, de cultul rațiunii și triumful statului-națiune, ocupă un loc principal și În lucrările lui Otto von Gierke, Henry Maine și Numa Denis Fustel de Coulanges. Ferdinand Tönnies este Însă cel care, În 1887, stabilește celebra distincție Între Gemeinschaft și Gesellschaft
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și pleacă, funcționarii mențin continuitatea administrativă a guvernelor și le determină în bună parte caracterul". (Idem., p. 107) Simetric, dar opus funcționarilor, în secolul al XIX-lea au apărut reformatorii sociali din rândul discipolilor lui Saint-Simon și A. Comte, a utilitariștilor și melioriștilor englezi, ai primilor socialiști fabieni și alții. Cu toții militau pentru ca guvernarea să devină științifică, ceea ce s-a și întâmplat odată cu transformarea guvernului într-o "ierarhie de manageri birocratici". Managerii se pretind și "experți" sau "profeți" pe motiv că
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
depăși definitiv raționalismul". A doua cale consonează cu elita restrânsă pe care o visa Guénon. 16. Mai recent, M. Onfray îi adună într-un volum intitulat Extremiștii luminilor, unde îi împarte în "materialiști radicali" (J. Meslier și La Mettrie (1709-1751)), "utilitariștii francezi" (Maupertuis (1698-1758), Helvétius (1715-1770), D'Holbach (1723-1789)) și "libertinajul feudal" reprezentat de marchizul de Sade (1740-1814). Vezi (7, vol. 4) 17. J. Locke, Eseu asupra intelectului omenesc, traducere de A. Roșu, T. Voiculescu, Editura științifică, București, 1961. 18. Partea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
activități precum vânătoarea și culesul, pășunatul, pescuitul, fabricarea cărbunelui, punerea de capcane, culegerea de produse destinate alimentației și de minerale utile, precum și importanța pădurii ca loc cu valențe magice sau religioase, ca loc de refugiu și așa mai departe. Statul utilitarist nu vedea pădurea reală, din cauza copacilor (care aveau semnificație economică) și perspectiva sa asupra pădurilor era abstractă și parțială, dar acest lucru se Întâmplă și În alte cazuri. Orice formă de analiză necesită un oarecare grad de abstractizare și era
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
resursă economică ce trebuie gestionată eficient și profitabil. Aici, logica fiscală și cea comercială coincid, amândouă concentrându-se exclusiv asupra rezultatelor financiare. Vocabularul folosit pentru a organiza natura trădează, În general, principalele interese ale utilizatorilor săi umani. De fapt, discursul utilitarist Înlocuiește termenul „natură” cu cel de „resurse naturale”, accentuând doar acele aspecte ale ecosistemului care se pretează Întrebuințării de către oameni. O logică similară extrage din contextul lumii naturale acele specii de plante sau animale care au o valoare economică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
frumos desenat, Fără remușcare, cu rigla trasat, Peste dealuri, văi și ravene, Se Întinde drept și fără probleme, Îngreunând orice mișcare A omului sau calului, oricare”. Cartografierea cadastrală era doar una din tehnicile din panoplia În plină expansiune a statului utilitarist modern. și, dacă statul premodern se mulțumise să știe doar atât cât să mențină ordinea, să perceapă impozitele și să strângă armata, cel modern a Început să aspire tot mai mult la „preluarea răspunderii” asupra resurselor naturale și umane ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]