268 matches
-
asupra aspectelor specifice totalitarismului, acesta considerat o apocalipsă spirituală ale cărei efecte determină o cumplită secătuire ontologică a adevărului în cultură. „Orice efort ontologic al înțelegerii creatoare, afirma George Uscătescu, a fost, în perioada proletcultului înlăturat, în numele unui nou pragmatism utilitarist, autonomia procesului estetic fiind considerată un lux. Totul integrându-se în acel fenomen al timpului nostru, pe care Freud îl definea „das Unbehagen in der Kultur”. (Uscătescu 1972). Uscătescu nu va uita să reamintească lupta dramatică și exemplară a lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
liturgic, cu încă una dintre formulările memorabile ale acestei vârste: “Singura certitudine: poemul. Singura cuminecătură: poemul. Luați, mâncați, acesta este trupul și sângele nostru: poemul”. Iar în 1930, el era cel care exprima, în numele grupării “unu”, despărțirea de constructivismul prea “utilitarist” al “Contimporanului” lui Ion Vinea și declara decis că revista “își revendică o conduită cu totul ruptă de realitate, cu totul în afara utilitarismului constructivist rezolvit în arhitectură și care clatină în havuzele visurilor apele unor viziuni desfăcute de orice probleme
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
promotorii "nouăzecismului", dar cu o superioară conștiință teoretică și cu o mai elaborată autenticitate, autorii milenariști pendulează între realism și expresionism, notația crudă și implozia, surparea interioară. Eul este fie expansiv, agitat și agitatoric, anarhist (ca la Marius Ianuș) ori utilitarist (Adrian Urmanov), fie repliat în galeriile subterane, de unde se percepe mai bine tensiunea ființei și a lumii (Teodor Dună, Dan Coman). Acestea fiind extremele, capetele de bandă poetică, fiecare voce își alege o frecvență proprie. Spre deosebire de "optzeciștii" noștri originali, toleranți
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta din urmă conținând, evident, numeroase referiri la John Stuart Mill) și al unor antologii în domeniu. Nu este singura versiune românească a celebrei cărți a filosofului utilitarist englez (în 1996 a mai apărut una, semnată de Dan A. Lăzărescu, semnalată și aceea în România literară). Numeroasele ediții dovedesc cât de căutată e înțelegerea libertății într-o lume nesigură, tulbure, agitată. Multe din ideile teoretizate pentru prima dată
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
nu ajunge la maturitate cam în același fel. Numai cu acordul criticii Evoluția fluctuantă a poeziei lui Adrian Urmanov - care după un prim volum pe de-a-ntregul meritoriu (Carnurile cannonice) a căzut în mai toate capcanele improvizațiilor teoretice, de la marketingul utilitarist la tehnicile insidioase și lipsite de substanță ale scriiturii din Schelet - a făcut ca fanatismele sau contestările imediate să se tempereze într-o înțeleaptă medie a receptării. Urmanov este unul dintre puținii tineri autori despre care suntem îndreptățiți să presupunem
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
sens, fiind o noțiune de ordin specific sociologic, e greu să nu împărtășești criticile care i-au fost aduse: ideea de solidaritate, problemele de identitate, faptul că pozițiile care reiterează într-o oarecare măsură un punct de vedere nu neapărat utilitarist și „de piață” în privința conviețuirii umane pot fi exprimate mai corect cu ajutorul altor noțiuni. Chiar și în psihologia comunității, așa cum ne este oferită de modelele sale americane, conceptul originar de comunitate pare să fi pierdut multe dintre conotațiile sale (Amerio
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
clișeele de mâna a doua care-i serveau drept filozofie. Bull știa că avusese alți bărbați, numeroși alți bărbați, probabil și femei. Simțea asta din felul în care pielea ei fină se înăsprea pe când își croia drum spre alt orgasm utilitarist. Avea textura poroasă a statuilor londoneze. Statui deja reproduse la scară. Numai că Bull se temea și mai mult de un eventual refuz venit din partea lui Juniper. Se temea că nu va fi suficient de ferm și de consecvent pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să nu se preocupe că și-ar putea face "faimă rea" îmbrățișînd păcatul "fără de care i-ar fi greu să păstreze statul". Ceea ce e virtuos poate duce la pieire. Totul pleacă de la și se întoarce la aceeași "verita effettuale". Spiritul utilitarist e învingător pretutindeni în Principele, el anulează orice gratuită operă a închipuirii. "În orice lucru trebuie să avem în vedere scopul", spune un personaj al comediei La Mandragola, credincios convingerilor autorului trecut prin școala gînditorilor antici. Între operele de educație
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situam deja într-un cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe de o parte, limite sociale ale libertății nu sunt numai acțiunile Statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane private
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
originea randamentelor crescătoare, riscul este concentrarea întregii populații într-o singură zonă și "deșertificarea" altor zone. Bineînțeles, aceasta e o situație extremă fondată pe ideea că mobilitatea populației este perfectă și că nici un element de rigiditate nu limitează raționamentul pur utilitarist al locuitorilor. Suntem deci în prezența unei ipoteze nerealiste, dar totuși pertinente, căci dincolo de aspectul caricatural al raționamentului descris, problema este reală. Pentru a ne convinge, este suficient să urmărim repartiția populației și a produsului intern brut între regiunile unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pro-babilele evoluții din domeniu, în funcție de efectele de debordare. Dezvoltarea comunităților urbane, a comunităților de comune sau de sindicate intercomunale cu vocație unică sau multiplă sunt ilustrări în acest sens. Acest raționament are totuși o limită legată de caracterul său prea utilitarist. Așa cum am arătat, o națiune nu este numai o juxtapunere de consumatori raționali de bunuri și servicii publice și private. Există, chiar între bunurile publice, producții particulare ce ne reamintesc existența preferințelor colective. Altfel spus, individual, oricît de utilitarist, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu a dispărut, chiar dacă publicul căruia i se adresează este unul de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
legea. Despre Moralitatea minciunii s-au exprimat mai mulți filozofi care au condamnat minciunile, argumentând că Minciuna este o perversiune a facultății naturale de vorbire. Cert este că atunci când unul minte și ceilalți depistează minciuna, compromite încrederea în societate. Filozofii utilitariști sprijină minciunile care fac bine - Minciunile albe. În cartea sa „Cum să iei Decizii bune și să ai Dreptate tot timpul”, scriitorul britanic Lain Benjamin King (n. 1971) spune: „Înșală doar dacă poți schimba comportamentul într-un fel care să
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
ori materialist, sau a merge la Lyceu ori în Grădină, a trăi ca un epicurian, a te reclama de la hedonism, a suporta cu stoicism, a reacționa cu scepticism, a te comporta într-un mod cinic sau chiar senzualist, pragmatic ori utilitarist, ca să nu mai vorbim de a te plimba ca un peripatetician sau a fi socratizat îceea ce corespunde exact contrariului unei povești de iubire platonică): iată tot atâtea ocazii de a da naștere la judecăți greșite, contradicții și interpretări eronate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
care este arhetipul oricărui bine ce se arată în fiecare sfânt, și în mod copleșitor în Melchisedec - ca fiind purtător al semnelor lui Iisus Hristos. Virtutea exersată prin voință și lucrare îl întărește pe sfânt, care nu rămâne la înțelesul utilitarist al lucrurilor, ci se ridică cu mintea prin contemplație la cele veșnice, arătând totodată sensurile înalte ale lucrurilor, icoane materializate ce trimit la rațiunile lor arhetipale, recapitulate în Iisus Hristos. Melchisedec este un prototip al sfințeniei care prin intuirea adevăratei
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
care o realizează, a Elenei Buznă este de a scoate la suprafață probleme religioase care determină oamenii la o viață a cumpătării într-o societate contorsionată ea însăși de tensiunea apoteotică la care s-a ajuns, în principal din cauza scopului utilitarist al activităților. Bucurii mărunte, ca băutul ceaiului, devin ocazie bună de a rediscuta peisajul monahal al zonei. Se vorbește despre mănăstiri și biserici. La Marcel Proust, devorarea prăjiturii e prilejul de a redescoperi stări asemănătoare celor din propria-i adolescență
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă () [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
eliminarea plafoanelor la contribuții, impozitarea crescută a marilor profituri. Or, în momentul de față România, alături de Bulgaria și Lituania, are cel mai mare grad de inegalitate din UE - poate nu întâmplător, aceste țări sunt și cele mai sărace. Un argument utilitarist - maximizare a beneficiilor Un principiul fundamental după care se evaluează o politică publică e raportul cost- beneficiu - beneficiile măsurii trebuie să depășească costurile. Cum măsurăm beneficiile și costurile în cazul eliminării plafonului? Foarte simplu - uitându-ne la cine și cât
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
depășesc sau se opun unor simple plăceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezintă o sursă de utilitate pentru persoana respectivă. Această teorie este preocupată de consecințele morale ce decurg din aceste preferințe. Se mai face distincție între două orientări aparte, respectiv grupul "utilitariștilor idealiști" reuniți în jurul idealului estetic, benefic sau nu ființei umane, și "utilitariștii materialiști", care pun accentul pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe 30. Dincolo de aplicabilitatea sa în sfera privată, doctrina utilitaristă are evidente utilizări în context
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sursă de utilitate pentru persoana respectivă. Această teorie este preocupată de consecințele morale ce decurg din aceste preferințe. Se mai face distincție între două orientări aparte, respectiv grupul "utilitariștilor idealiști" reuniți în jurul idealului estetic, benefic sau nu ființei umane, și "utilitariștii materialiști", care pun accentul pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe 30. Dincolo de aplicabilitatea sa în sfera privată, doctrina utilitaristă are evidente utilizări în context public. Potrivit acestei doctrine, atunci când acțiunile noastre se răsfrâng asupra celor din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
chiar dacă abuzul) apare ca insuportabil"222. J. S. Mill a considerat ideea de justiție ca fiind unul dintre cele mai mari obstacole în receptarea doctrinei sale potrivit căreia utilitatea este criteriul de stabilire a ceea ce este bine sau rău, principiul utilitarist "cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de oameni" aparent justificând inegalitățile, nedreptatea sau exploatarea, dacă interesele comunității în ansamblul ei sunt astfel mai bine servite. Existența unui conflict ireconciliabil între principiul utilității și obligațiile morale asociate ideii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reguli", "un nume adecvat pentru anumite utilități sociale, care sunt cu mult mai importante și, prin urmare, mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare, justiția e definită în cadrul moralității, iar dacă moralitatea e una de tip utilitarist și justiția va fi tot una de tip utilitarist. O perspectivă cu totul diferită de cea utilitaristă îi revine lui John Rawls, care în celebra sa lucrare A Theory of Justice tratează chestiunile privitoare la justiție sub denumirea de fairness
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sunt cu mult mai importante și, prin urmare, mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare, justiția e definită în cadrul moralității, iar dacă moralitatea e una de tip utilitarist și justiția va fi tot una de tip utilitarist. O perspectivă cu totul diferită de cea utilitaristă îi revine lui John Rawls, care în celebra sa lucrare A Theory of Justice tratează chestiunile privitoare la justiție sub denumirea de fairness (echitate, imparțialitate). Continuator al teoriei contractului social, al cărei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi "cultivate în aproape orice direcție"147. Prin urmare, Mill concluzionează că "nu există niciun motiv pentru care (principul utilității) nu ar putea avea ... toate sancțiunile care aparțin oricărui alt sistem moral"148, deci, oricine poate fi antrenat să devină utilitarist. Mill crede că moralitatea este normativă atunci când reflecțiile noastre asupra conceptelor morale ne determină să fim bucuroși că motivele morale au fost instalate în noi. Sancțiunile interne, așa cum a arătat, pot fi legate de orice fel de conduită, inclusiv de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
chiar și fără un efort implicit de inculcare"150. Deși motivele care ne obligă să avem o conduită utilitaristă sunt efectul învățării, tocmai educația este cea care ne face să ne gândim că ne-ar fi rău în lipsa ei. Sensul utilitarist al obligației, de a fi în armonie cu natura noastră socială, este susținut de reflecție și este, prin urmare, normativ 151. Apelul la autonomia voinței este întâlnit în primul rând în opera lui Kant, dar poate și găsit și la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
greșeală, dar înțelesul și utilizarea termenului de "pedeapsă" nu pot fi schimbate. Indiferent de frecvența cu care se întâmplă astfel de cazuri, acestea sunt excepții de la regulă, în sensul că este de înțeles să existe anumite încălcări ale regulii 81. Utilitariștilor li se impută că acceptă ideea pedepsirii nevinovaților, dacă acest lucru ar avea consecințe bune, iar sistemul de pedepsire retributivist descris mai sus nu exclude posibilitatea pedepsirii persoanelor nevinovate, dacă acest lucru se întâmplă în mod accidental, în cazul erorilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]