73 matches
-
sa carte Democrația în America, cum că "nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite". Desigur, e o exagerare. Nu mai puțin, ea surprinde un specific pragmatic, utilitarist al lumii anglo-saxone, în care profunzimile spiritualității, subtilitățile speculative, "gratuitățile" creației apar incontestabil mai rar decît în Europa sau în Asia. Captiv al mediului proxim și al momentului de față, bunul american manifestă o accentuată indiferență față de restul lumii (natural
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
prea utilitarist. Așa cum am arătat, o națiune nu este numai o juxtapunere de consumatori raționali de bunuri și servicii publice și private. Există, chiar între bunurile publice, producții particulare ce ne reamintesc existența preferințelor colective. Altfel spus, individual, oricît de utilitarist, nu este numaidecît un egoist feroce, incapabil să sesizeze ne-cesitatea unei solidarități. Mai precis și contrar opiniei avansate de criticii naivi sau insidioși ai utilitarismului, este cu totul normal să integrăm în raționamentul economic de inspirație neoclasică alegeri etice, reprezentate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Grădină nu vom avea muzicieni... în mod straniu, Epicur li se alătură lui Pitagora și lui Platon în maniera lui de a gândi muzica nu atât pentru ființa, natura și esența ei, cât pentru potențialitățile ei în interiorul sistemului său. Ca utilitariști teoretici, ei își înșusesc o disciplină care nu-și mai exprimă din acel moment puterea față de oameni. Philodemos reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Panciatantra, II, trad. Th. Simenschy, Cartea Românească, București, 1931, p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă, bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prețul sacrificării vieții unui om. Dimpotrivă, Constant susține că orice om normal ar prefera să mintă pentru a salva viața unui om. În realitate, aici avem două teorii etice diferite, care evaluează în mod diferit același act. B. Constant, un utilitarist preferențial, judecă în funcție de consecințele actului, arătând că este preferabil să fie salvată viața unui om, Kant judecă în termeni de aplicare fără șovăire a unor principii etice universale și necesare, dictate de conștiința morală. Alegerea între aceste două teorii este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are o semnificație simbolică ce lipsește în cazul celorlalte tipuri de sancțiuni 80. Cel de-al treilea element al definiției se referă la faptul că pedeapsa trebuie aplicată autorului ofensei. Acest element pune în discuție "mărul discordiei" dintre retributiviști și utilitariști, știut fiind faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic că, în anumite circumstanțe, pricinuirea unei suferințe este un bine în sine. Acest aspect al doctrinei retributiviste este "taxat" de utilitariști ca fiind de o barbarie vindicativă 150. Explicația dată de Kant este, pe scurt, următoarea: "putem numi însă un rău ceva ce totuși oricine trebuie să declare, uneori mijlocit, alteori nemijlocit, că e un bine. Cel ce lasă să i
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate avea neșansa de a fi descoperit, mai degrabă ia în calcul "portițele de scăpare" pe care la oferă legea, cum ar fi liberarea condiționată, decât consecințele cel mai severe ale faptei sale: o pedeapsă privativă de libertate 164. Pentru utilitariști, care consideră pedeapsa ca un rău în sine, o pedeapsă particulară poate fi justificată doar dacă suferința pricinuită este mai mică decât răul produs prin actul infracțional. Dacă diferite forme de pedeapsă ar avea același rezultat, utilitariștii ar opta pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cauzată prin pedepsirea severă a unui astfel de infractor. Dacă o lege nouă ar stabili o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un hoț mărunt, o astfel de pedeapsă ar avea efect de prevenire și este discutabil dacă un utilitarist ar accepta ceea ce ar fi considerat ca o pedeapsă excesivă pentru un hoț mărunt, care a avut ghinionul să fie prins și condamnat 165. O altă obiecție atrage atenția asupra faptului că, în cazul modelului preventiv, pedeapsa nu este gradată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vulnerabil la obiecțiile legate de obicei de pedeapsă, respectiv la acuzația că dacă faptul de a trimite un om nevinovat la închisoare ar avea cele mai bune consecințe într-un caz particular, atunci un judecător utilitarist l-ar condamna. Un utilitarist acțional pur-sânge și bine informat, un "arhanghel", așa cum îl numește Hare, "ar ști că, pe termen lung, înșelarea încrederii publicului în corectitudinea procedurilor judiciare sau ale poliției poate produce mai mult rău decât bine și că acest rău nu poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Grădină nu vom avea muzicieni... în mod straniu, Epicur li se alătură lui Pitagora și lui Platon în maniera lui de a gândi muzica nu atât pentru ființa, natura și esența ei, cât pentru potențialitățile ei în interiorul sistemului său. Ca utilitariști teoretici, ei își înșusesc o disciplină care nu-și mai exprimă din acel moment puterea față de oameni. Philodemos reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de discernământ. * * * Unii filosofi au susținut, mai recent, că opoziția dintre întemeierea kantiană și întemeierea utilitaristă a îndatoririlor morale nu ar fi una fundamentală și ireductibilă. R.M. Hare se întreabă, bunăoară, dacă nu cumva Kant ar fi putut fi un utilitarist și argumentează în favoarea unui răspuns pozitiv la această întrebare. Axa argumentării sale o constituie teza că atât Kant și cei care l-au urmat, cât și Mill și utilitariștii de mai târziu, apreciau moralitatea unei maxime - adică al unui principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a cât mai mulți dintre semenii noștri 17. Hare afirmă că doar prima maximă a lui Kant - maxima interzicerii sinuciderii - nu ar putea fi armonizată cu principiul utilitaristului. „Astfel, așa cum am spus la început, Kant ar fi putut fi un utilitarist în sensul că teoria lui este compatibilă cu utilitarismul, dar în unele din judecățile lui morale practice, rigorismul, care i-a fost inculcat, l-a condus spre argumente proaste, pe care teoria lui nu le susține cu adevărat.”18 Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și cel al noțiunilor de bine și rău, noțiuni care susțin conștiința datoriei și a obligației morale. Nu există, dimpotrivă, o susținere biologică pentru preceptele comune ale unor mari sisteme raționaliste de filosofie morală, cum sunt cel kantian și cel utilitarist, precum și a unor mari tradiții religioase, de exemplu pentru preceptul că toți oamenii sunt la fel de importanți și că avem obligația de a-i ajuta în egală măsură pe toți. Cercetările antropologice și sociologice indică în mod clar existența unei scări
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai puternic predispoziția de a-i ajuta pe cei apropiați. Există, fără indoială, o tensiune între asemenea predispoziții biologice și imperativul kantian de a-i ajuta în egală măsură pe toți oamenii care nu se pot ajuta singuri, sau cel utilitarist de a promova fericirea tuturor oamenilor, indiferent de ceea ce pot ei să ne restituie.36 Este vorba, până la urmă, de o tensiune între rațiunea comună, care susține aceste imperative, și predispozițiile noastre genetice. Apelul umanitarist-universalist al acelor mari orientări în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și totuși cuistre 2. Filozof de mahala. Piqueassiette 3. Cerșetor care insultă când nu-i miluit. "Cinic", într-adevăr, în sens modern. Nesociabil și rău. Ironie greoaie și aproape de mintea omului. Infatuat. Inelegant la aspect și la suflet. Nici un orizont. Utilitarist mărginit. Obtuz la știință și la arte - "inutile", pentru el, "dăunătoare". Insensibil la orice frumusețe. Instincte canibalice. ("Era de părere că e permis să mănânci carne de om.") Falsificator de monede, în tinerețe. Trata, nenorocitul, de sus pe Platon. Deseară
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
În Întreg sistemul social și generează așteptări sociale omogene ce fac posibilă cooperarea Între actori. Modelele avansate până acum sunt limitative Întrucât nu iau În considerare decât determinările utilitariste și cognitive asupra acțiunii sociale, promovând mai degrabă concepții mecanicist-atomiste, fie utilitarist subsocializante (În cazul economiștilor), fie suprasocializante (În cazul sociologilor) asupra indivizilor. Astfel de modele ignoră determinările de ordin socio-structural asupra acțiunii sociale, mai precis relaționările sociale concrete de natură a genera, pe de o parte, norme informale de cooperare și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asupra ancorării istorice punctuale a centralității muncii în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință în viziunile prospective în care precaritatea devine norma dominantă. La un alt nivel, care nu mai este utilitarist, ci teoretic, antropologia furnizează materiale pentru relativizarea imaginilor muncii și hegemonia ei în Occident în secolele XIX și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
condițiile în care unele dintre funcțiile origin-are ale Bisericii au fost absorbite treptat de instituțiile statului în țările de origine ale celor care emigrau în Lumea Nouă, n-a mai fost întotdeauna posibil și necesar ca Biserica să funcționeze și utilitarist. Într-o lume de imigranți însă, utilitarismul Bisericii poate fi salvator, cel puțin în momentele anterioare integrării, rămânând apoi mereu folositor. V. N. : Și încă ceva. Sunt absolut convins de enormele avantaje ale despărțirii statului de Biserică. și anume pentru
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ciclului distincția dintre rata de echilibru a economiei și rata bancară. În plus, la el, prevalează ideea că perturbațiile decurg din jocul liberei concurențe, iar băncile sunt făcute responsabile de expansiunea excesivă a investițiilor, urmată de căderi pe măsură. Alți utilitariști explică fluctuațiile prin factori ca: creșterea demografică, progresul tehnic, exploatarea de noi resurse naturale, deschiderea de noi piețe etc. Analiza ciclului economic este însă considerată de marginaliști ca o problemă secundară. În schimb, în aceeași perioadă, economiștii post-ricardieni își centrau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe o calitate inerentă a celor din urmă. S-a crezut astfel într-o "valoare socială", derivată dintr-o concepție organicistă, comunita rianistă asupra societății. Astfel, importanța atribuită bunu rilor a ajuns să fie determinată de aprecieri colective, deși primii utilitariști erau mai curînd individualiști și credeau în diversitate. Totuși, din această evoluție s-a născut statul providență. De asemenea, legături controversate s-au făcut între conceptul de utilitate și calculul fericirii, mai ales în filosofia utilitaristă înspirată de Jevons și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
trebuie să obținem maximum de satisfacție cu cele mai mici eforturi; utilitatea totală scade pe măsură ce cantitatea de bunuri crește; aplicarea legii randamentelor descrescătoare, în special în agricultură. Acesta este credo-ul metodologic marshallian, pe scurt, și nu e neapărat unul utilitarist. Referindu-se la principiul marginalist, Schumpeter avea să afirme că acesta nu e nimic mai mult decît o cale posibilă spre analiza echilibrului, o metodă excelentă de a demonstra relațiile ce unifică un sistem plecînd de la un număr de fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dec., 2013 și ian.-febr., 2014; * Foreign Affairs, nr.1, 2014; * CNN; * Le Monde diplomatique, aprilie, 2014 * Russia Today CUPRINS Introducere 7 Capitolul 1 ECONOMIA UTILITARISTĂ SAU HYLOTROPICĂ 11 1.1. Originile analizei utilității marginale 11 1.2. Fondul marginalismului utilitarist 16 1.2.1. Marginalismul matematic 18 1.2.2. Marginalismul psihologic 22 1.3. A doua generație de marginaliști 25 1.3.1. Versiunea matematică 25 1.3.2. Versiunea psihologică 31 1.3.2.1. Friedrich von Wieser
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Sindicalismul? Și aici câștigă teren legătura temporară și distanțată, aderentul devenind progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție obișnuită: angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li se cere să se comporte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În Grădină nu vom avea muzicieni... În mod straniu, Epicur se alătură lui Pitagora și lui Platon în felul lui de a gândi muzica nu atât pentru ființa, natura și esența ei, cât pentru potențialitățile ei în interiorul sistemului său. Ca utilitariști teoretici, ei își însușesc o disciplină care nu-și mai exprimă, din acel moment, puterea față de oameni. Philodem reorientează discursul epicurian ortodox și celebrează muzica pentru că ea poate liniști sufletul. De la mitul lui Orfeu încoace, puterile ei sunt cunoscute; Ulise
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]