84,003 matches
-
blogul personal în scopul autopromovării electorale - http://plahotniuc.blogspot.com/p/fundatia-edelweiss.html, unde au fost postate articole despre activitatea să și a Fundației de caritate pe care o conduce Edelweiss, impresiile acestuia. Conform datelor statistice, în Republică Moldova numărul utilizatorilor de internet este de pește 40%. Unul dintre pilonii strategiei de megacomunicare a fost Campania socială "Renaștem Moldova", inițiată de Vlad Plahotniuc și susținută de Fundația de Caritate Edelweiss în scopul colectării de fonduri pentru modernizarea maternității Institutul Mamei și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în prezentat să la evenimentul de lansare din 31 iulie 2008. Centrul s-a redeschis pe 1 aprilie după vacanța de iarnă (http://maimultverde.ro/cms/s-a-redeschis-cicloteque), parcul velo va fi mărit cu 50% în luna mai, iar numărul de utilizatori este în creștere constantă (cca 4000 de la desschidere).
Oprescu promite by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82740_a_84065]
-
cum e Barcelona (ca să fii și tu invidios:)) Acolo serviciul de închiriere de bicilete este un serviciu public promovat de Primărie și gestionat de o firmă privată. Este un transport public. Este foarte foarte ieftin (fiind subvenționat la greu). Practic utilizatorii plătesc 24 de euro pe an și primesc un card cu care pot folosi bicicletele. Bicicletele se folosesc pentru deplasarea dintr-un punct în altul al orașului, ca un taxi. Ideea e să nu le folosești mai mult de o
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
96 de parcări și 1.500 de biciclete iar în prezent are 384 de parcări și 6.000 de biciclete! În primele 3 luni de la lansare s-au înscris 50.000 de persoane iar în prezent există 151.000 de utilizatori! http://es.wikipedia.org/wiki/Bicing (în lb. spaniolă) Și pagina oficială: http://www.bicing.com/ (tot în spaniolă:) super inițiativa, păcat că joi, păcat la că la 11 nu am mai mers pe bicicletă de 10 ani....dar o să
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
mi se pare descurajator. îmi scot pălăria în fața inițiativei nu și în fața “afacerii” . Inițiativa e foarte bună dacă, înainte de începerea programului Cicloteque, s-ar face un program scurt de “Bune Maniere Cicloteque”...și nici atunci nu ar fi sigur că utilizatorii bicicletelor s-ar coporta civilizat și nu ar fură, distruge sau batjocori orice bun public existent în țara asta! @Cipo Cicloteque nu este nici pe departe o “afacere”. Este un proiect care trebuie să devină, în scurtă vreme, sustenabil. Centrul
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
ce suprafață ocupă pe șosea sau în parcare... sau la semafor, în intersecții. Mă miră să văd o astfel de atitudine la un “pro-motor (?) al naturii Destul de înverșunat, în condițiile în care uiți faptul că pe noi pietonii, bicicliștii sau utilizatorii de mijloace de deplasare non-poluante șoferii ne încurcă EXTREM DE MULT, ZI DE ZI, CU CONSECINȚE GRAVE PENTRU SĂNĂTATEA NOASTRĂ!!! Fără să ne ceară acordul, fără să își ceară scuze și considerând că suntem o rasă aparte, de ne-poftiti!!! Și
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale orășeanului. Procesul seamănă cu manipularea unei camere de luat vederi într-
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
transfer etc., cu sensul "lesnicios" și cu o conotație clar pozitivă: "această bară permite accesul facil la cele mai uzuale opțiuni ale browserului" (mihai-dan.go; exemplul acesta și cele care urmează sînt culese din Internet); "sistemul asigură suportul necesar ghidării utilizatorului și navigarea în cadrul produsului prin intermediul unui dialog facil și prietenos" (ici.ro); "un instrument software complet, facil și chiar ieftin (domino.kappa.ro); "mentenanță (sic!) și suport tehnic facil" (microsoft.com/romania). Răspîndirea termenului e susținută de existența familiei sale
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
ales a lui facility ). Mai puțin așteptată și mai puțin convingătoare e utilizarea tot mai frecventă a lui facil ca adverb, cu sensul locuțiunii "cu ușurință" - "desenele pot fi însoțite de liste de materiale create automat sau inserate facil de către utilizator" (pcreport.ro) - și mai ales în structura prepozițională cu supinul: facil de... (în franceză: facile à...): facil de utilizat, facil de manevrat. De vină e presiunea traducerilor, chiar dacă indirectă, pentru că este vorba mai ales de transpunerea structurii englezești easy to
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
ro/sony); "Bursa de Joburi este un catalog facil de utilizat" (myjob.ro); "este un comprehensiv, rapid și facil de folosit serviciu gratuit" (medinfo.umft); " Produsul program este mai mult decât prietenos, instructiv și facil de manevrat. Provoacă în permanență utilizatorul la dialoguri" (ici.ro); Un site placut, facil de accesat" (dir.bumerang.ro) etc. Uneori este evidentă specializarea semantică ușor / facil - un utilaj este "puternic dar ușor și foarte facil de manevrat" (btromania.netfirms) - , sau dorința de variație stilistică: "Ușor
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
atestat comfort aparțin de altfel, în cea mai mare parte, aceleiași categorii stilistice: sînt anunțuri publicitare, adesea traduceri sau prelucrări grăbite și neglijente ale unor mesaje scrise în engleză: "Acesta este garajul cu cel mai înalt nivel de comfort al utilizatorului, deoarece cu sistemul automat tot ceea ce trebuie să faci este să îți parchezi mașina" (klaus.ro). Grafia circulă de la un text la altul, și e de găsit la destule produse și situații autohtone: "Hotelul este recomandat turiștilor cu exigențe ridicate
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
forum) sau în italiană ("puoi inserire nuovi Topic in questo forum", infodomini.it). S-ar putea totuși spera într-o viitoare marginalizare a topicului; în fond, nu toate contextele preferă minima rezistență și uneori sinonimele firești revin: "Despre subiecte noi: Utilizatorii anonimi pot propune subiecte și pot răspunde la mesajele din acest forum" (myjob.ro /forum/ newtopic).
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
care traduc textele românești nu știu, probabil, că nu e vorba de un termen internațional și deci transparent; apar astfel - în pagini autohtone - formulări ca "skandenberg contest", "concorsi di skandenberg"(itcnet.ro) etc. Oscilațiile formei stîrnesc justificate îngrijorări lingvistice unor utilizatori: într-o recentă listă de discuții (culturism.ro, aprilie-mai 2002) dialogul atinge tocmai acest subiect, aducînd unele interpretări aproximative, dar și explicații serioase și corecte: "din câte știu eu "sportul" ăsta se numeste "skanderbeg", nu "skandenberg", însemnând "braț de fier
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
în România. La acest capitol, suntem net depășiți de toate țările, cu o notă specială pentru Lituania și Estonia. Ne depășesc substanțial atât ungurii, cât și bulgarii. Din fericire, îi depășim pe turci! Al doilea motiv de dezamăgire: numărul de utilizatori de internet. La o medie europeană de 32 la sută, România se plasează pe ultimul loc (alături de, totuși!, asiatica Turcie) cu 4 la sută, pe când slovenii au ajuns deja la 30 la sută, ungurii la 15, cehii la 14 și
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
produce rezultatele cele mai complicate și mai spectaculoase în cazul ortografiilor etimologice. O altă trăsătură - grafică, nelegată de oralitate - e apariția majusculelor în interiorul cuvintelor compuse prin contopire, eventual din trunchiere: AltaVista, CompuServe - extinsă de la numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor. Analizînd mai multe schimburi de "replici", de mesaje scrise, David Crystal constată un fenomen semnificativ: în aceste situații se comunică puțin sub aspect informativ (mesajele sînt de obicei banale în conținut, repetitive; se produce o veritabilă confuzie a vocilor) dar
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
pentru că reușește să acopere (într-un stil simplu, fără excese tehniciste, adesea ironic) foarte multe aspecte ale fenomenului: să descrie varietățile diferitelor forme ale comunicării electronice, să examineze critic interpretările din bibliografia de specialitate, dar și evaluările din interior (ale utilizatorilor din mai multe generații, ale autorilor de manuale de specialitate, ale articolelor-manifest din revistele informatice etc.). Formația lingvistică, finețea stilisticianului și experiența în judecarea evoluțiilor limbii se vădesc mai ales în felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
exprimărilor sale orale. Cînd a devenit premier și-a încercat puterile cu stilul înalt, cum i se spune în venerabile cărți de retorică. Stilul înalt, cu suma sa de trăsături caracteristice - noblețe, gravitate, eleganță și simplitate - are tot mai puțini utilizatori în politică deoarece fără o îndelungată exersare și fără o predispoziție susținută de datele interioare ale celui care își încearcă puterile cu el, sună cel mai adesea a gol. Stilul înalt i s-a potrivit premierului ca un costum de
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
curgă Bahluiul de-a-ndoaselea decât să așteptăm vreo urmă de modernitate în gândirea acestui prelat în care mulți și-au pus speranțe. Prezumtiv urmaș al lui Teoctist în scaunul Patriarhiei, școlitul înalt prea-sfințit de la Iași se dovedește a fi un rudimentar utilizator al limbii de lemn a bisericii-stat, și nimic mai mult.
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
erorile de ortografie, numele greșite, afirmațiile aberante. Pericolul de înșelăciune - aflat la baza fenomenului - este astfel contracarat de lipsa de valoare a majorității produselor: nu văd cum textele oferite pentru temele de limba și literatura română ar putea să asigure utilizatorilor altceva decît note mici și foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) și celui virtual, și pentru că textele electronice pot fi copiate mecanic, fără efortul minimal al rescrierii
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
venim", "eu nu-ts dau salariu") etc. Cele mai multe atestări le oferă categoria într-adevăr caracteristică a pronunțării secvențelor ce, ci că se, și: sheva, nishiodată; "shi-o mai rămas"; "să zishem"; "nishi nu știu"; "să fashi sheva"; "shi-i cu tine" etc.; unii utilizatori ai computerului transcriu (economic) cu sh doar acest s dialectal, în vreme ce s din limba literară rămîne nemarcat (shi = și, ca pronunție pentru ce, dar și = și): "shi băieți creativi moldovenii noștri, îmbină modernul cu trecutul și încearcă să prindă doi
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
sustragă societății inumane, societății scindate de simulacre (cum se formulează în teoriile la modă), comunicarea să nu mai fie supusă convențiilor sociale, să nu mai fie mediată de vreun canal de control, ci instantanee, în masă, cu asistența non-stop a utilizatorilor. Eu-l dezintegrat care are nevoie, pentru echilibru, de apropierea permanentă a celorlalți. Aceasta este și ideea subversivă a cărții, acesta este actul de terorism din titlu pe care îl imaginează autorul, un terorism comunicativ inspirat din scenariile cyber de
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
care nu sînt doar independente de subiectul imaginant dar trimit și la imagini care au o existență ontologică, care au un fel de suport într-o realitate, invizibilă corporal, material dar care este o veritabilă lume existentă. Astăzi însă majoritatea utilizatorilor nu fac această referire la ordinea metafizică. Dimpotrivă, alții, printre care mă număr și eu, cred că termenul „imaginal” nu are decît de cîștigat dacă este exportat și ar fi oarecum eliberat de această ancorare istorică pentru a încerca să
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări. Am ales dintre acestea doar cîteva exemple - din prezentări tehnice, publicitare, dar și din stilul colocvial al unor mesaje private - , în care renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz e atestata de folosirea să la toate
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
desemnată printr-un substantiv neutru (nume de acțiune), reprezentînd tot o adaptare morfologica a termenului englez: „Download-ul se va face prin intermediul unui program numit Audiogalaxy Satellite” (daytona.go.ro); pluralul, previzibil, e în -uri: „secțiunea de download-uri, prin care orice utilizator va putea downloada programe” (gdwd.ase.ro). Evident, cuvîntul apare și în transcrieri fonetice - în stilul glumeț-relaxat și parodic al jargonului juvenil - „Pe de altă parte, parcă aș daunloada și io niscaiva desctopuri mishto” (forum.alpinet.org); „Deocamdată am pus
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
le folosește acum publicul cel mai larg cuprind numeroase simboluri grafice, care au în sistem "obiectualitate" și rol de instrument: pot fi manevrate, mutate, eliminate etc. Termenul de specialitate desemnează deci ceva ce intră în sfera de experiență permanentă a utilizatorilor: se produc astfel adaptări spontane, impuse prin uz, interferînd permanent cu sursele ți, cel puțin deocamdată, greu de standardizat. În adaptarea cuvîntului englez la română se observă o mare varietate de soluții; de fapt, se pot atesta toate posibilitățile: de la
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]