2,329 matches
-
le includă, în capitole alternative, în roman, nu atât pentru că Paul Gauguin era nepotul Florei Tristán, cât pentru faptul că ambele personalități, deși nu s-au cunoscut (Flora moare în 1844, Gauguin se naște în 1848) se aseamănă prin dorința utopică de a obține imposibilul: paradisul pe pământ, concretizat în cazul Florei Tristán prin crearea unei lumi mai bune și mai drepte, iar în cazul lui Paul Gauguin în frumusețea unei lumi în care arta să facă parte din viața obișnuită
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
care mierea curge-ntr-una". Constatînd că ,lumina difuză/ ce mă învăluie/ e atăt de blajină/ că mi se închid pleoapele/ fără să vreau", dorind ca ,să strîng în toți porii/ mirosul de brad încins la soare", poeta își dezvăluie un proiect utopic: ,lumea să mă cheme/ de la ușă/ să împrospătez aerul/ din cutiile urbane". Ori notează vise inocente, îmbibate de efluviile naturii: ,visez că merg din nou/ prin lunca ieșită la soare/ ca o fecioară în/ întîmpinarea iubirii// mirosul ierbii din veac
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
căi (prin poștă sau prin curier) scrisori, reviste literare și cărți de scriitori mai mult sau mai puțin celebri. Vizitele în România se transformă în obositoare ședințe de autografe (de la funcționarii de pe aeroport pînă la demnitarii zilei) și tentative aproape utopice de a satisface solicitările de interviuri ale mass-media (indiferent de orientarea lor politică). Vîrsta începe să își arate și ea inconvenientele, drumurile la spital sînt tot mai frecvente, iar problemele de sănătate apar în momentele cele mai neașteptate. Rămîn constante
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
soluție salvatoare, o cale de mijloc atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere ideologic. Pe de altă parte, din pricina distanței culturale, anglofilia/ americanofilia se manifestă, de cele mai multe ori, ca un efect retoric, de unde și proiecția utopica asupra climatului politic insular sau asupra "lumii noi". Supărat pe adversarii literări și politici, însuși Maiorescu declară la un moment dat că vrea "să-și ia câmpii în America". Cu mult înaintea lui, Manolache Costache Epureanu ia ca martor în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reciprocitatea identităților colective apare astfel că universal 72. Nu trebuie să avem însă în vedere la Hegel vreo finalitatea cosmopolita a istoriei, așa cum apare ea la Kant: popoarele își păstrează particularitățile culturale și instituționale fără a alcătui o comunitate globală utopica, neavând la baza decât iluzia abstractă a unui bine golit de orice sens - ci doar comunicând și conlucrând la un nivel superior față de cele precedente 73. Cum va arata însă acest viitor Hegel nu ne spune, din simplul motiv că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este un summum de puncte țări, este dificil să selectezi doar câteva dintre ele sau să le ierarhizezi, fără să comiți nedreptăți. Cu toate riscurile, voi face o astfel de operațiune de cititor. Cartea este un survol cvasi-complet asupra scrierilor utopice, de la antici până la socialiștii de secol XIX, survol realizat cu acribie, cu spirit selectiv și analitic, bine documentat în literatura universală, dar și cu ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă, utopia negativă și textele de inginerie socială (reformatoare) ale socialiștilor așa-ziși utopici. Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa întocmirilor sociale ale prezentului. Dar cum se realizează această critică? O manieră clasică, din zorii modernității, este aceea în care se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ei operaționalizat în celebrul Falanster de la Scăieni. De asemenea, concepțiile socio-politico-economice ale lui Saint-Simone ori Owen, precum și propunerile acestora de a reorganiza societatea în vederea "instaurării unei noi ordini sociale", se află în atenția autoarei. Totodată, întrucat experimentele sociale specifice socialiștilor utopici au eșuat, iar urmările "utopiilor aplicate" au fost "extrem de grave", autoarea subliniază necesitatea și importanța "extragerii tuturor învățăturilor din aceste avertismente ale istoriei", astfel încât "istoria să nu se repete". Un alt aspect important al lucrării îl constituie concluziile. În încercarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ne ghideze pașii prin "gigantică bibliotecă a utopiei", ci și un discurs argumentativ, coerent și consistent, profund și subtil, ce răspunde unei necesități vis-à-vis de modul în care mai știm astăzi să citim și să interpretăm operele fondatoare ale literaturii utopice. Drept urmare, considerăm că Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate reprezintă o lucrare teoretică de nivel academic, valoroasă prin sinteză oferită, lectură cărții putând fi profitabilă atât pentru publicul avizat, cât și pentru publicul mai puțin avizat. Cristian BOCANCEA Eric
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
destul sange-n el încât să scrie reaxat și normal despre așa ceva, fără să se ascundă după deget. După cum spuneai însă, trebuie că ambii parteneri să fie foarte open minded, și nivelul de încredere în cuplu să fie unul aproape utopic; altfel riști să iasă rău, nu numai decât pe loc, ci după ceva timp. După cum reiese din răspunsurile de mai sus, pentru mulți fanteziile sunt, cel puțin în concepția lor, un lucru rău sau rușinos, care nu trebuie împărtășit celorlalți
Cifra trei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82747_a_84072]
-
grătare de porc. Sunt bune jurnalele astea mai ales pentru cei care trec prin experiențe similare (totul devine mai simplu făcând schimb de informații)E ca si cum numai cei care iubesc plantele ar cumpăra revista Urzica deși nu e așa. (exemplu utopic) Știi că prin SUA sunt diverse grupuri, organizații pe astfel de domenii, încercând să dezvolte comunicarea, să găsească mereu soluții noi la probloeme vechi. Cum tu nu ești într-o situație similară, ce te impresionază cel mai mult? Evoluția sub
Jurnal de sarcină în doi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82896_a_84221]
-
vrei. cred că până la urmă ai doar 25 de ani și asta își spune cuvântul, reacțiile tale și în ceea ce ai vrut tu să fie o confruntare cu pleșu și liiceanu au fost deplasate și nejustificate, ai privit punctual și utopic subiectul și tocmai asta ți-au reproșat cei doi oameni de cultură. oricum replică din Dilemă Veche, în care Andrei Pleșu spunea că nu pune umărul la consolidarea brand-ului Bucurenci a fost genială, dar ne puteam aștepta la altceva
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
a crimelor patronate de ideologiile de extremă dreaptă. Bucurenci nu-l evita pt că știe cu precizie, ca, acoperiți de morții holocaustului, morții comunismului nu mai pot emite pretenții. Ei sînt doar morții accidentali ai unei “ideologii generoase și ușor utopice”, în timp ce evreii sînt “de două ori mai morți” pt că ideologia a caror victime au fost, e una “eminamente criminală”. Așa că, tov Bucurenci, odată ce ți-ai asumat “perspectiva marxista” asupra universului, credibilitatea “penitentei” tale pe la mormintele victimelor “dușmanului ideologic”, e
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
doar o atitudine de ostilitate care se traducea de cele mai multe ori, în interdicția unor drepturi. Spun asta nu pt a scuză crimele care s-au făcut în numele ei ci pt a arăta că, în același mod, ideologia “generoasă și ușor utopica” a comunismului nu trebuia să acopere toată catastrofă totalitara ci doar să creeze premisele pt că ea să devină posibilă! Salut reapariția “exemplarului intelectual de stingă”, d-l N. Răducanu și-l rog că data viitoare, să facă uz de
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
pe platou și era doar în public, alături de Măricica și Costel care au râs la “nu vezi că arăți că o maimuță”. Era bine acolo între ai lui. Ah, îmi vei aduce argumentul conspiratorilor, TVR e evil, etc. În varianta utopica în care Vadim ar ajunge președinte, mă tem să nu carecumva să aibă loc un nou genocid pe sistemul celui produs de Nazim în ’40. Și așa se gândeau și cei care-au votat în turul doi cu Iliescu la
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
plicticoase... Acum că o am online nu o mai citesc); cu ocazia asta am aflat că există un oarecare domn Bucurenci care face (reiese din articol) apologia comunismului. Că teoria, că practica, comunismul e bun el, o teorie frumoasă ușor utopica, practica l-a mâncat. De la articolul cu pricina am ajuns rapid la blog-ul acesta (am am dat un google să aflu mai multe despre domnul Bucurenci), si la replică asta la care comentez. Păi domnule Bucurenci, ce are sula cu
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
să vezi că ideologia în sine e un mare eșec. Mortul de la groapa nu se mai întoarce. Că i s-a făcut lui Marx o nedreptate prin asocierea necondiționată cu URSS e de discutat, dar au fost tocmai acele aspecte utopice și aberante din Marx care i-au atras pe bolșevici, iar modul de aplicare a teoriilor lui Marx, fie ele și distorsionate spune totul despre puterea de aplicabilitate a marxismului pe planetă Terra. Iar propunerea ta de a salva aspectele
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
să justifice menționarea acestui scriitor/ critic? Oare autorul tălmăcește cu acuratețe, în cele câteva cazuri, răspunsul la aceste întrebări e negativ. Unul din exemple ar fi citarea și interpretarea lui Karl Mannheim (pag. 43): Insistența lui Mannheim asupra aplicabilității ideilor utopice exclude orice accepție negativă a utopiei. Pentru a demonstra eroarea de care autorul se face vinovat afirmând acestea, cititorul conștiincios se poate raporta la Ideologie, volumul lui Terry Eagleton (o autoritate în materie). Acesta îi dedica ceva mai mult spațiu
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
adesea, cu gramul ei de aur, în minereul verbal, în ganga discursului prin care se rostesc cotidianul, obișnuitul, banalitatea suprafețelor. De aici, și nota de "realism" a poemelor sale, despre care au vorbit unii dintre comentatori". În pofida aspirației (să recunoaștem utopice, dacă e să-i luăm în calcul ultimele consecințe) a suspendării conștiinței, a iraționalizării totale, poetul Gellu Naum ni se revelă frecvent acompaniat de un regizor care dă indicații exacte și de un spectator gata a sancționa orice alunecare din
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
deceniilor cinci-șase, conferă pasajelor o autentică forță epică, după cum considerațiile despre artă, despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui ego încă nemîntuit de vanități, toate conviețuiesc într-un firesc desăvîrșit și fără cel mai palid semnal că s-ar putea crea o stare conflictuală. Cum provocarea lansată de Sârbulescu privește
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
îl citez pe Gianni Vattimo, dar nu numai pe el) sub semnul unei "epistemologii debile"". Încă în celebrul său eseu din 1945, Societatea deschisă și adversarii săi, Karl Popper blama manipularea umanului de către marile sisteme ale abstractizării raționale, cu iz utopic, ale lui Platon, Hegel, Marx. O asemenea "incertitudine" poate fi calmată prin cooperare, prin mixtură, prin combinație. Prognoza d-lui V. Nemoianu este că mileniul al III-lea ori, mai prudent, măcar secolul al XXI-lea va consuma, în materie
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Opere bengesciene de acolo de unde a lăsat-o, fără voia ei, în 1988. Cât privește o eventuală reluare de la capăt a ediției, pentru a-i restitui fragmentele amputate de cenzură, acesta nu poate fi azi, din nefericire, decât un proiect utopic.
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
rămîne mereu individul, considerat ca egal majorității, cel pentru care munca, lectura, plimbarea capătă aceeași importanță pentru regăsirea interioară și pentru descoperirea lumii. O "retorică a eliberării", o utopie, fără îndoială, pe care Marius Jucan o analizează în contextul modelelor utopice ale secolelele XIX și XX și a consecințelor lor asupra modernității. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mișcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătății, anticamera insurgenței împotriva statului", în numele dreptului individul poate
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieții comunității", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere"). Dincolo de deficiențele inerente oricărui proiect utopic și de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernității (a efectelor revoluției industriale, a primelor semne ale societății moderne, de fapt) vizează repunerea emancipării, plenitudinii și
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]