110 matches
-
și libertății în slujba individului, într-o linie a criticii societății industriale care culminează cu mișcările de stradă ale anilor '60. Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele și caracteristicile proiectului unei culturi terapeutice, precum și pericolele și utopismul ei, dar și elemente legate de stilul și ale formației autorului în discuție. Totul pus în termeni cît mai simpli, punct de plecare doar pentru o discuție asupra tradiției individualismului american față de doctrinele noastre sociale. Marius Jucan - Singurătatea salvată. O
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
printre care se numără și Mircea Cantor și Șerban Savu, care se aflau în pragul adolescenței la izbucnirea Revoluției din 1989 și au ajuns la maturitate în timpul perioadei confuze și dezamăgitoare ce a urmat, scrie . Nu este de mirare că utopismul apare în arta lui Mureșan doar în forme ambigue", spune jurnalistul Holland Cotter, laureat al premiului Pulitzer, de la The New York Times. În expoziția de la Galeria David Nolan, ce poate fi vizitată până pe 12 august, artistul prezintă un desen al său printre paginile
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
stând în bănci și lucrând. Nu transcriu însă texte religioase, ci fac copii după ilustrații de carte: o pictură abstractă de Kazimir Malevich, "un grilaj" de Piet Mondrian, o fotografie de Joseph Beuys. Toți acești trei artiști sunt celebri pentru utopismul lor, arta lor are statutul de scriere sfântă. Este de prisos de menționat că modul în care Mureșan îi abordează nu este unul reverențios. Călugării înfățișați sunt prieteni artiști ai autorului. Cele mai multe dintre imaginile pe care le copiază provin dintr-
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
le reconstruiește excelent în romanele sale Milan Kundera se regăsesc în acest film tratate cu un fel de înțelegere blîndă și ironică deopotrivă. Și este un fapt de apreciat că regizoarea-desenatoare nu înclină niciodată balanța către vreun militantism sau către utopismele unei gauche caviar, discursul nu devine niciodată sarcastic, emfatic, didascalic. Experiența vieneză se termină dramatic cu o iubire eșuată, Marjan se întoarce acasă. Dacă pentru Marjan cariera de profet se sfîrșește destul de repede, în schimb, ghidul moral al fetei îl
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
iar alteori se tăgăduiește rostul oricărei revoluții. Contradicția aceasta provine din faptul că marxismul se prezintă în două ipostaze : 1) ca o teorie socială științifică și 2) ca un curent politic. În prima sa calitate marxismul e o reacție față de utopismul anterior, în a doua ipostază el devine agitator:” Ca filosofie socială, marxismul încearcă să explice lumea, iar ca un curent politic el vrea să o schimbe și de aceea, în această formă, el e revoluționar. Marxismul teoretic este însă evoluționist
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Mircea Cărtărescu din Nostalgia sau cei ai lui Mircea Nedelciu pentru că aceea este epoca, anii '80. O întreagă generație apolitică crește sub privirile vigilente, posace și prostești ale activiștilor politici de toată teapa, însă este clar că legatul revoluționar cu utopismele lui prăfuite nu mai are la dispoziție cureaua de transmisie a unei noi generații. Dragostea pentru Miriam, frumusețea cartierului, curtată de un tânăr din Occident cu o mașină trăsnet și țoale de vedetă hollywoodiană modelează existența „revoluționară" a lui Misha
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
singurul lucru căruia-i resimte absența pare să fie antologia acestuia, din care-și făcuse un obicei să citească. In ordine concretă, nimic din toate acestea nu are atingere cu plauzibilul. In ordinea cărții însă, totul e la locul lui. Utopismul estetic, iată cheia de lectură a Apropierii. Cum de reușește Marin Mălaicu-Hondrari ca, punând exces lângă exces, să rezulte nimic altceva decât o normalitate turbionară, nu știu. Se întâmplă însă, la scară mai amplă, exact același lucru ca în pasajul
Cartea devoratorilor de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6289_a_7614]
-
Mircea Mihăieș Că ideea de stânga nu e un simplu concept politic, e limpede. Cu cât trece vremea, îmi dau seama că „stângismul” - derivatul comportamental născut din utopismul „egalității, libertății, fraternității” - e un concept mai degrabă psihiatric: e boala oamenilor care nu acceptă, nici în ruptul capului, că în realitate lucrurile se desfășoară cu totul altfel decât au fost dresați să creadă sau își imaginează ei. Născut din
Neobositul cinism al asasinilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5517_a_6842]
-
în Practici ale interpretării de text (1999), e că evită aceste două tipuri de retorică la modă, abordând frontal chestiuni arzătoare privind rolul disciplinelor umaniste în societatea de azi. Ba teoreticianul român reușește să și identifice, nealunecând decât rareori în utopism, câteva soluții de reintegrare a discursului literar într-un circuit social mai larg, fără a-i pune între paranteze specificitatea și - mai ales - fără a plânge permanent pe ruinele dispariției conceptului de literatură cu majusculă. Întreaga subtilitate a cărții stă
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
ba chiar elementar, ca într-o lume bipolară alternativa occidentală (americană) să fie constant confruntată cu alternativa sovietică. (...) Poate că, dacă ar proceda așa, M. ar fi silit să admită că fictivei Ťtoleranțe represiveť de aici îi corespunde un real utopism represiv acolo (utopia pretinzându-se știință și realitate); și că așa-numitei tiranii a faptelor de aici îi corespunde acolo tirania ideologiei și a negării faptelor prin minciună, direct și intens opresivă. Chiar dacă ești de acord cu premisa Ťgândirii negativeť
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
De intensitate apropiată, spun, nu și de o elocvență pe măsură. Beciul în care un grup de naivi supraviețuiește defazat în loc să trăiască simultan nu e întrutotul analog captivității sub un tavan ipotetic. După cum diafanul Vitalie nu păstreză prea mult din utopismul unui Blacky. Acestea ar fi, într-o schiță sumară, căile prin care Tavanul ipotetic își seduce în primă instanță, cititorii. Nu știu însă dacă există un episod secund, nici dacă abandonul e construit pe același algoritm și nici dacă e
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
împlinit, nu doar pentru că Stalin îl calificase ca fiind „cel mai simpatic burghez din Europa”. Îi citise pe Marx și Engels, dar frunzărise și scrierile fruntașilor de extremă dreaptă, chiar „Mein Kampf” al lui Adolf Hitler, evidențiind similitudini flagrante; pentru utopismul său, Frontul Plugarilor fiind considerat de inspirație bolșevică, opoziția îl poreclise „Burghezul roșu”. În memoriile sale „Adio lumii vechi! ”, carte oferită de doamna Lucia Proșteanu, scrie: am luat un burete și am șters de pe tabla cunoștințelor mele, toate formulele pe
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
cum a fost pentru Ioana Sandu scurta perioadă în care a cântat în Song, formația vocală la care nu numai ea, ci nimeni nu ar fi putut cânta dacă ar fi fost tributar, pentru greșeala de a visa un autoamăgitor utopism care contrapune realității, pseudovocea. Ioana Sandu a cântat bine de la început, a știut aceasta, dintotdeauna, a crezut în cântec iar cei care au îndrumat-o, ca și cei care mai târziu au colaborat cu ea, i-au acordat toată încrederea
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
ia un aspect dramatic, apare ca o încleștare sălbatică, supusă neprevăztutului. “Bunul Dumnezeu “ din literatura sfârșitului de secol 20 e pus la îndoială. Noua sensibilitate poetică religioasă se caracterizează printr-o întoarcere la universal biblic și la glasul profeților, împrumutând utopismul socialist creștinismului. “Ruga de seră” a lui Arghezi este mișcată de duhul profetic propriu unor Isaia sau Ieremia: “Cuvântul meu să ardă, Gândirea mea s-arunce foc În sinagoga lor bastardă; Să-mi fie versul limbă De flăcări vaste ce
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
înghite orice personalitate. Poate de aceea ideologiile comunistă și americană seamănă foarte mult: „(...) descoperim [în discursul din 1976 al doamnei Barbara Jordan, membră de culoare a Congresului, n.n.] nesiguranța americanilor de a fi americani, visul niciodată atins, promisiunea mereu amânată. Utopismul răzbate în fiecare frază: căutare permanentă a unei națiuni care continuă să ocolească pe foștii imigranți și pe foștii sclavi; o societate care încă nu funcționează pe baze egalitare; obstacole în fața propășirii individului; pericolul dispersării, al dezagregării naționale; prăpastie între
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
Romania vs. Romania (1996) ș.a., a prefațat volume de Michel Foucault, Ioan Petru Culianu ș.a. Utopica. Studii asupra imaginarului social (1991) este o demonstrație în linia lui Mircea Eliade, unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică” tiparele cărții precedente pe modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste, utopie și revoluție, utopia eminesciană, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, Noica și, mai ales, Cioran, cel din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
-și doresc să fie egali între ei și că oamenii își iubesc și apreciază tocmai faptul că sunt diferiți în mod unic, individual. Anthony Giddens îl citează pe Michael Walzer, care arată că: "Egalitatea simplă de acest tip este un utopism nefast al vechii stângi... conflictul politic și competiția pentru a fi cel dintâi creează întotdeauna inegalități, iar acțiunea antreprenorială determină întotdeauna inegalități economice... Niciuna dintre acestea nu poate fi prevenită fără intervenții tiranice nesfârșite în viața de zi cu zi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și Ionescu (1999: 201) arată că "în istoria omenirii nu a existat comunitatea zugrăvită de utopiști, sau de către Ferdinand Tönnies; dar în interiorul unui spațiu-timp delimitat pot apărea interese materiale, morale etc. comune, ce atenuează conflictele dintre oamenii ce trăiesc laolaltă". Utopismul nu dispare neapărat, iar noi îl regăsim ușor sub forma militantismului, care se sprijină ca întotdeauna pe iluzia raționalismului, "întemeiată" însă de această dată datorită posibilităților de comunicare contemporane. Deși nu întotdeauna explicit, Amitai Etzioni este în mod constant militant
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Întoarce la premisele modernismului extrem, Însă este important să precizăm mai Întâi că multe dintre calamitățile susținute de stat În secolul al XX-lea au fost opera unor conducători cu planuri utopice grandioase pentru societatea lor. Se poate identifica un utopism extrem-modernist de dreapta, iar exemplul cel mai grăitor În acest sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de apartheid din Africa de Sud, planurile de modernizare ale șahului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
voiau ca statele lor „Înapoiate” să recupereze diferența. Iluminismul, concluzionează Gellner, a ajuns În Europa Centrală ca o „forță mai degrabă centralizatoare decât eliberatoare”. Așadar, se pot găsi ecouri istorice puternice ale modernismului extrem leninist În ceea ce Richard Stites numea „utopismul administrativ” al țarilor ruși și al sfetnicilor acestora din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Acesta și-a găsit expresia Într-o succesiune de proiecte de organizare a populației (șerbi, soldați, muncitori, funcționari) În instituții „bazate pe ierarhie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vezi, de asemenea, Colectivizare, Soviet; Revoluție, Rusia Boyce, James Brandes, Dietrich Brasília ca viitor urban al Braziliei construirea moartea străzii În segregarea funcțională În viața În ca negare a Braziliei Piața Celor Trei Puteri din locuințele din superquadra orașul neplanificat utopismul În Bruges Buenos Aires Birmania Hărți cadastrale limitele rezistența la elaborarea de Calvino, Italo Campbell, fermă Capitalism Carr, E. H. Carson, Rachel Ecaterina cea Mare Recensământ, Florența (catasto) Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum (Centrosoiuz) Centralizare În agricultura extrem-modernistă În orașul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Harvey, David Haussmann, baronul Havel, Václav Hayek, Friedrich Heilbron, J.L. Modernism extrem implicațiile autoritare elita intelectuală birocratică atitudinea de „curățare totală” imprevizibilul viitorului aspectul emancipator conceptul de progres linear instituțiile favorabile mētis-ului propuse În loc devalorizarea politicii autoritatea științifică secolul XX utopismul vezi, de asemenea, Agricultură, Modernism târziu autoritar, Orașe Hirschman, Albert Holston, James Howard, Albert efectul Îngrășămintelor chimice criticarea parcelelor experimentale folosirea humusului inovația agricultorilor indigeni apărarea cunoașterii practice Howard, Ebenezer Vânătoare protejarea de către stat Hyden, Goran Iakovlelv, A. Identitate documente
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]