114 matches
-
în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul Relațiilor Internaționale la început de secol XX și cu care aceștia s-ar fi identificat. Cei mai vehiculați termeni sunt utopism (consacrat de Carr însuși) și idealism 1. Este adevărat că termenul idealism, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel. Totuși, eticheta idealism nu
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale . Desigur însă, utilizarea unor termeni precum idealism sau utopism se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale, întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
aceste viziuni, ultimele decenii ale secolului XX și primele decenii ale secolului XXI au demonstrat natura utopică incontestabilă a marxismului și imposibilitatea de a fi pus în practică. Marxismul a reprezentat, după Karl Popper, o puternică alianță dintre istorism și utopism într-o abordare holistă: "...proiectul său utopic (al lui Marx, n.n.) viza mai degrabă o societate în dezvoltare ori "dinamică" decât una încremenită. El a prezis și a încercat în mod activ să promoveze o dezvoltare a societății care să
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sine s-a construit în jurul a doi poli majori: viața materialistă și cea afectivă, „lucrurile” și inima, mitologia consumului și cea a iubirii 18. Două sisteme de referință care, în paralel, au vehiculat o „micro-utopie concretă” de masă sau un „utopism al vieții private”19. Nu este lipsit de sens să subliniem că acest model bipolar nu și-a pierdut atractivitatea nici cu o jumătate de veac mai târziu. În haosul anilor revoltei adolescentine a apărut o a doua mitologie. Ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
iar alteori se tăgăduiește rostul oricărei revoluții. Contradicția aceasta provine din faptul că marxismul se prezintă în două ipostaze : 1) ca o teorie socială științifică și 2) ca un curent politic. În prima sa calitate marxismul e o reacție față de utopismul anterior, în a doua ipostază el devine agitator:” Ca filosofie socială, marxismul încearcă să explice lumea, iar ca un curent politic el vrea să o schimbe și de aceea, în această formă, el e revoluționar. Marxismul teoretic este însă evoluționist
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
attaque de panique et le trouble panique”, în Encephale, 19, 1, 1993. Bouyer, H.; Martin-Sisteron, L’hygiène mentale et nerveuse individuelle, Maloine, Paris, 1926. Bovet, P., L’instinct combatif, Flammarion, Paris, 1928. Brătescu, G., Către sănătatea perfectă. O istorie a utopismului medical, Editura Humanitas, București, 1999. Brânzei, P., Adolescență și adaptare, Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Iași, 1974. Brânzei, P.; Scripcaru, Gh.; Pirozynski, T., Comportamentul aberant în relațiile cu mediul, Editura Junimea, Iași, 1970. Braun, J.J.; Linder, D.E., Psychology today
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societății n-ar putea fi șterse cu buretele peste noapte”, scrie Schöpflin. Desigur, acestea sunt societăți disfuncționale și situația va rămâne la fel pentru mult timp. Eu nu sunt la fel de pesimist pe cât pare să fie Schöpflin. 5) Schöpflin crede că „utopismul”, politica „maniheistă” (binele contra răului) și moralizarea politicii sunt obstacole importante, ca și „importarea chestiunilor morale direct în politică”. Firește (vezi secțiunea 2 de mai sus), cred că ar trebui să respingem acest punct de vedere pragmatic, realist. într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în timp real", lansînd două provocări: o dinamică superioară în desenarea contururilor noii societăți, ale unei noi civilizații. Se caută un nou sens, atît pe plan național cît și internațional. A început o adevărată bătălie tehnologică și geoeconomică. 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC "Prezicerea este foarte grea, mai ales cînd e vorba de viitor". (Yogi Berra) Istoria înaintează lent. Există o inerție și o aproape comoditate de înțeles, deși ritmurile sunt diferite la diferitele popoare. Totuși, în răstimpuri apar fenomene de accelerare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
semnificațiile Renașterii italiene. Utopia, inclusiv cea tehnologică, a fost mereu pentru omenire o dorită poartă de scăpare din condiția umană. Lumea a secretat mereu utopii, ca forme de vis, pentru a face realitatea mai suportabilă și a-și întreține speranța. Utopismul tehnologic contemporan reprezintă într-adevăr o ridicare radicală a mizei, pentru că face din om o componentă înlocuibilă în sistem, vorbindu-se pentru prima dată despre "viitorul postuman" și/sau "post-pămîntean", pentru că tehnologia se spune va face posibilă mutarea pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sau poate că suntem deja de mult și am uitat sau nu ne-am dat seama, ocupați cu atîtea tehnologii. Potrivit Legii lui Moore (Gordon Moore cofondator Intel), puterea de calcul a computerelor se dublează la fiecare 18 luni. Adepții utopismului tehnologic susțin că această rată exponențială poate fi extrapolată la nivelul întregii tehnologii. Astfel, susțin aceștia, vor putea fi create cantități imense de avuție, încît vom intra și într-o lume post-sărăcie. Prin urmare, inovația tehnologică va asigura dominația în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deus ex machina va veni de pe internet și ne va rezolva problemele poate suci mințile multora. Numai că eu tot nu văd cum niște mijloace tehnice pot rezolva problemele grave, morale, politice, economice etc. cu care se confruntă umanitatea. Nu utopismul sau optimismul în sine constituie problema, ci inadecvarea lor la realitate, lipsa unui atribut foarte drag acestor iluminiști, și anume raționalitatea. Credința în tehnologie nu poate deveni, sub nici o formă, o cvasireligie. De ce ? Pentru că-i lipsește emoția, de pildă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economia 107 3.3.3. Rețeaua economică globală 108 3.3.4. Strategii ale marilor puteri 109 3.3.5. Revoluționarea relațiilor internaționale 110 3.3.6. Un nou război economic? 111 3.3.7. Civilizația viitorului 111 3.4. UTOPISMUL TEHNOLOGIC 112 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ 117 3.5.1. Schimbarea tabuurilor 118 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR 120 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA 123 3.7.1. Teorii moniste 125 3.7.2. Teorii pluraliste 127 3.8. MENIRE
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește confuzia prin folosirea unei terminologii uzitate în știința politică pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extensie materialistă a egoului nostru superficial, a egoismului nostru. Iar acesta este sursa tuturor relelor. Pentru că noi suntem una cu semenii noștri. Și atunci de ce ne înconjurăm cu garduri? Sunt conștient că astfel de afirmații îmi pot aduce acuze de utopism, că unii m-ar putea trimite în brațele socialiștilor, ale lui Engels, de pildă, cel din Originea familiei, a proprietății private și a statului, sau ale lui Saint-Simon. Dar nu, aceștia din urmă ce voiau, ce vor de fapt? Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Romania vs. Romania (1996) ș.a., a prefațat volume de Michel Foucault, Ioan Petru Culianu ș.a. Utopica. Studii asupra imaginarului social (1991) este o demonstrație în linia lui Mircea Eliade, unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică” tiparele cărții precedente pe modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste, utopie și revoluție, utopia eminesciană, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, Noica și, mai ales, Cioran, cel din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
împlinit, nu doar pentru că Stalin îl calificase ca fiind „cel mai simpatic burghez din Europa”. Îi citise pe Marx și Engels, dar frunzărise și scrierile fruntașilor de extremă dreaptă, chiar „Mein Kampf” al lui Adolf Hitler, evidențiind similitudini flagrante; pentru utopismul său, Frontul Plugarilor fiind considerat de inspirație bolșevică, opoziția îl poreclise „Burghezul roșu”. În memoriile sale „Adio lumii vechi! ”, carte oferită de doamna Lucia Proșteanu, scrie: am luat un burete și am șters de pe tabla cunoștințelor mele, toate formulele pe
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
De intensitate apropiată, spun, nu și de o elocvență pe măsură. Beciul în care un grup de naivi supraviețuiește defazat în loc să trăiască simultan nu e întrutotul analog captivității sub un tavan ipotetic. După cum diafanul Vitalie nu păstreză prea mult din utopismul unui Blacky. Acestea ar fi, într-o schiță sumară, căile prin care Tavanul ipotetic își seduce în primă instanță, cititorii. Nu știu însă dacă există un episod secund, nici dacă abandonul e construit pe același algoritm și nici dacă e
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
Mircea Cărtărescu din Nostalgia sau cei ai lui Mircea Nedelciu pentru că aceea este epoca, anii '80. O întreagă generație apolitică crește sub privirile vigilente, posace și prostești ale activiștilor politici de toată teapa, însă este clar că legatul revoluționar cu utopismele lui prăfuite nu mai are la dispoziție cureaua de transmisie a unei noi generații. Dragostea pentru Miriam, frumusețea cartierului, curtată de un tânăr din Occident cu o mașină trăsnet și țoale de vedetă hollywoodiană modelează existența „revoluționară" a lui Misha
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
printre care se numără și Mircea Cantor și Șerban Savu, care se aflau în pragul adolescenței la izbucnirea Revoluției din 1989 și au ajuns la maturitate în timpul perioadei confuze și dezamăgitoare ce a urmat, scrie . Nu este de mirare că utopismul apare în arta lui Mureșan doar în forme ambigue", spune jurnalistul Holland Cotter, laureat al premiului Pulitzer, de la The New York Times. În expoziția de la Galeria David Nolan, ce poate fi vizitată până pe 12 august, artistul prezintă un desen al său printre paginile
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
stând în bănci și lucrând. Nu transcriu însă texte religioase, ci fac copii după ilustrații de carte: o pictură abstractă de Kazimir Malevich, "un grilaj" de Piet Mondrian, o fotografie de Joseph Beuys. Toți acești trei artiști sunt celebri pentru utopismul lor, arta lor are statutul de scriere sfântă. Este de prisos de menționat că modul în care Mureșan îi abordează nu este unul reverențios. Călugării înfățișați sunt prieteni artiști ai autorului. Cele mai multe dintre imaginile pe care le copiază provin dintr-
Artistul român Ciprian Mureşan, apreciat într-o cronică din The New York Times () [Corola-journal/Journalistic/69380_a_70705]
-
le reconstruiește excelent în romanele sale Milan Kundera se regăsesc în acest film tratate cu un fel de înțelegere blîndă și ironică deopotrivă. Și este un fapt de apreciat că regizoarea-desenatoare nu înclină niciodată balanța către vreun militantism sau către utopismele unei gauche caviar, discursul nu devine niciodată sarcastic, emfatic, didascalic. Experiența vieneză se termină dramatic cu o iubire eșuată, Marjan se întoarce acasă. Dacă pentru Marjan cariera de profet se sfîrșește destul de repede, în schimb, ghidul moral al fetei îl
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
și libertății în slujba individului, într-o linie a criticii societății industriale care culminează cu mișcările de stradă ale anilor '60. Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele și caracteristicile proiectului unei culturi terapeutice, precum și pericolele și utopismul ei, dar și elemente legate de stilul și ale formației autorului în discuție. Totul pus în termeni cît mai simpli, punct de plecare doar pentru o discuție asupra tradiției individualismului american față de doctrinele noastre sociale. Marius Jucan - Singurătatea salvată. O
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
în Practici ale interpretării de text (1999), e că evită aceste două tipuri de retorică la modă, abordând frontal chestiuni arzătoare privind rolul disciplinelor umaniste în societatea de azi. Ba teoreticianul român reușește să și identifice, nealunecând decât rareori în utopism, câteva soluții de reintegrare a discursului literar într-un circuit social mai larg, fără a-i pune între paranteze specificitatea și - mai ales - fără a plânge permanent pe ruinele dispariției conceptului de literatură cu majusculă. Întreaga subtilitate a cărții stă
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]