47,287 matches
-
descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă). Sînt inventariate procedeele stilistice, morfosintactice - enumerarea (numelui sau a determinărilor), cu tipicul "efect de listă", elipsa, repetiția, uzul timpurilor verbale - și compoziționale: paralela, descrierea prin negație, descrierea narativizată prin acumulare de verbe etc. Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
sens din DEX este ,a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană de sex opus". Ceva mai departe, apare și un sens care permite complementul non-animat: ,a ține extrem de mult la cineva sau la ceva". De fapt, uzul curent acceptă complement inanimat doar cînd se referă la abstracte și la nume de stări, procese, acțiuni - iubește viața, adevărul, cititul, mersul pe jos etc. - sau atunci cînd e posibilă o anume personificare, o implicită asimilare a entității în cauză
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
Rodica Zafiu Mai multe fomule de politețe care conțin termenul respect - respectele mele, cu respect, cu adînc (sau profund) respect, cu tot respectul - au un aer ușor învechit, fără a fi totuși ieșite din uz. E sigur că au fost foarte folosite multă vreme; în lumea personajelor lui Caragiale, invocarea respectului e omniprezentă: în primul rînd în corespondența oficială - ,Cu respect adaog spre cunoștința dv.", ,cu respect stăruesc", ,cu respect raportez urgent" (Telegrame); ,cu cel
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
am aștepta mai puțin: în limbajul non-conformist al tinerilor și în textele destul de agresive ale unor grupuri muzicale. Nu știu dacă această extindere a fost provocată de popularitatea vechilor formule, sau dimpotrivă de aerul lor ușor desuet, potrivit pentru un uz glumeț. Prima impresie e că invocarea respectului - mai ales în combinația nouă respect maxim, care reprezintă o formulă de salut destul de răspîndită - ar fi ironică. Impresia e contrazisă cel puțin parțial de faptul că formulele conținînd cuvîntul respect apar în
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
a delira pe teme date. Să participi la o întâlnire de două ore cu Mario Vargas Llosa - în seria ,Conferințelor Microsoft" - și tot ce reții se referă la lucruri ce puteau fi scrise direct în redacție a intrat deja în uzul presei din România. Era firesc să se facă pasul următor: și anume, să-ți ascunzi incompetența arborând un aer de zgripțuroi inclement, deși habar nu ai despre ce se vorbește. Cam așa s-a întâmplat și la conferința de presă
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
faci? - deci presupune un contact prealabil între interlocutori. Cred că această motivare semantică e încă percepută de vorbitori, care nu prea folosesc formula în relațiile de politețe cu necunoscuți sau persoane abia cunoscute. În schimburile de replici din internet, acest uz este destul de bine reprezentat. De la indicațiile generale de tipul celor din manuale și ghiduri - ,Romanian (informal): Salut, ce faci? - Bine, și tu?" (home.unilang.org); preluate de străini - ,Ce faci? Bine?", întreabă Simone, care este încîntat de frumusețea româncelor" (evenimentul
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
ro). În corpusurile recente care conțin înregistrări ale unor dialoguri reale, fomula de politețe Ce faci? e bine reprezentată. În volumul coordonat de Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și uzul ,operativ", de reglare a acțiunilor, pe care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic, de menținere a contactului, al formulei de politețe. Aceasta e înregistrată în conversații telefonice - ,bună (nume) Ce faci? - Ciau (nume
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
Sorin Lavric Toate cuvintele de care facem uz au exact valoarea sufletească pe care climatul psihologic în care trăim le-o atribuie. Ele sînt indiciul cel mai fidel al tonusului psihic pe care un om, trăind într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
-lea (Marx n-a fost nici el decît o continuare a acestui materialism), atunci putem în sfîrșit înțelege cît de inutil este să milităm în numele unui viitor democratic sau socialist întemeiat pe o concepție filosofică și științifică astăzi scoasă din uz". O soluție i se pare lui Vintilă Horia a fi o sinteză între știință și credință, întrupată la o treaptă supremă de Dante, a cărui deviză era ,justiție, caritate și libertate", sinteză ce ar face posibilă asigurarea autenticei libertăți individuale
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Rodica Zafiu Așa cum arătam în cronica de săptămîna trecută, alde este un element specific limbii române, cu utilizări multiple, dintre care unele greu de descris cu precizie; surprinzătoare e persistența și chiar întărirea poziției sale în uzul colocvial și jurnalistic actual. Alde - cu varianta de construcție de-alde - e folosit în prezent cu aproape toate valorile sale tradiționale, ba chiar și în asocieri noi, inedite. Mai rar se întîlnește semnificația populară de bază - de desemnare a individului
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
de-alde ăștia", dbrom.ro) sau abstract (,evident, numai mie trebuie să mi se întîmple de-alde de-astea", 121.ro). Alde pare bine reprezentat și în româna vorbită și scrisă în Republica Moldova; citatele din Internet ilustrează aceleași situații de uz și aceleași valori ca în restul spațiului românesc, preponderent - dar nu exclusiv - ironice: ,sunt ferm convins că la noi în republică sunt zeci de alde Suruceanu, Dani, }opa, Dumitraș" (vadymas.com.md). Pare totuși să se manifeste, în textele moldovenești
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
remunerație echitabilă și egală (fără discriminare în raport de sex), a dreptului la promovare profesională, la timp liber, la concediu plătit, a dreptului la educație, a dreptului la un nivel de trai decent, a dreptului la apă potabilă și destinată uzului menajer, a dreptului la alimentație, a dreptului la pace și securitate, a dreptului la fericire, a dreptului la un mediu sănătos, a dreptului la dezvoltare etc. În special, considerăm că s-ar impune a fi adoptată (tot sub egida AG
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
importante despre impactul turismului asupra mediului, da exemple de locuri și organizații care promovează un turism reponsabil, fie că este vorba despre mijloacele de transport în comun, de folosirea panourilor solare ca sursă de energie sau diferite produse eco pentru uz personal sau specializat. :: via MaiMultVerde blog Sună intereant titlul cărții. Pe blog-ul meu, http://www.razvanpascu.ro voi promova travel-ul și voi face și un articol despre eco-travel. Iar acum lucrez la niște ghiduri de călătorie, altfel, mult mai practice
Călătoreşti eco? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82742_a_84067]
-
acorzi cuiva ca să întârzie. Sensul expresiei în lumea civilizată se referă la cele 15 minute cu care ajungi înainte de ora stabilită la o întâlnire. Așadar, îi rog pe cei cu care mă voi vedea mâine la PR Forum să facă uz de “sfertul academic” și să ajungă cel puțin la timp
Fiţi buni şi fiţi punctuali! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82758_a_84083]
-
povestește cum de n-a ajuns taliban. E ceva foarte reconfortant în povestea lui Florin Dumitrescu, pentru cei care mai gusta astăzi subversiunea, un cuvant pervertit de “literatura de sertar”, pe care Irina Nicolau l-a reintrodus după ’90 în uz și pe care o critică din 1997 a lui Horia Roman-Patapievici mi l-a facut definitiv simpatic: Textul integral îl puteți citi aici. mulțumesc, dragoș, mă pui în companie onoranta! acuma dacă tot e să “merg pe mîna ta”, iti
Textier subversiv by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83016_a_84341]
-
din DILEMĂ cele de mai sus, lasandu-ne să sperăm că într-adevăr ne vom bucură de o revistă echidistanta, ce nu e încă o portavoce a dreptei. Dar ea tocmai asta a devenit, un avocat al cauzei canstantinesco-basesciene pentru uzul intelectualilor creduli. Așa încât declarația de credință de atunci astăzi sună fals, ca o promisiune nerespectata. Subtil sau nu, articolul citat spune da dilemelor și dezbaterii, dar nu spune nu unor valori și criterii fundamentale, în direcția menționată și de Sartori
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
ușor utopica” a comunismului nu trebuia să acopere toată catastrofă totalitara ci doar să creeze premisele pt că ea să devină posibilă! Salut reapariția “exemplarului intelectual de stingă”, d-l N. Răducanu și-l rog că data viitoare, să facă uz de minuțiozitatea ultrascrupuloasa de care a dat dovadă, punindu-ne la dispoziție datele oficiale ale pogromului antievreiesc, pt a ne oferi niște statistici ale crimelor comunismului. De asemenea mă întreb dacă-l cuprinde rușinea gindindu-se și la crimele comise de conaționalii
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat de invazia publicitară din capitală. „Le-am promis lui Dragoș Mușat și lui Dragoș Bucurenci, doi dintre cei care au lansat campania, ca o sa fac uz de calitatea mea de deputat pentru a crea o lege care să protejeze clădirile vechi din capitală. Mai am nevoie de două întîlniri cu colegii mei arhitecți pentru a stabili detaliile tehnice pe care le va cuprinde legea, după care
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
femei care...” și nu cu “femeile”au făcut și au dres. De fapt există vreo 4-5 “ținte”, printre care și Oana Zăvoranu. De cealaltă parte însă, Bucurenci ne opărește la grămadă, cu acuză de misoginism politic, se agită, transpira, face uz de tot arsenalul de paralogisme și incorente cu care natura l-a înzestrat din plin, pentru a demonstra că ce!?? Că nu există femei criticabile, ca toate femeile sînt rupte din rai, ca în timp ce politicianul mascul trebuie altoit cît mai
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
poate fi evitat, dar numai în acest caz. Post scriptum la o campanie antisociala Printre cei 3500 de bucureșteni care au semnat petiția Salvați Zidurile Noastre, inițiată de BeepFashion s-a numărat și deputatul liberal Horațiu Buzatu, care va face uz de dreptul la inițiativa legislativă pentru a interzice amplasarea mesh-urilor pe fațadele clădirilor istorice. Deci se poate. dragoș, fii atent la linkuri. e omagiu.com, nu omagiu.ro Got it. Tx! Faptul că porți un costum elegant, o cravată te
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
oprindu-se, gînditor, asupra unei plăcuțe de înmatriculare - - ca și cînd asta ar urma să însemne ceva. Nu înseamnă nimic). Turnul din Pisa nu e ceea ce se înțelege printr-un "film de festival". Dar e, cu siguranță, un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
cu elemente stilistice de neoclasic târziu și de art nouveau. Oamenii cu dare de mână ai timpului erau preocupați, desigur, de casele în care trăiau, uneori adevărate palate, dar și de împodobirea orașului cu monumente și cu edificii publice, de uz religios sau cultural. Și acestea îi exprimau. Cele două teatre, "Comunal" și "Lyra", cinematografele "Passalaqua" și "Trianon", bibliotecile, muzeele, vădesc apetențe culturale. Biserica greacă, pictată de Tattarescu, este măreață. Orologiul cu patru cadrane, datând din 1909 și funcționând și azi
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
ușor - și cea a neologismelor facil / dificil echivalența e doar parțială, raportul - asimetric. Ca în multe alte cazuri, termenii pătrunși mai tîrziu în limbă au sensuri mai puține, mai precise, intră în mai mică măsură în expresii și locuțiuni. în uzul limbii actuale există însă o aplecare către prețiozitate - care evoluează simultan cu direcția opusă, de accentuare a caracterului oral, popular și chiar vulgar, fără ca una să o stingherească pe cealaltă. Prețiozitatea se manifestă în mod tipic în tendința de a
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
mai puțin perisabile, înainte de a fi un semn de solidaritate a generațiilor, un argument al continuității și o garanție a debutului responsabil în viața de cuplu, zestrea este o instituție fundamentală a practicii sociale, o acțiune care a atins, prin uz, stereotipia înaltă a unui act ritualic. Este foarte interesant de observat, în acest sens, că din plaja destul de largă a documentelor prezente în expoziție, adică din conținutul foilor de zestre, nu pot lipsi sub nici un chip anumite categorii de bunuri
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
chiar cele care sînt împrumuturi - ca buba (ucrainean), gigea (turcesc) - au adesea un aspect fonetic asemănător onomatopeelor. în genere, cuvintele din zona recunoscută social (excluzînd deci infinitele inovații individuale), sînt cuprinse și explicate în DEX, deși dicționarul nu actualizează totdeauna uzul lor și nu înregistrează toate combinațiile relativ fixe. Situațiile de cod popular și familiar notat în scris pe care le oferă Internetul ilustrează din plin și această zonă a limbajului: în listele de discuții, mai ales, se observă adesea preluarea
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]