21,874 matches
-
putea gusta. Un paravan, de astă dată unul opac pe de-a-ntregul, vine să despartă definitiv un gen de sensibilitate de un alt gen: cel al cărții de cel al cititorului. Și atunci, cartea ajunge să fie privită ca ceva uzat moral, cînd de fapt sensibilitatea noastră este cea care s-a uzat ireparabil. Nici o punte de legătură nu mai poate sta între noi și carte. Și dacă istoria literaturii trebuie rescrisă periodic este pentru că numărul cărților supuse unei perpetue uzuri
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
a cerși o bere foștilor colegi de facultate, prietenii lor se vor întreba legitim din ce văgăuna ai ieșit. Iar doctoratul tău în problematică dublei etimologii a cuvîntului “țîrcovnic” nu-ți va asigura nici măcar un loc la poștă celei mai uzate vamaiote. Am auzit că o bulgăroaica cu cinci master-uri la activ și un coeficient de inteligență în valoare de 200 de unități nu-și găsește o slujbă. Știrea mai spunea că același IQ l-a mai avut doar Mărie
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
dimineața la chioșcul de ziare, ci se mulțumește cu știrile pe care i le oferă radioul din automobil. Ofensiva cotidianelor la intersecții dezvăluie însă că și bucureștenii care au bani de benzină pe care o bagă în rezervoarele unor Dacii uzate sau ale unor mașini de import cumpărate la mîna a doua sau a treia au scos ziarul de pe lista micilor cumpărături obligatorii. Cine răsfoiește un cotidian central cu ochi proaspăt, de pildă românii care trăiesc în străinătate, e surprins fie
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
acestei schimbări Încep să apară În creația lirică. Un exemplu elocvent Îl oferă Viorela Codreanu Tiron cu volumul său, „Anotimpuri ostile”. În versurile sale poeta deschide calea unei noi literaturi a sentimentelor, a lacrimilor și blestemelor despovărate de modelele tradiționale uzate. Sper ca Începutul acestei noi experiențe lirice să fie de bun augur În spațiul literar românesc.” - Dan Stanca scria despre „Anotimpuri ostile” : „Volumul ne pune din nou În fața veșnicei dileme: este poezia o experiență personală, incomunicabilă sau are forța și
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
culoare. Site-urile care emit în România sînt fie bine conturate, cu un design revoluționar, dar greu de accesat și nule (submediocre) din p.d.v. al mesajului pe care-l transmit [...], fie cu un design șters, obositor, prin folosirea unor programe uzate moral, dar care știu să valorifice informația. Cele din prima categorie au, în majoritatea cazurilor, un domeniu delicat șex.ț, iar cele din a doua categorie sînt găzduite pe diferite servere cu adrese fără calități mnemotehnice deosebite, pline de reclame
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
și nopți de literatură" de la Neptun, din anul 2002. Cercetătorul literar Camera, pe înserate. Hârtia așteaptă, riguros. Examineaza cu migala costumul bardului căruia i-a dat de urmă la casa de împrumut pe amanet. Plimbă lupa de-a lungul cusăturii uzate și ține în dreptul luminii o grămăjoară de praf. Ia te uită - o pată la genunchi! Cu mâna tremurândă începe s-o râcâie. Totul concordă! Revine la poemul nemuritor dedicat Angelei. Printre rânduri, cuvinte noi ies acum la iveală. Se așează
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
peste acoperișurile și grădinile din apropiere. I-am întâlnit pe frații Chacón expunându-și marfa învechită pe trotuar, lîngă grilajul grădinii Susanei și am răsfoit cîteva clipe romanele lui Edgar Wallace din colecția "Mistere". Trei băieți răscoleau printre cărțile ilustrate uzate. Mica piață se afla la mai puțin de cincizeci de metri și cîteva femei venite la cumpărături, își lăsau copiii să caște gura printre vechituri. Dincolo de grădină, prin geamurile galeriei, am văzut-o pe Susana întinsă pe pat, cu un
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
nivelul părților bune despre care am vorbit. Fișa clinică ce încheie românul este însă o catastrofă - mai ales că e plasată într-o poziție de atît de mare importanță în cadrul cărții. Psihologul, în loc să prezinte profesionist cazul, face spirite (previzibile), metafore (uzate) și ironii (cam caraghioase) despre discuțiile proprii cu Dumnezeu și cu Dracul. Toate acestea sînt greșeli care 'sar în ochi' pentru că e într-adevăr foarte mare contrastul calitativ cu părțile reușite - deci e greu de înțeles de ce redactorul de carte
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
unde acestea erau inexistente." Unde găsim ironia într-un astfel de text? Gîndiți-vă la sutele de emisiuni culturale la radio sau televizor în care niște voci înfiorate citează primul paragraf evanghelic sau la compunerile școlare care încep cu același text uzat și abuzat și citiți apoi începutul articolului lui Andrei Cornea: Apoi a urmat Greșeala. De traducere, de interpretare, de înțelegere." Oricît de ironic ar fi și oricîte argumente științifice ar avea, Andrei Cornea nu e niciodată alarmist: Toate acestea sînt
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
în gazete de mare tiraj, cărțile mele de versuri mi se vor trece din librării ca apa. Aiurea! Cititorii de literatură, în special cei de poezie, nu sunt abonați la cotidianele de tiraj și, oricum, nici nu-i interesează nume uzate moral în presa de informație și atitudine. Mi-am închipuit că scriind despre cărțile și publicațiile literare ale unor autori și făcând interviuri cu unii, măcar câțiva dintre ei își vor aminti de cărțile mele în revistele literare la care
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Pavel Șușară Perioada premergătoare sărbătorilor de Paști a fost închinată, așa cum se cuvine oricărei mari sărbători de care cetățeanul trebuie să taie oleacă de propagandă pentru a avea și el ce pune pe masă, celui mai ieftin și mai uzat populism. Deghizat în Cuza fără barbă, dar bine instruit în ceea ce privește mesajul cu ocaua, telegenicul prefect al capitalei a descălecat prin piețe, ducîn-du-l de căpăstru, printre tarabe, conform așezării administrativo-geografice, chiar pe întîiul gospodar al sectorului de referință. Aici, într-un
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
public, expoziția din 1938 - concepută de André Breton ca un eveniment multimedial, cu sprijinul lui Man Ray care asigura efectele de lumină și mai ales de întuneric, cu intervențiile lui Marcel Duchamp, cu păpușile erotice de Bellmer, cu manechine, mașini uzate - avea mai curând un aspect dadaist: nu se mai făcea deosebire între artă și viață. Între protestatari, figura însuși Dali, supărat pe excesele erotice ale acestor expoziții. Marea retrospectivă a lui Dali de la Frankfurt din anii ‘80 avea să confirme
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
ea. Marginile sînt trotuarele de lemn din Sankt Petersburgul jumătăți de secol nouăsprezece, sînt aleile din parc, locurile promenadei, exterioarele, cum se spune. Impactul vizual, și nu numai, este extraordinar. Pașii sună într-un anumit fel pe lemnul bătătorit și uzat. Interiorul din primul act, odaia lui Ilia Ilici - iatac, birou, salon - este elegant, somptuos, cu perdele din mătase care filtrează lumina, covoare și "o mulțme de nimicuri încîntătoare". În centrul acestei lumi încremenite și în centrul spectacolului stă un obiect
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
unul și-a dat chiar foc într-o groapă. Pare cumplit, te revoltă în prima clipă. Dar să ne întoarcem la istorie, cea care, singura, oferă răspunsuri la toate. Încă mai adânc în timp, cum procedau oamenii zorilor civilizației cu uzații și ruginiții lor veterani? Nu-i cățărau ei din ram în ram, în vârful unor mlădioși arbori seculari, scuturându-i, apoi, cu energie? Iar unde copaci nu creșteau, triburi de oameni ai ghețurilor, nu-și aduceau edentatele babe care, oricum
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
lui Rudolf Steiner, celebrul antropozof. În 1911, la Berlin, acesta ținea conferințe, dar avea și un cabinet medical unde consulta, recomandând diete antropozofice. Kafka l-a vizitat în acest scop. Iată-l pe Rudolf Steiner, îmbrăcat în "redingota neagră cam uzată", șezând în fața pacientului și "dând din cap, din când în când, considerând probabil că gestul îl ajută să se concentreze. Avea guturai, nasul îi curgea, tot timpul manevra o batistă, vârându-și degetele în fiecare nară". Celălalt e prilejuit de
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
inovația jurnalistică are mari avantaje în ceea ce privește scurtimea și transparența: cuvîntul-cheie rablă trezește interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme descriptive neutre ("autoturismul vechi", "mașina uzată"). Publicitatea pare a fi și mai dispusă să atragă prin termenul colocvial: există deja un site (rabla.ro), pus sub genericul - tot de natură militară - "Misiunea Rabla 2006" și conținînd mesaje de tipul: "Renunță la rabla ta și vino să
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
de mai sus - folosirea termenului ca epitet depreciativ, cu precizarea obiectului, în construcția o rablă de... În DEX nu este înregistrată specializarea semantică rablă = mașină; ea poate fi totuși dedusă în context din sensul general indicat de dicționar: "lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură". Dicționarul (care citează un termen bulgăresc ca sursă pentru românescul rablă; etimologia este totuși controversată) cuprinde și semnificații mai puțin actuale (,animal bătrân și slab; gloabă"; "om îmbătrânit și sleit de puteri, ramolit"). În dicționarul
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
rablagit care te coboară în adâncuri?" (copilulmeu.ro). Derivatul rablagiu - cuprins în dicționare pe baza atestărilor și a comentariilor din anii 30-40 - nu pare însă a mai fi folosit; cu atît mai puțin verbul a răblări și participiul adjectival răblărit (,uzat, prăpădit"), care fusese înregistrat la Vlahuță (,hainele cele mai răblărite"). În DEX avem surpriza de a descoperi și cuvîntul rablionetă, cu definiția "automobil vechi, uzat" și cu explicația etimologică "din rablă (după camionetă, cabrioletă)". E desigur o creație ad-hoc, un
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
a mai fi folosit; cu atît mai puțin verbul a răblări și participiul adjectival răblărit (,uzat, prăpădit"), care fusese înregistrat la Vlahuță (,hainele cele mai răblărite"). În DEX avem surpriza de a descoperi și cuvîntul rablionetă, cu definiția "automobil vechi, uzat" și cu explicația etimologică "din rablă (după camionetă, cabrioletă)". E desigur o creație ad-hoc, un cuvînt-valiză glumeț, efemer, care nu s-a fixat în uz. Doar întîmplarea a făcut să fie consemnat. Internetul furnizează și cîteva cuvinte mai recente, necuprinse
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
chiar necesitatea vitală a creării și continuării unei tradiții autohtone exemplare, imaginile identitare tari, substantive comune ori proprii (ospitalitatea românească, bravura puiului de dac, respectiv Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și alte figuri din galeria eroilor neamului), apar astăzi mai uzate, prin discursurile naționaliste ce le-au vehiculat și secătuit. Resimțite ca indispensabile în momentul auroral al închegării unei mitologii, ele au devenit, treptat, elemente de discurs, clișeizate prin uz și abuz "patriotic", expuse astfel criticii. Identitatea națională însăși este, pentru
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
și insistă să-l cred, spunând că n-o face doar ca să-mi facă mie o plăcere. Cum să nu-i dau dreptate, când descopăr în biblioteca sa volume de poezie românească, unele cu dedicații de la autori, cărți cu colțurile uzate, semn că nu sunt acolo doar pe post de decor: Eminescu, Sorescu și Dinescu (pe ultimii doi i-a cunoscut personal)! Favoritul său numărul unu, pe deasupra tuturor celorlalți, indiferent de națiune, este însă și rămâne pe veci unul, tot un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
de la Hollywood. Oricum, peste țigările umede uitate pe masă s-a lăsat înserarea. Ți-am spus vreodată te iubesc, măcar așa, în amintire...? Probabil mi-era dor de femeile din porturi - femei albe ca vopseaua proaspăt dată pe proră și uzate ca niște noduri marinărești... Azi doar pescărușii și delfinii mai sunt fideli... Îți mulțumesc pentru plimbările de dimineață și pentru chestionarele pe tema verbului a fi. Îți mulțumesc pentru muzica așternută ca un bandaj în jurul gâtului tăcut al absenței și
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
suflul; în auzul fiecăruia am izbit vorbele, dar depărtat de moarte m-am tulburat; din sângele înnegrit al gropii, cuvântul se ridică vizibil: recunoașterea neamurilor, și se retrage înapoia faptei; 9. palidă mă întâmpină cu cele trei trupuri străvechi. Ce uzată mi-e fața! Ce fierbinte-i prima greșeală! Iau ultimele măsuri, dar din spate glasul mă invocă. Înnebunit, strâng în dinți uscații bulbi de asfodel luați din ofranda de deasupra, dar nu pot izbucni în strigăt: migrațiunea neamurilor mă trimite
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
celor din jur, mulțimea care aștepta se puse în mișcare, voci și strigăte se făcură auzite, culoarul se umplu de călători care-și trăgeau valizele din compartimentele de dormit, se urcară și câțiva hamali, își ofereau serviciile, bărbați în haine uzate, cu șepci pe cap și, din cauza nehotărârii bunicului, un bărbat gras cu un obraz buhăit și asudat a îndrăznit: a apucat cu mâini mușchiuloase cufărul împletit și cele două valize șnuruite, pe care bunicul le așezase în ordine ca să fie
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
reale, concrete, palpabile, de zi cu zi, de noapte cu noapte, alienarea comunicării și, implicit, a valorilor ce mențin echilibrul societății. Vă sună cunoscut, nu? Părinții nu mai au de mult sentimente, sexul se întîmplă, cînd se întîmplă, ca o uzată bifare de acțiune. În rest, nimic. Tatăl devorează pur și simplu ziarele, aproape non-stop, ca o unică și supremă acțiune. Cititul îl scoate din realitate, din gesturile și grijile simple, în fond, elementare, și-l suspendă, fals, în interesul pentru
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]