21 matches
-
locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari" (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001; Toponimia
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un stil original. Autorul recunoaște cu sinceritatea unei spovedanii în fața duhovnicului numit „natură” că: Atât m-au frământat aceste meleaguri natale, atât au investit în ființa mea, încât, iată
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
sat ! Catedra o făcu Amvon ; predat-a Muzicologie Dus-a turma spre CHRISTOS, prin Sfânta Euharistie ! Publică multe Lucrări : istorice, de românism Dar și Morala cu esența, extrasă din Creștinism ! Este Vice Președinte, la Cultul Eroilor La fel peste Filiala, Vâlceană-a Scriitorilor ! A scris "Poezii Creștine"! și după, alte poezii ! Să le citești de vrei s-ajungi, printre ai DOMNULUI copii ! La Părintele-Scriitor, imi place și Credo-ul său : "Eu de mult nu-mi aparțin ; trăiesc pentru DUMNEZEU ! De mic
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1442944673.html [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
vizitează și pe Eminescu, poposind la umbra Sfântului Tei din Copoul Iașului, merge și în patria mirifică a Mărțișorului să tăinuiască puțin cu Tudor Arghezi, coana Paraschiva și doamna Mitzura. Călătorește prin Geoagiu-Băi, Ocna Sibiului, se scaldă în apele binefăcătoare vâlcene și se oprește în Insula tulnicăreselor din inima Transilvaniei, suie în Maramureș bătând la porțile sculptate cu semnele-simboluri statornicite din vremurile civilizației dacice și turnate în sufletul românesc de pretutindeni, oprindu-se apoi să venereze Sărbătorile Pascale cu urmașii răzeșilor
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443554859.html [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
Acasa > Cultural > Marturii > COSTEA MARINOIU - UN DASCĂL AL CULTURII VÂLCENE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Era în vara anului 2008 când, printr-o decizie a sorții, l-am întâlnit pe inginerul și poetul Puiu Răducan, la Sf tul Schit Pahomie
UN DASCĂL AL CULTURII VÂLCENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu_un_dascal_a_ion_nalbitoru_1361091642.html [Corola-blog/BlogPost/351926_a_353255]
-
pleacă într-o călătorie, timp de trei zile (5, 6 și 7 decembrie) pe vastul ocean al cuvântului. După deschiderea festivă, manifestările au debut cu un frumos cadou pe care Biblioteca l-a făcut școlarilor din clasele primare: talentata scriitoare vâlceană Janina Țenea a prezentat cea mai recentă carte a sa, „Povești pentru oamenii mici și oamenii mari”. Poezii și cântece pentru îngerași Marți, 6 decembrie, începând cu ora 13.30, darurile au dat năvală la Târgul de carte pentru școlari
Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică. Teritoriul comunei se învecinează cu următoarele
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
produc pagube, intensitatea lor fiind scăzută, iar iarna nu se înregistrează geruri prea mari. Acest fapt este demonstrat și prin aceea ca pârâul Otăsău, deși cu debit scăzut, iarna nu îngheață complet niciodată. Râul Otăsău, afluent pe stânga al Bistriței vâlcene, izvorăște de sub Vf. Vânturarița al Munților Buila din Masivul Căpățânii și se varsă în Bistrița, lângă satul Săreni. Lungimea sa totală este de 28 km iar suprafața bazinului său hidrografic este de 106 kmp. Acest pârâu străbate comuna pe o
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Aceștia au luptat în Regimentul 2 Dorobanți. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). Comuna Grădiștea, în timp, a fost vizitată de mai multe personalități: Alexandru Ioan Cuza ( în drum spre Tg. Jiu)( I.N. Dumitrașcu, Cuza Vodă în țară)(Studii Vâlcene, nr. VII, 1986, pag.83), primul ministru liberal al României I. Gh. Duca ( în anul 1922, donează cu aceasta ocazie 25 mii lei pentru construirea școlii din satul Băești), episcopul Atanasie ( 12 mai 1946 ), ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală se află în Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului Bistrița, pe teritoriul împădurit al mănăstirii cu aceelași nume. cu o suprafață de 0,25 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală reprezintă o grotă (peșteră) în Cheile Bistriței Vâlcene ce adăpostește resturi fosile de urs de peșteră și urme atribuite unei vechi civilizații ale "culturii Coțofeni".
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de Sfântul Grigore Decapolitul, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă (peșteră
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale, în apropiere de localitatea vâlceană Golești, nu departe de un drum circulat, într-o râpă. Se pare că tezaurul a fost îngropat în urmă cu șase secole, într-un burduf de piele, care s-a descompus în pământ. Tezaurul era îngropat la o adâncime de
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001; Toponimia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
Gheorghe Dobrin, primarul localității vâlcene Voineasa și Ion Tomescu, președintele Obștii Pociovaliștea, Gorj, au fost trimiși în judecată de DNA Pitești pentru fapte de corupție, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu Președinte al Obștii Pociovaliștea, Ion Tomescu este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de
Primarul din Voineasa a retrocedat ilegal un munte, iar pentru asta va răspunde în faţa procurorilor DNA () [Corola-journal/Journalistic/24496_a_25821]
-
care a descoperit o comoară, ulterior cedată statului, va primi o recompensă record din partea statului. Iulian Enache, un căutător de comori, a reușit să scoată la lumină un tezaur de peste 50 de kilograme de monede otomane de argint în comuna vâlceană Golești, iar acesta va primi drept recompensă nu mai puțin de 200.000 de euro. Premierul Victor Ponta l-a premiat, miercuri, pe Iulian Enache, cel care a găsit tezaurul de monede de argint de la Golești (județul Vâlcea). Din fondul
O comoară l-a îmbogățit pe un vâlcean. Vezi recompensa by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72287_a_73612]
-
Ponta, singura soluție în acest caz este restructurarea cu disponibilizări. Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat vineri seara la Antena3 că statul român încearcă să atrgă finanțare de la bănci și traderi pentru activele funcționale ale combinatului chimic Oltchim. Angajații companiei vâlcene au primit, vineri, vineri, 45% din lichidarea pe luna februarie, a spus liderul sindicatului din combinat, Mihai Diculoiu, care a precizat că o mie de salariați ar urma să fie disponibilizați începând cu 15 aprilie. Vineri, ministrul Economiei, Varujan Vosganian
Ponta: Comisia Europeană nu permite ajutor de la stat pentru Oltchim by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/51340_a_52665]
-
de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]