14 matches
-
Articolul UNIC Doamna Vîlcică Elena Rely, judecător la Judecătoria Sector 4 București, se eliberează din funcție ca urmare a demisiei. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 20 ianuarie 2009. Nr. 30.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207018_a_208347]
-
se află în orașul Târgu Ocna, Județul Bacău, pe valea Pârâului Vâlcica. Este una din cele două exploatări din Moldova, a doua fiind cea de la Cacica, Suceava. Salina este motivul economic numărul 1 pentru dezvoltarea orașului Târgu Ocna și aduce un câștig alături de exploatarea petrolieră și forestieră din zonă. Principalul domeniu de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50 ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se abătuseră asupra Basarabiei. Într-una din zilele de primăvară, poposește în Ciutura „oarecum abătută
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
mănăstirea Calu-Gastru pe verde umple gura de cuvinte, marginile strunjite, albă pe plaiuri verzi, adîncimi în brazi km 131+300 stînca cioplită Livezi-Ciuc, lumini pentru tunel, ieșirea explozie raze alburii, mai ales pe ecran foto, pîrîu precipitat în unghiurile imobiliare, vîlcica Freud în bazinul Trotușului, în loc de lava călătoriei rîu lava călătoriei case, km 121+500 împlinește fără greș albia, "Vînători de munte" și încă un rînd pe lozinca boltită la cazarmă, iadul este cu "va urma"! biserica ortodoxă la halta Tarcău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iubește mama! nu crezi că ești străin! dar te amărăsc oleacă! așa, de drag, puțin! dă-napoi banii, dacă nu-i dai înapoi nu ieși din tren! ce, te-ai văzut în tren? din Tătăruși? am și eu neamuri acolo, Vîlcica Morii, am de-ai lui Todică, îs mulți prin Pietrosu, da, în Pietrosu, cînd s-ajung la ghișeu să bată doamna 63 de lei, limbajele solidificări, vorbiri obiecte cei care le folosim, m-am mai dus în Grecia, am o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pers. Stețco (existent și azi ca nume de familie în Maramureș) care, pentru ușurarea pronunțării, a devenit Tețco și a fost redat în actele administrative prin Tesco + suf. -anu (pl.). TARGU OCNA, oraș situat în Depresiunea Cașin, la confluența pârâului Vâlcica cu râul Trotuș, la 14 km. de Onești. Ca și alte localități din Valea Trotușului, a purtat inițial numele de Stoenești, pentru ca următoarele atestări documentare să oficializeze alte nume topice, dar toate legate de existența ocnei de sare. Așa se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
documentele istorice, în perioada 1410 - 22 august 1917 (numeroase date se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006, p. 310 -332). Prima atestare documentară datează din 15 martie 1410, când Alexandru cel Bun dăruiește satul Stoenești de la Vâlcica pe Trotuș. Următoarele două documente, din 17 noiembrie 1502 și 2 februarie 1503, aparținând lui Ștefan cel Mare, notează o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mai folosesc sinonimul curechi ). Et.: ap. varză d. lat. vir(i)dis « verdețuri, legume proaspete » + suf. colectiv -ărie. VÂLCÌCA, pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă, în prezent inclus în orașul Târgu Ocna. Izvorăște din Munții Berzunțului. Apelativele vâlcea și vâlcică sunt prezente nu numai în poezia populară, ci și în toponimia românească (există numeroase localități care sunt denumite Vâlcele ). Et.: ap. vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
parohial din Heci. A fost hirotonit ca diacon la 25 martie 1998, la parohia Muncelu Bacău Sud și apoi ca preot la Episcopia Romanului, de Preasfințitul episcop Eftimie. La 1 mai 2000, este numit preot în parohia nou înființată de la Vâlcică - Tătăruși, unde a construit biserica cu hramul ,,Constantin și Elena", apoi clopotnița, casa de prăznuire și gardul cimitirului. Pentru meritele deosebite din activitatea sa a fost avansat la gradul de preot Iconom Stavrofor. La 1 mai 2005, s-a transferat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sec. al XVII-lea intra în Moldova pe la ceasurile cinci după-amiază îi era peste putință ca până la ceasurile șapte seara să nu dea peste un han. Fapt istoricește atestat: orideunde veneai, oriîncotro mergeai, era mare minune dacă, pitit într-o vâlcică ori nălțându-se trufaș la răscruce de vânturi, dosit de spaima lotrilor după spinarea unui deal ori odihnind gălbui în mijlocul câmpiei, nu întâlneai curând acel topos pomenit de mai toți povestitorii de-aici ori de-aiurea, că numai lista lor, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lăcuste de toate colorile, sfârâiau asurzitor în întinderile caste; zvonul lor tindea să se statornicească în tâmplele lui Lupu ca un cântec propriu al urechii interne. Când și când, la cotiturile drumșorului printre lanuri, ori la o coborâre într-o vâlcică, dădea peste pâlcuri de copaci care abia își clăteau frunzișul; turturele băteau din aripi și-și luau alene zborul; un popândău îl aștepta neclintit la marginea pulberei, până ce simțea cutremurul roților panerașului și trapul calului; atunci intra cu regret în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
copilului; p. 222, r. 9 : „iă sama bine de borta ceea!” indicație dată soției de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre!” atașamentul față de locurile natale iese la iveală în momentul despărțirii de acestea, iar reacțiile protagoniștilor le dezvăluie sensibilitatea; r. 37 38 : „Halal
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
bune repere ale direcțiilor de dezvoltare ne sunt oferite de numeroasele biserici construite aici în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului următor: „biserica Sf. Nicolae (1758) - prelungind vatra pe malul stâng al pârâului Vâlcica, până la confluența cu Trotușul; bisericile Sfinții Voievozi (1777) și Sf. Ioan Botezătorul (1815) - marcând extinderea orașului de-a lungul drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pârâului Vâlcica, până la confluența cu Trotușul; bisericile Sfinții Voievozi (1777) și Sf. Ioan Botezătorul (1815) - marcând extinderea orașului de-a lungul drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]