34 matches
-
plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate de vârfurile Pleșii și Prisecii. Trasee de legătură te conduc la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis verzicolor: pete pe obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sub ochii săi. Trupul se transformă într-o probă vie. Rănile vizibile, vânătăile, sângele pot sus ți ne acuzațiile făcute în jalbă, iar curtea acceptă astfel de demonstra ții: „să văzu jă lui toa rea bătută foarte rău, fiind cu vânătare lovită și la un ochi încă puțin au fost de a rămâne oarbă“ sau „ci să cunoaște și semni le vi ne te când au strâns-o de gât pă soțiia lui“ sau „măcar că el zice înaintea noastră că cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
retras cu fetele dace, furate de prin împrejurimile orașelor: Bălgrad, Napoca și Potaisa în această vale adâncă și ponoroasă». Lecțiile Școlii Ardelene despre originea musai latină au ajuns până aici și au rămas. Râul Ponorului se ascunde sub pământ la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și răul Huda lui Papara. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535 m • Viștea Mare- 2.527 m • Parângul Mare- 2.519 m • Lespezi- 2.517 m • Cornul Călțun- 2.510 m • Peleaga- 2.509 m • Păpușa- 2.508 m • Vânătarea lui Buteanu- 2.507 m • Hârtopul Darei- 2.506 m • Omu (Bucegi)- 2.505 m • Bucura Dumbravă- 2.503 m • Dara- 2.501 m Vârfuri între 2.401 și 2.500 metri Retezat-2.485m • Gemănarea- 2.468 m • Iezerul Mare-
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
Zedecheu, neidentificată în teren. Rezervația constitue un important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan că poljie, poate singură formă de relief de acest fel din România. Rezervatia Vânătările Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trăscăului la confluenta văilor Ponorului, Poienii și Seaca. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Albă. Pe drumul județean
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralelă cu valea, formând o peșteră plină de șepte de dizolvare și eroziune, marmite, colmatata parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralelă cu valea, formând o peșteră plină de șepte de dizolvare și eroziune, marmite, colmatata parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și cartata în 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dălbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură sala de mari
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
aven de 106 m adâncime, spectaculos dar deosebit de periculos (Avenul din Tăul Moriii) . Tot în peretele cascadei speologii de la Polaris Blaj au descoperit un aven de 26 m adâncime în fundul căruia un lac plin cu bușteni împiedica înaintarea (Avenul de la Vânătare) Rezervatia este formată din calcare masive de varsta jurasic superioară. La vest și est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne și marnocalcare cretacice (straturi de Brădesti), în vest interpunându-se o fâșie de bazalte mezozoice. 5 ha.
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea, la altitudine absolută de orientată N-NV
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu echipament adecvat. Apă ce apare din acest sifon are cu totul o altă origine decât Vânătările Ponorului. Continuând explorarea pe galeria principala în amonte, după se ajunge La lanțuri, o verticală de . Odată urcata această verticală, se pătrunde într-o galerie largă și împodobita cu scurgeri parietale. Ea se termină după , deasupra unei verticale de care
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
cățărător. Aici este finalul peșterii, în "Lumea Frământata". Pe dreapta, se poate cațără un horn ce duce până la 123 denivelare pozitivă față de intrarea peșterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stânci prin fisuri impenetrabile. Până la lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între , iar în Sala Minunilor de la 13 până la peste 20. Peșteră a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și Valea Morilor. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este foarte neregulat
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
a Marinei Imperiale Japoneze, cu baza la Manila, a fost desemnată să asiste navele în încercarea de a distruge forțele aliate din Golful Leyte. La acea vreme, Flota 1 Aviație dispunea de doar 40 de avioane: 34 de avioane de vânătare ambarcate A6M Zero, trei Nakajima B6N "Tenzan" ("Jill") - bombardiere torpiloare, un Mitsubishi G4M ("Betty") și două bombardiere cu baza la sol Yokosuka P1Y "Ginga" ("Frances") precum și un avion adițional de recunoaștere. Sarcina forțelor aeriene japoneze părea imposibilă. Comandantul Flotei 1
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
este o peșteră de mici dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
dimensiuni din poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu. A fost explorată și cartată de Viorel Roru Ludușan în
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]