78 matches
-
plastic. Are 37 de ani, și îmbrăcat astfel...pare a fi un clovn mai mult decât simpatic. Chipul îl trădează, în acest sens, și faptul că e pus mai tot timpul pe ironii și pe glume totdeauna spirituale. Are corp vânos, ca de taur, dar se vede clar cum boala sărăciei l-a măcinat până aproape de terminare. ,,Carpe diem!’’ (trăiește clipa!), e sloganul acestui om de mare caracter. Poate că numai asta i-a mai rămas de făcut! Are tabietul său
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
nu există informații despre destinul său după eliberarea din închisoare. Gheorghe Calciu (pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa)tc "Gheorghe Calciu (pr. Gheorghe Calciu‑Dumitreasa)" Unul dintre cei care l-au cunoscut în închisoare îl descrie ca fiind un tânăr scund, slab, dar vânos. Foarte vioi în spirit și în mișcări, totdeauna grăbit. Ochi vii și față zâmbitoare; chiar dacă ar fi trebuit să se supere, nu l-am auzit niciodată repezind pe cineva. Fusese student în anul II la Medicina din București. De fel
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prânz. În pauza de masă surprinsă în narațiune este momentul, pentru autor, să introducă o scenă foarte importantă, care constă în discuția despre condiția artei într-un regim tiranic, pe care o poartă Cezar Markovici și deținutul H-123, "un bătrân vânos, condamnat la douăzeci de ani de muncă silnică". Cezar, fost regizor de film, susține genialitatea lui Eisenstein cu filmul Ivan cel Groaznic, dar celălalt deținut nu acceptă ideea că arta poate fi pusă în slujba justificării tiraniei. Nu este întâmplător
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Așa vorbești tu de Domnul și Stăpânul tău?... Un fleșculeț de țărișoară, a pus cu botu' pe labe "a mai mare, a mai tare împărăție de pe fața pământului", adaugă pârcălabul Luca Arbure, un bărbat trecut de prima tinerețe, uscat dar vânos, colțuros, cioplit parcă cu barda dintr-un trunchi de stejar cioturos. Ce palmă! Am plesnit-o! spune Ștefan. Să recunoaștem că ne-au ajutat și vecinii, nu pe cât am sperat -, oricum, cinci mii de secui, două mii de lehi și aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
septembrie 1951 a plecat de la Peninsula, însă nu există informații despre destinul său după eliberarea din închisoare. Gheorghe Calciu (pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa) Unul dintre cei care l-au cunoscut în închisoare îl descrie ca fiind un tânăr scund, slab, dar vânos. Foarte vioi în spirit și în mișcări, totdeauna grăbit. Ochi vii și față zâmbitoare; chiar dacă ar fi trebuit să se supere, nu l-am auzit niciodată repezind pe cineva. Fusese student în anul II la Medicina din București. De fel
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pînă în 1601, cînd moare pe Cîmpia Turzii), pe un fundal de politichie europeană la nivel înalt, care se străduiește să fie cît mai cuprinzător și mai detaliat (scenariul este de Titus Popovici). Regizorul, Sergiu Nicolaescu, nu mai are nervozitatea vînoasă a debutantului și n-o înlocuiește nici cu personalitate (adică stil), nici cu noi standarde de profesionalism, dar, în fine, spune povestea, ilustrează scenariul și, atunci cînd caută cîte un efect mai deosebit, știe unde să l caute (de exemplu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Violetei Ion. În bună măsură, toate aceste așteptări pe care diferitele surse extratextuale le creează sunt adevărate, dar mereu în poezia Violetei Ion e mai mult decât atât. Pe lângă tristețile casnice și uzuale, pe lângă spaimele de orice fel, pe lângă conturarea vânoasă a unui personaj care ar fi putut sta la fel de bine într-un text epic, a modelului de feminitate ascunsă îndărătul sarcinilor de zi cu zi și care de fapt ține lumea la un loc, ei bine, pe lângă toate astea, Violeta
Mart(ir)a by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9923_a_11248]
-
Radu Paraschivescu Pentru amatorul de roman vînos și suculent, Birmingham este locul unde s-au născut, printre alții, David Lodge și Jonathan Coe. Iar pînă la un punct, cei doi sînt rude bune. La ora actuală Jonathan Coe are patruzeci și unu de ani, a publicat șase
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
toate cele despre cum erau gospodărite avuțiile patriei. Și-apoi, ce suprafață era aia de vreo 325 de metri pătrați de foițe de aur lipite “ici-colo” prin noul sediu ? Să fim serioși și chiar sobri: pentru o țară cu Apuseni vânoși în zăcăminte de aur și alte nemetale, suprafața respectivă era de-a dreptul insignifiantă dacă nu cumva umilitoare pentru un sediu de Senat. Priveam reportajul tv cu aurăriile împodobind sala înaltă de 13 metri și un gând-frisoană mi s-a
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
fără anvergură, dar după rodaj performanțele au fost spectaculoase. I-am tradus ultimele două cărți, Casa somnului și Clubul putregaiurilor, iar acum mă pregătesc de Cercul închis, care urmează să apară în Anglia. Coe e născut să scrie proză. E vînos, are o versatilitate teribilă, te ține agățat mai ceva ca un autor de cărți polițiste și sclipește. E romancierul pe care aș paria liniștit pentru viitor. De altfel, e tradus în toate limbile de circulație și și-a adjudecat deja
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
umilință cu România, s-ar putea să intrăm în NATO și C.V. Tudor să fie ales democratic președinte. Singurătatea Americiitc "Singur\tatea Americii" Interior sordid, de birou de magaziner sau președinte de scară... Omul, o brută de mahala, scund și vânos, se spală pe mâini... Lungana șatenă își dă ciorapii jos, își dă halatul soios la o parte și se așază cu fundul pe masă... Scundacul de Ghencea își desface cureaua, își deschide fermoarul și se apucă s-o posede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și bișnițari. Specula cu bilete de Cinematecă! o minune pe care n-o s-o mai văd în vecii vecilor. Cei mai mulți erau profesioniști - niște hominizi care se mutaseră de la Scala și Patria, că era vad la Union. Unul însă... scund, dar vânos, măsliniu, cu trăsături regulate, nepotrivite cu privirea iute, de bandit mexican. Nu se mulțumea să vândă bilete, intra și la filme. Nu stătea în sală, se suia pe postamentul scenei și se așeza turcește, la 2-3 metri de ecran. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dâre de țărână răscolită în urmă și mănunchiurile dese din miriște. Era uimitoare cât de repede i se mișcau mâinile și cât de vioaie se făcuse! parcă ceva din pământ ar fi urcat până la ea, o forță necunoscută, și mâinile vânoase, cu palmele bătucite și aspre, îmbătate de puterea aceea tânără, ar fi lucrat de la sine, fără nici o legătură cu trupul bicisnic și ostenit. Și ce era și mai uimitor, aproape de necrezut, nu se ridica deloc să se odihnească, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
slavonă de agheazmatar, și sfârșeau prin a cânta împreună isoanele și aghioasele cele sfinte. Ceilalți se amestecau cu valahii, vorbind prin semne și schimbând rachiele, râzând fără să știe prea bine de ce și minunîndu-se unii de ciudățenia celorlalți. Flăcăilor bulgari, vânoși și stângaci, cu sprâncenele îmbinate și obrajii groși, roșu-vineți, li se scurgeau ochii după muntencele subțiri și măiestru încondeiate la față ca niște ouă de Paști. Nu rareori, spre ivirea zorilor, se scoteau cuțitele pentru vreo privire mai îndrăzneață, dar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
orbi, urduroși, pe o față de miel jupuit; femeile cu penis, bărbații cu sâni mustind de lapte, femeia de cinci sute de kilograme, bărbatul de șaptesprezece, băiețelul de zece ani, zbârcit, cărunt și fără dinți în gură ce-ntin-dea spre tine mâini vânoase și pline de pete... Abia în centru, înconjurați de splendoarea canalelor semicirculare ce-și mișcau greoi apele verzi, încărcate de șlepuri și lebede, pe sub punți de metal și de piatră, erau risipiți profesioniștii. Aici și-mprejur, pe Kalverstraatul cu magazinele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
identic cu cel din mâna lui Cedric, din metal negru și greu. Străinul îl apucă și-l îndreptă și el către negrul cel gol, care se ridicase în pat în genunchi, costeliv și cu pubisul acoperit, la rădăcina sexului său vânos ca de cal, de peri cărunți ca firele de păianjen. Ciudat, cei doi zâmbeau ca la un duel de carnaval, privindu-se-n ochi, totuși, atât de fix, de parcă pupilele unuia ar fi trebuit să se potrivească în ale celuilalt
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe aceeași scenă îngustă, împreună cu venerabilul episcop, cântecelul tradițional în care se povestea cum sfântul vine din Spânii ca să aducă micuților olandezi multe daruri și jucării. Dar dacă n-au fost cuminți, moșul avea să le aducă doar un băț vânos și falnic, pe care se și grăbea să-l apuce bine în pumn, pe sub odăjdii, să-l scoată la lumină și să-l arate fioros auditorului. Negrișorul, se vede treaba, fusese obraznic el însuși, căci venerabilul bătrân în odăjdii, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
într-o astfel de slăbiciune încît, când veniră iar la mine peste o jumătate de ceas, mă aflară tot în poziția în care mă lăsaseră, atât nu puteam să mă mai mișc! Acum veni altul, era un arap voinic și vânos. Se apropie de patul meu ca un om ce are treabă cu mine. Mă cam temui când [î] văzui că se apropie așa, pățisem biet destule și mă temeam și de altele; însă eram așa de slab încît nu-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un lup cu tine, să-l porți În zgardă prin marile orașe, printre farmaciste. Alea care tot râcâie la cornul de rinocer și-ți pun În plicuri fine rumegușul osului mult râvnit. Ca să te facă om, cu ștremeleagul tare și vânos! O să-ți povestesc o Întâmplare, e de dragoste, cu o fată de la farmacia Policlinicii 10, aia, mă, unde se Îndoapă cu medicamente tovarășele și tovarășii, peștii ăia grași! Acum să ne vedem de treburi!” Și-l luă cu el În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
data asta, era mai hotărâtă ca oricând să scape de el. Numai bine că, peste câteva zile, s-a înființat la ușa ei Vandam. Acum îl vedea mai bine - un puști în blugi și cămașă-n carouri, negricios, țânțăros și vânos. Nu doar pentru că a băut câteva pahare de lichior în plus se înfierbântase Mirela, ceva ca un tremur îi fremăta în piept. Îi era cam frică. În prima clipă crezu că o caută ca să se răzbune că din cauza ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tăiate la ceafă, albe, curat îmbrăcat, privea în jur cu o seninătate aeriană, ca și cum el însuși s-ar fi mirat de strania lui delicatețe. Nasul subțire, puțin adus, pielea albă cu mărunțiș de vinișoare sângerii, îl deosebeau de ceilalți oameni, vânoși și arși de soare. Cu ochi albaștri, cam turburi, cădea într-o visare adâncă, cu o delicată expresie de suferință. Părea că nu aude și nu vede. Nimic nu-i stârnea curiozitatea. Oamenii îl ocoleau, tăcând. Fără să se adreseze
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lovituri de polo date resturilor din rigole. Și tot timpul mâna delicată a Helgăi mele a rămas pe vajnicul meu braț stâng, strecurându-se într-o nesfârșită explorare erotică a zonei sensibile dintre interiorul încheieturii cotului și protuberanța bicepsului meu vânos. Porniserăm să cumpărăm un pat, un pat ca patul nostru din Berlin. Dar toate prăvăliile erau închise. Nu era duminică și nici vreo sărbătoare de care să fi știut. Când am ajuns pe Fifth Avenue, cât vedeai cu ochii fâlfâiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
m-am schimbat prea mult, ce zici? — Nu, am zis eu. Mai la începutul acestei relatări l-am descris ca semănând cu un lup tânăr și slab. Când l-am văzut în mansarda mea, avea un aspect nesănătos - era palid, vânos, cu ochi injectați. M-am gândit că devenise mai mult coiot decât lup. Pentru el anii de după război nu fuseseră ani veseli și înfloritori. — Te așteptai să mă vezi? m-a întrebat. — Mi-ați spus că pot să mă aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
pe locul părăsit de Olimpia, în vreme ce toți ceilalți, plini de curiozitate, făcuseră cerc în jurul patului. Acum, Simion se vedea răsturnat pe spate, cu ciocul în sus, răsuflând încet. Pieptul, descoperit, îi lăsa afară o perie de tuleie, un picior gol, vânos ieșea din plapumă. Doctorul îl luă cu amândouă brațele și-l așeză bine pe pernă, îi desfăcu pleoapele și-i privi ochii, apoi îi luă pulsul. În timp ce număra mintal, întrebă: - Cum i-a venit? - S-a sculat de la masă și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
box“, zâmbise doar disprețuitor și jignitor și, din partea sa, necatadicsind să intre în deliberări directe cu acesta, îi arăta câteodată tăcut, ca din întâmplare, sau, mai bine zis, scotea uneori la vedere un lucru cu desăvârșire național - un pumn uriaș, vânos, noduros, acoperit cu un fel de puf roșcat, și toți înțelegeau cât se poate de clar că, dacă acest lucru profund național nu dă greș și dacă se abate asupra unui obiect, praful și pulberea se alege într-adevăr din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]