160 matches
-
toamnă ziua, Tot ca-n luna lui Cuptor, Numai noaptea din pustiu a Dat răcoarea, vag fior Și vag zvon de dezvărare, De răceli și alergii În prelunga întomnare A perversei nostalgii. Măcar eu te am pe tine, Ca un vânticel duios Ce, de cald și dor, îmi ține Și de dulcele miros. Măcar știu că plăpumioară Îmi va fi sulfetu-ți drag, Că-mi vei da din inimioară Sărutări încă din prag Și-mi va fi perină sânu-ți Și culcușul pântecu-ți
GRUPAJ LIRIC AUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1443855692.html [Corola-blog/BlogPost/344425_a_345754]
-
de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul cerului cu oceanul de stele, obrajii pot să se bucure de adierea unui vânticel cu miresme de primăvară, să se lase mângâiați de seninul dimineților însorite și nu de puține ori se poate întâmpla să-și piardă firea trăind la temperaturi înalte ca în anii tinereții.ˮ Liliacul înflorit la umbra înserării, prima dintre
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Deși în prima parte a zilei temperatura a fost mai ridicată decât media istorică a sfârșitului de februarie, ploaia sporadică a dat senzația de frig, iar vânticelul rece, partener credincios al picăturilor angajate într-un dans greu de imitat, a făcut ca oamenii să se retragă la adăpost. Puține umbrele se clătinau deasupra umerilor celor ce se grăbeau pe trotuare. În schimb, partea carosabilă era aglomerată pe
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1424808202.html [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
centrală. Va fi aglomerată azi și... Mda! Este bine să fim la vedere, să prevenim... A proorocit bine agentul de poliție. După numai câteva minute, în jur de ora opt-opt și jumătate, încet-încet, ploaia a încetat. A rămas doar acel vânticel jucăuș stăpân peste locurile descoperite, dar, destul de curând, după o oră de joacă prin ganguri și prin piețe cu tarabele pline de mărfuri acoperite cu prelate, a obosit și el și s-a retras, nimeni știind unde anume, după cum nimeni
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1424808202.html [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pulsare densă Moș Crăciun s-a moșnegit, de bunăseamă, Nu mai vine coborând voios din Cer, Dar nu mai uită să mai scrie telegramă Cu ceva zăpadă, vânticel și ger. Stă la foc lungit pe două canapele, Sacul plin cu sumedenii...amintiri, Filigran cu savuroasele cafele, Cochetând prin numeroase risipiri. Orologiul orele nu le mai bate, Iar trecutul încă nici nu a trecut. Nici nu mai adună, nici
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pulsare_densa.html [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]
-
pot face rău sau, Doamne ferește, te poți rătăci. - Da, mamă, merg, nu mă îndepărtez! strigă fata. Zis și făcut. Își luă niște sfoară să poată lega lemnele și se porni la drum. Cântecul păsărilor și foșnetul frunzelor bătute de un vânticel cald, de primăvară, o făceau să cânte, zburdând pe poteca ce se afunda în inima pădurii. Totul era ca-n basm, iar printre iarba crudă se zăreau pălăriile unor ciuperci îmbietoare. Ce se gândi ea!? Să culeagă și niscaiva ciuperci
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
mov. O! mi-am zis, dacă viața ar fi un covor de flori cu petale catifelate peste care să poți călca cu ochii îndreptați spre cerul albastru, cu mâinile ridicate ... Trag în piept mireasma blândă a florilor, adusă de un vânticel vălurat prin preajmă. Aerul lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează ca râsul îngerilor fericiți, printre
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VINE PRIMĂVARA? Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În grădina amorțită, Cu zăpadă-acoperită, Doarme-n pat, de vânticel Legănat, un zărzărel. Lângă el un măr bătrân Somnoros și-ntinde ramul. E țâfnos că-l prinde anul Nesăpat la rădăcini. Soarele-i atinge blând, Mugurașii le-ncălzește. Tulburat de-atâta soare, Zărzărelul se trezește. „Nene măr, văzut-ai poate
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1486632032.html [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
c-o să vină... Primăvara...” Rănit și dezamăgit, Zărzărelul s-a gândit: „ Am să-l rog pe ghiocel Ca să mă vestească el Primăvara dacă vine. S-o primim cum se cuvine!” Și trimise rugămintea Prin răvaș la ghiocel. Legănat de-un vânticel Adormi iar zărzărel. Referință Bibliografică: VINE PRIMĂVARA? / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1486632032.html [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
poate găsi nici măcar în biserică...A fost înlocuită cu un alt produs, care are mare căutare azi: interesul.... Și astfel, din interes în interes, sau interes peste interes, clădim o construcție șubredă, din toate punctele de vedere, care la primul vânticel se va prăbuși... Pe care temelie să edificam ceva trainic? M-am întrebat de multe ori. Răspunsul nu poate fi decât unul: pe Dragostea lui Cristos care generează dragostea între oameni. Îl mai iubim noi oare pe Cristos? Poate, numai
DACĂ AR FI DE VÂNZARE... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Scurta_meditatie_pascala_cezarina_a_cezarina_adamescu_1332053951.html [Corola-blog/BlogPost/354630_a_355959]
-
a intrat din Ogașul Popii pe Valea cu Urzicile, fu adusă la realitate de Cuțu, cățelușul santinelă al lui Bebe, care o întâmpină cu un lătrat prietenesc, parcă certând-o de întârziere. În atmosferă, plutea o liniște desăvârșită. Adia un vânticel dinspre pădure și din când în când se mai auzeau pâlpâirile molcome produse de frunzele plopilor tremurători. Transpirase de mersul pe jos și de emoțiile care puseseră stăpânire pe ea și se frământa să găsească izvorul sentimentelor contradictorii, provocate în urma
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
pentru noi și pentru ei, ca Dumnezeu să ne călăuzească pașii spre bine! Cu aceste gânduri părăsesc pădurea, Lacul Lynn din Raleigh. În fața mea, pe poteca maronie, trec veverițe. Se opresc, ridică cozile lor stufoase: „Punct - virgulă, punct - virgulă!”. Un vânticel începe să bată aruncând ace de pin din copaci și frunze maronii cu o geometrie fermecătoare. Gânduri de recunoștință mă însoțesc: Recunoștință datorez întâi țării în care m-am născut și am trăit cea mai mare parte din viață, recunoștință
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ziua_recunostintei_thanksgiving_da_vavila_popovici_1352261145.html [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
persoane care mă trăgeau de mânecă și-mi spuneau câtă supărare au pe cap și azi? Azi sunt numai eu cu îndurerări? Merg să caut o scară să agăț de la fuscelul de sus toate amărăciunile și când o bate vreun vânticel să se destrame toate. Odată împrăștiate vor muri încet încet și...oare, vor muri? Sau mai bine să le smulg pe nepregătite de acolo de unde sunt ele înțepenite și-odată aruncate în univers să fiu sigură că nu se vor
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1449134296.html [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
în istoria poporul român. Atunci s-a înființat România. - Tânăr fiind, mai poți spune astăzi că ești mândru că ești român fără a atrage priviri ironice, fără a fi luat în batjocură? - A fost și cred că mai este un vânticel nițel ciudat. O anume categorie de intelectuali români susțin ideea - nu pe față, ci discret, parșiv! - că cu cât îți înjuri mai mult țara, cu atât ești mai european. Mie îmi dispace genul ăsta. - Ce vă supără cel mai mult
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Dar trebuia să facem ceva, cu ultimele resurse trebuia să ne adunăm de pe jos, să urcăm câte un pic, iar acolo, la stână, aveam speranța să căpătăm ceva caș de oaie. Când am prins ceva înălțime, începu să adie un vânticel firav, care ne-a răcorit fețele. Începeam să vedem mai limpede poiana și pădurile din jur, deși încă le vedeam în culori sumbre. Parcă nici panta muntelui nu mai era chiar așa de mare. Da, intrasem în poiana din apropierea stânei
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
în vers Va rămâne veșnic rege-n Univers! PRIMĂVARA-N SAT Din nou mi-e dorul miez de floare Și-n sat miroase-a flori și primăvară De după deal, timid, se-arată iară Semeț un prinț dorit, slăvitul soare. Agale, vânticelul se strecoară Luminii blânde razele-i răsfață Apoi și-aruncă straiele de gheață Zâmbește satul, vino, primăvară! Ce dor ne-a fost de un crâmpei de viață Pe ramuri ninge abundent cu floare Culori renasc în crânguri și ponoare Sublima
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_parfum_s_paula_diana_handra_1365336789.html [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
baltă. Îmi ascund ochii sub iarbă, Cu pământul mă-nfășor Și de voi renaște ,iară, Voi fi piatră fără dor. Voi fi liber de constrângeri, Spirit neîncătușat, Fără formă ori culoare, De substanță dezbrăcat. Și-am să fiu o adiere, Vânticel uitat de timp, Râsul de pe gura ta-mi Va fi veșnic anotimp. Voi sculpta-n nisip destine, Oameni, vise și-o dorință, Le voi nărui în clipa Când voi crede-n neființă. Stinge-voi făclia vieții De se-nșiră dale
DESCĂTUŞARE de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1427125495.html [Corola-blog/BlogPost/357809_a_359138]
-
2000, deci cu nouă ani în urmă ... Spațiul înalt de vreo 3-4 metri ai “borcanului” care este răsucit pe turnul aproape de vârf, cu o țesătură din fibre de sticlă și fier și cu geamuri groase care fac imposibilă pătrunderea vreunui vânticel mai tăios sau a curenților de aer, cu o răsucire de 36o de grade pentru “postul de observație”, zonă protejată de unde poți admira priveliștea așezării, nu a fost de natură să mă ferească de manifestările insidioase și păcătoase ale fricii
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_templu_al_plenitudinii_stratosphere_din_las_vegas_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul cerului cu oceanul de stele, obrajii pot să se bucure de adierea unui vânticel cu miresme de primăvară, să se lase mângâiați de seninul dimineților însorite și nu de puține ori se poate întâmpla să-și piardă firea trăind la temperaturi înalte că în anii tinereții. Bătrânețea este o vârstă intersantă despre care nu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
puțin, de parcă cineva le regla automat, așa de exact scădea mercurul în tuburile lor de sticlă, la fiecare jumătate de oră în parte. Numărul trecătorilor se micșora vizibil și aveau, poate, un motiv foarte serios de grabă spre casele lor: vânticelul rece, tot mai rece, care creștea simțitor în intensitate. Agentul de poliție Brumă își calcula fiecare activitate în modul cel mai atent, enervant de riguros pentru un oarecare observator. Era omul care examina cadranul ceasului de cel puțin 40 de
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1422889680.html [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
o depășească pentru a-i vedea fața. Zâmbea liniștit. Știa că-i va reuși planul. Nu ar fi fost pentru prima oară... Imediat, după ce coborâse din autobuz, fata își ridicase gluga hanoracului, semn că primise pe față primele săruturi al vânticelului ce-o întâmpinase, încă de pe prima treaptă, la deschiderea ușilor. Și-a potrivit mai bine rucsacul de pe spate, fără să privească înapoi, după care a pornit, în aceeași direcție de mers, liniștită, cu pași egali. Dezavantaj, Brumă! Nu-i mai
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1422889680.html [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
căruia îi plac la nebunie învrăjbirile, încâlcelile, durerea și groaza!”- își zise în sinea sa. A doua zi pe la prânz, viitorul domnitor însoțit de căpitanii Preda, Miron și Vladimir părăsesc castelul și pătrund în pădurea bântuită de forțele necuratului. Un vânticel rece și reconfortant le flutură pletele. E o liniște specifică pădurilor de foioase, tulburată doar de foșnetul frunzelor și trilurile păsărelelor. Căpitanul Preda se află în fruntea convoiului ca bun cunoscător al acestor meleaguri. Deodată caii nechează speriați. - Ce-a
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu lopata, mai să rupă lastarii. Ș-o mai dat Dumnezeu și o vreme la marea știință: soare-soare, vînticel să vînture tufele și ploaie cu țîrîita, că n-o putrezit nici o boghiță. Citește mai mult La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Cînd te-ai luat cu Natalița?” întreabă țața Anica
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/radu_p%C4%83rp%C4%83u%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu lopata, mai să rupă lastarii. Ș-o mai dat Dumnezeu și o vreme la marea știință: soare-soare, vînticel să vînture tufele și ploaie cu țîrîita, că n-o putrezit nici o boghiță....
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/radu_p%C4%83rp%C4%83u%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
răzbăteau până la ea, lovindu-i sufletul scăldat în lacrimă... -Doamne, nu ne pedepsi! Că doar la tine am fost! Erau Sfintele Paști și Anica își primenise cei doi copii și plecase la biserică pentru împărtășanie...Era cam frig afară; un vânticel rece intra obraznic prin hăinuțele noi și subțiri cu care îi gătise, ca în fiecare an...Gigel avea un fesuleț alb din ațică pe cap, croșetat de Anica.. Scâncea de frig și somn... Anica se întoarse de la spital fără Gigel
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_doamne_un_petec_de_cer_.html [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]