50 matches
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOMNICA VĂRZARU - LA CEAS DE VECERNII (POEME) Autor: Domnica Vărzaru Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului LA CEAS DE VECERNII La ceas de vecernii se sting trandafiri. Petalele curg vânturate. Mă bucur de crezul a noi zămisliri Din apele tulburi de multe păcate. La ceas de vecernii un dangăt dulceag Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag În casa luminii cu geamuri
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/domnica_varzaru_1456204750.html [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
Un „socialism românesc” era pe cale de a se „zbârli” provocator la „stârvul” cominternist ce-și evacuase ultimile pale fetide dinspre mausoleul din Piața Roșie, și care mirosea cam de multișor a faliment doctrinar, codimenta primejdios aerul autonomiei și suveranității naționale, vânturat strașnic de „stejarul de la ... Scornicești”, sosit la cârmă de ceva vreme ... Și, ceva mai târziu, Brejnev, cu al său concept al „suveranității limitate” cu care primul se va bate „cap în cap”. până se va alege praful de tot! Pe când
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
noastre creanga de aur la timp, înainte ca rugina să-și presare chipul peste tot ceea ce am fost cândva. Ana-Cristina Popescu DIN FRUNZE E atâta toamnă în mine, încât au început să-mi ruginească frunzele; Pe urmă s-au lăsat vânturate și mi-au inundat sufletul. Acum mi-e teamă că rugina îmi va ofili păsările și ele nu vor mai deveni îngeri care să ningă peste eternitate cu rădăcini de stâncă. Mugurii au explodat demult, Au explodat într-o primăvară
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ana_Cristina_Popescu.html [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la fel ca și cuibul brumelor de pe vânturatul Continit, iar când la urmă de tot, după ce treceau prin margine de sat toate turmele coborâtoare de la munte, după ce neaua se așternea peste pământul înghețat, atunci venea din nou vremea noastră. Un an întreg să fi ținut iarna și tot
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
I. - LA CEAS DE VECERNII (POEME), de Domnica Vărzaru, publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. LA CEAS DE VECERNII La ceas de vecernii se sting trandafiri. Petalele curg vânturate. Mă bucur de crezul a noi zămisliri Din apele tulburi de multe păcate. La ceas de vecernii un dangăt dulceag Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag În casa luminii cu geamuri
DOMNICA VĂRZARU by http://confluente.ro/articole/domnica_v%C4%83rzaru/canal [Corola-blog/BlogPost/370824_a_372153]
-
și în lacrimi fierbinți, înnodate, Prelinse pe cupa oftatului greu. Am vrut să ajung la apa cea mare Și perle să iau din adâncul ocean. Citește mai mult LA CEAS DE VECERNIILa ceas de vecernii se sting trandafiri.Petalele curg vânturate.Mă bucur de crezul a noi zămisliriDin apele tulburi de multe păcate.La ceas de vecernii un dangăt dulceagMă cheamă s-aprind lumânări pentru viseSe strâng ne-mpliniri și trec peste pragîn casa luminii cu geamuri deschise.La ceas de
DOMNICA VĂRZARU by http://confluente.ro/articole/domnica_v%C4%83rzaru/canal [Corola-blog/BlogPost/370824_a_372153]
-
o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era scoasă afară în zăpadă câteva minute ca să se răcească, iar apoi miezii prăjiți erau frecați de coaja și vânturați. Nucile astfel pregătite se treceau prin mașină de tocat. Furăm , când mama se întorcea cu spatele câte o mână de miez copt sau câte o turta, pe care le ronțăiam cu poftă. Noaptea, turtele puse una peste alta pe sobă
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
cetatea, pe rădăcini de stâncă. Acum a rămas raza ce arde lut și piatră, pe litere-n cuvinte, în iarna-nflăcărată. DIN FRUNZE E atâta toamnă în mine, încât au început să-mi ruginească frunzele; Pe urmă s-au lăsat vânturate și mi-au inundat sufletul. Acum mi-e teamă că rugina îmi va ofili păsările și ele nu vor mai deveni îngeri care să ningă peste eternitate cu rădăcini de stâncă. Mugurii au explodat demult, Au explodat într-o primăvară
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... Lăstarele Înmugurite, Sunt doinele Din dor trăite. Cu limba mamei, Din sfatul tatei, Prin foc trecute Și vânturate... Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... În vânt tricolorul Unire bate, Ca tot românul Să fie-un frate, Onoarea lui: E Demnitatea
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1440258199.html [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
vibrând de emoție și de frumos, sunt poezii în care autoarea trăiește într-o osmoză spirituală cu natura înconjurătoare. Adesea, spiritualizarea naturii facută într-o manieră impresionantă, formează un tablou mirific: „La ceas de vecernii se sting trandafirii./ Petalele curg vânturate./ Mă bucur de crezul a noi zămisliri/ Din apele tulburi de multe păcate.// La ceas de vecernii un dangăt dulceag/ Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise/ Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag/ În casa luminii cu geamuri
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471334294.html [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
partea vegetală era adunată cu o furcă din lemn cu dinți lungi, făcută căpițe și păstrată ca nutreț, pentru oi, în iarnă, asemnea turtelor din floarea-soarelui. Boabele de fasole rămase la sol erau puse cu fărașul într-o găleată și vânturate până când fosolea rămânea curată. Ulterior, culegeam știuleții de porumb ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎN ARȘIȚA ZILEI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cuprinde-nfierbântată suflarea macilor aprinși de strajă-n lanurile blonde cu plete vânturate, făcându-mă să uit acele lacrimi din adierea dimineții, ce-au strălucit odată prin ierburile încurcate. Mă-nvăluie, amețitor, mirosul florilor de soc, prin poleiala caldă a răsuflării zilei ce dezmiardă îndelungat și pătimaș trupul pământului iubit ce prinde dintr-odată
ÎN ARŞIŢA ZILEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1433239429.html [Corola-blog/BlogPost/377188_a_378517]
-
uneori și o parte din pericarp, orzul se clasifică la poziția nr. 11.04. În ceea ce privește orzul din varietățile numite dezbrăcate (lipsite în mod natural de peliculele aderente) rămâne clasificat aici atâta timp cât nu a fost supus unei prelucrări ulterioare treieratului sau vânturatului. Poziția nu cuprinde: a) Orzul cu germeni (malțul) și malțul prăjit (a se vedea Notă explicativa de la poziția nr. 11.07). ... b) Orzul prăjit (înlocuitor de cafea) (poziția nr. 21.01). ... c) Radicelele care provin din germinarea malțului și sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166472_a_167801]
-
alte ingrediente să nu altereze caracterul de preparat pe bază de orez al acestor produse. Grupa cuprinde, de asemenea, grâul denumit bulgur sub formă de boabe prelucrate, obținute prin fierberea boabelor de grâu dur care sunt ulterior uscate, curățate sau vânturate apoi sparte sau concasate și cernute după două dimensiuni pentru a obtine bulgur gros și bulgur fin. Grâul denumit bulgur se poate prezenta și sub formă de boabe întregi. Poziția nu cuprinde boabele de cereale simplu prelucrate sau care au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166480_a_167809]
-
impur sau rafinat) adus în stare de pudra fin divizată, printr-o măcinare urmată de o sortare realizată prin cernere mecanică sau prin antrenare gazoasa. După modul de tratare sau după finețea granulelor, aceste produse se numesc: sulf cernut, sulf vânturat, sulf pulverizat, etc. 7) Sulful obținut prin răcirea bruscă a vaporilor de sulf fără trecerea prin fază lichidă, care este insolubil în special în disulfura de carbon (sulf æ). Diferitele varietăți de sulf cuprinse la această poziție sunt utilizate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
Menește de-a-ndoaselea! Blestematul! și Fratele simte și ascultă cum prietenul lui, cel care-l ocrotește, urlă și se zbate de durere, în vreme ce morții ambulanți smulg hălci întregi de carne macră, din el. Printr-o pădure de picioare și de mâini vânturate, Avocatul mai percepe cum Boss se muncește și se luptă disperat, să deschidă cutia! Apoi, Stăpânul meu și al fiștecăruia, va arunca cerul, pământul și tăriile, în vârtelnița Haosului! Și va stinge luminile Universului! Și va contempla mulțumit opera sa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să mai fie încrezătoare. Aceasta-i relația care exprimă nimicnicia unui adevăr din care, parte din omenire, își făcuse cândva - eu însumi, cu unele corecturi - un ideal, posibilitatea unei salvări a societății, găsind apropieri, rămase numai pe hârtie, între ideologia vânturată și preceptele biblice. Dar asta se dovedi a fi fost numai în mințile noastre aprinse de ideea unei soluții perfecte, absolute, definitive, dar nimeni din cei ai puterii nu erau pe măsura ideii, fiind prea înaltă, dovedindu-se în practică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
victorie, "mână-n luptă vijelia-ngrozitoare / Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare". Prin comparație, metafore, expresii onomatopeice sunt reliefate cele două oști: oastea română e "potop ce prăpădește, ca o mare tulburată", iar oastea turcească e "ca pleava vânturată". Partea a doua a poemului cuprinde un episod satiric, prin trecerea de la meditație la sarcasm. Poetul constată apariția pe scena politică a falșilor eroi: saltimbancii și irozii. Într-o secvență lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni-i
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe măsură ce acesta avansa cu recitarea, silueta lui ne părea tot mai mare iar glasul lui ne aducea în suflet și în ochii minții cu o incredibilă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să ies. Am ieșit și mi-am găsit de lucru. De trei luni mă Îndepărtez fără urmă de regret de orașul meu subteran și probabil că nu mai am mult până mă voi rupe definitiv de molozul ăsta de fraze vânturat furibund, scuturându-mă În frigurile viciului meu solitar și Îmbăindu-mă din creștet până-n tălpi În dulcea demență a exacerbării eului prin uitare de sine. Am explorat și am devastat toate limitele acestei forme decadente de autocompătimire. Am cotrobăit dărâmând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În ciorba copiilor și părinților lor, pentru c-au tras În popor! Dar nu vor avea ei zile ca să stârpească poporul! Doar că ne zburătăciseră cu Împușcăturile lor. Am rupt-o la fugă spre Primărie pe alte străzi, hăituiți și vânturați Încolo și-ncoace de un popor mult mai numeros de militari, milițieni și securiști, care veneau de peste tot dimpreună cu Salvări și mașini de pompieri. Toți au tras În noi. Vânau poporul ca pe iepuri, din Dacii În plină viteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe care am admirat-o totdeauna. Deasupra avea un acoperiș lucrat foarte ingenios și vopsit în verde. Când trăia Serafim, ne ajuta în fiecare vară la "îmblăcit" fasolea și mazărea pe aria șurii, la dat grâul și orzul prin morișcă (vânturat), la despănușat porumbul, la urcat sacii plini în podul casei și alte lucrări "bărbătești". Mie îmi plăcea mult cum bate cu "îmblăciul" în șură și odată apropiindu-mă să iau niște păstăi de mazăre, "îmblăciul" mi-a fâșâit pe la ureche
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
punctul de îngheț, și asta numai noaptea, căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori lăsând pământul gol în multe părți, iar pe la adăpost vei aduna zăpada fără niciun rost." (lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]