91 matches
-
febrilitate a copilului care trage albiturile de prin dulapuri, un vraf de senzații dezordonate, de animalicul din regnum puerile, peste care-și face cuib ,tăcerea frumoasă și rară". În Împotriva celui drag vine prima dată vorba, pe sub rînduri, despre aburoasa vîrtute a dușilor: ,Și tot ce a murit mai statornic mi se pare/ decît oricare lucru încremenit./ O, inimi fragede de animale/ pe care alte trupuri v-au acoperit, / cu gust de apă și pămînt/ precum acoperit e trupul tînăr/ cu
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism cu vîrtuți inițiatice, chemînd În sprijin, În seriaDoinelor (dăina), „cuvîntul adamic” (cf. Theodor Codreanu) pentru a ajunge, pe urmele lui Eminescu, la adevărul din inimă, nu la cel mortificat. Cum bine se știe, Întreaga lirica a lui Cezar Ivănescu stă sub metaforă
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i, un maestru al ascuțimii și ingeniozității. Gîndire și vorbire sau școlile de modă
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Autenticitatea este, în acest caz, asumarea acestei "activități înșelătoare" care devine spațiu al unei transcenderi către adevărul superior al ființei. Din această perspectivă integratoare trebuie privite accentele misticului din finalul "jurnalului". Misticul e pus în contextul "realităților paralele", demers cu vîrtuți revelatoare pentru că probează conectarea sensibilității creatorului la o lume în continuă transformare și abolire a granițelor, în numele unei simultaneități constitutive. (Corin Braga, Oniria. Jurnal de vise (1985-1995), Editura Paralelă 45, "Colecția 80", Seria Proza, 178p.)
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
a textului, merit însemnat al îngrijitorului de ediție, este reconstituit întreg procesul de receptare, de la recenziile și comentariile ocazionate în timp pînă la privirile de sinteză. În mare, românul a avut parte de un acord unanim. I s-au recunoscut vîrtuți ce țin de realismul clasic și doar filiațiile au diferit, căutîndu-se jaloane cînd în Balzac, cînd în Stendhal. Odată depășit stadiul cronicii de întîmpinare, au început forările în profunzimi, cu scop de a identifica în Enigmă Otiliei niscaiva secrete ale
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
nu rezidă strict la nivelul evenimentelor narate, altminteri ar alunecă în gratuitate și sațietate, ci la acela al scriiturii. Isaac Bashevis Sînger scrie o proza superbă, cu incantații frisonante, încărcată de o poeticitate discretă, austera. E adevărat, însă, că aceleași vîrtuți stilistice sînt de găsit în practic oricare român al scriitorului, nu e obligatoriu deci să le descoperim laolaltă cu o poveste atît de deprimanta. Dar, pentru cei ce se încumeta să citească acest român, de vreme ce tot au pacurs cronică atîtor
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea Ștefănescu să treacă în revistă o întreagă biografie pe un ton plin de umor și vitalitate. Dovadă clară a acestor vîrtuți este chiar titlul pe care autorul găsește cu cale să îl dea primei părți a Amintirilor... sale: " Un ^supliment^ de patruzeci de ani". "Suplimentul" pe care îl are în vedere Mircea Ștefănescu reprezintă darul prin care, dîndu-i longevitate, soarta i-
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
scăpa de coșmar. A trecut, în sfîrșit, cu trenul peste fluviul sfînt al Gangelui. Și, de aici, se îndreaptă spre Benares, o cetate feerica, neverosimila și nostalgica. Aici e și Gangele. "Pentru hinduși, apele fluviului sfînt au la Benares inimaginabile vîrtuți purificatoare. În preziua sărbătorilor, trenurile și șoselele sînt tixite de convoiuri fantastice de muribunzi, de leproși, de bătrîni și cerșetori - venind să-și încheie ceasul din urmă pe treptele de marmură ale ghet-ului. Valurile fluviului spală neodihnit treptele albe ce
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
decît fracțiunile celelalte revoluționare, ca să le anihileze. Voi nu știți ce-i comunismul rusesc. Regimul de abuzuri de azi, de abundență, dezordine și risipă, e comparativ blajin. Azi rusul cîntă, se îmbată, iubește, joaca și face revoluție... Apostolii ăștia, cu vîrtuți scheletice de nebuni, visează mizeria și robia universală... Intelectualitatea lor nu reunește, nu amplifica: eliminează! fabricată din mediocritate și cruzime. O falsă intelectualitate suplinește generozitatea văzului omenesc, cu ferocitatea fanatica a belferului mărginit. Azi sîntem proprietatea tarului, mîine putem deveni
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
aminti culegerea Continuități din 1974, densă și substanțială. Astăzi revine în librarii cu volumul Constelații literare, în care adună cele mai rezistente ale sale studii și eseuri. E un volum cu adevarat remarcabil, probînd - dacă mai era nevoie! - marile, importanțele vîrtuți de exegeza ale d-lui Alexandru Săndulescu. Volumul se citește cu mare interes, peste tot întîlnind observații fine, pătrunzătoare care vor rămîne, cu siguranță. În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
sălbăticie", care, "pe lîngă faptul că îi rupsese (pe unii artiști - n.n.) de lumea înconjurătoare și îi făcuse să umble cu capul în nori", le dădea în vileag "umbră și beznă viciilor". Și cîtuși de puțin "limpezimea și strălucirea acelor vîrtuți care îi fac pe oameni nemuritori". Așadar, Văsari asociază talentul (geniul) cu virtuțile morale, teza de care, după cum cu justețe consemnează Cristian Livescu, modernii n-au prea vrut să țină cont... Ca o încununare a teoriilor atît de numeroase și
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
mînuiește în încercarea de a face să învingă sentimentul datoriei și al iubirii pentru familie și orașul a mediu în care s-a produs formarea. Vechiul București, familia, relația copil-mamă, mamă-copil sau copil-mediu sînt regăsite prin memorie, în ale cărei vîrtuți autoarea nu crede în totalitate, ci trebuie să admită că ea deformează și este deformata. Memoria cunoscută de psiholog nu e aceeași și pentru scriitor. Amintirile îi scăpa de sub control și ajung să domine firul epic "prestabilit" de autoare: "Știam
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
făcînd parte alături de Atom Egoyan din generația "pro video" care a mai știut să profite atît de fondul cultural ereditar, cît și de cultul pentru cinematograful de artă. Crîmpeie din existența cotidiană a unor personaje extrem de diferite (o maseza cu vîrtuți de confesor, un oculist atins de surzenie, o cofetăreasa cu torturi spectaculoase, dar nu tocmai gustoase, un menajer fascinat de mirosul dragostei, o adolescentă interesată de secretele sexelor) se intersectează la dispariția unei fetițe (care în mod miraculos va supraviețui
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
fi „un emisariu al haremului” (p. 71). De vină va fi fiind, pe de-o parte, formația clericală a autorului, extrem de impresionabil de fiecare dată când spiritul lasă locul cărnii (pentru el, frumusețea unei femei definindu-se prin „caracter, modestie, vârtute, nobleță, educațiune, inteligență și însuflețire pentru idealele omenimei”), dar și un anumit victorianism care e al vremii și pe care dascălul îl speculează abil: „Ce ar zice un părinte, pentru esemplu, când fiica sa s-ar lăsa ca Eminescu s-
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
P.P.Carp din 1941, incriminata, în anii regimului comunist, ca un act de inconsecventa și de "trădare", nefiind, în realitate, decît un document al lucidității responsabile, adaptate la împrejurări. E adevărat că C.Rădulescu-Motru n-a ezitat a proslăvi unele vîrtuți ale regimurilor de extremă dreapta din Germania și Italia (mai tîrziu, în numeroasele sale pagini, încă în mansucris, de Revizuiri și Adăogiri, puse la contribuție, cu o lăudabila conștiinciozitate, de alcătuitorul ediției, Constantin Schifirnet, a afirmat însă, răscumpărător: "Comunismul rusesc
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
sine și a-i cere idei obiective, exprimate în forme transparente pentru omul comun, este tocmai semnul acestei incapacități de a percepe specificul artei. Pentru Alexandru Grama, „idei” sunt: „Iubirea de patrie, iubirea de națiune, iubirea idealului, iubirea libertății, iubirea vârtuții și alte câte și mai câte genuri de iubiri înălțătoare de inimă”. Cum se poate observa, toate cele citate sunt sentimente, nu idei, ele există în cel mai înalt grad în opera lui Eminescu, iar Grama nu le percepe nu
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
guri, să mă omoară, Ca leii ce apucă și zbiară, Cu gurile rînjite, pre hiară. Și ca apa fui vărsat afară, Și oasele mi să rășchirară. Inema-n zgău mi să veștezește, Ca o ceară cînd să răstopește. Mi-i vîrtutea ca hîrbul de sacă, Limba-n gingini lipită să-neacă. Și m-ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
și-i traduse chicotind satira lui Lucian din Samosata numită Cinicul, în care un bătrân filozof înfulecă la un ospăț sumedenie de vulve de scroafă în oțet. Când i se reproșează necumpătarea, neobrăzatul bătrân răspunde: „Ce-are o vulvă cu vârtutea mea?“ Aici, îl asigură pedant Gaspadin, limba engleză redă cel mai bine cezura și muzicalitatea satirei eline inițiale, dacă traducem, de exemplu: A vulva cannot harm my virtue. Lui Nur Iulian îi ticăia inima și-și repeta întruna: „Trebuie să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
retrăgîndu-se între hotarele unui trai liniștit și sedentar. În schimb, Itterbeek a ales proiectul stresant și anevoios al organizării unui colocviu chiar pe locurile natale ale lui Cioran, dovedind astfel că poți avea stofă de cărturar și, în același timp, vîrtuți organizatorice. Dar toate calitățile sale nu ar fi dat roade dacă în Sibiu nu și-ar fi găsit niște parteneri de dialog pe măsură. Iar dintre ei, colaboratoarea cea mai apropiată este Mihaela-Gențiana Stănișor, lector la Catedră de franceză a
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
Sorin Lavric Creștinește vorbind, scrisul cu vîrtuți literare e un act drăcesc: o ostentat ie slujind laudei de sine, adică gest de arătare a amorului propriu. Cine scrie se manifestă și manifestarea e dezvăluire de sine în vederea unui scop egoist. Oricît ai pretinde că intențiile ți-au
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
mai scundă, dar la o iscodire mai atentă se vădea a fi un tânăr extraordinar de înalt, cu picioarele rășchirate, pistruiat, cu părul cânepiu și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute. După veșmânt, ai fi socotit că sunt călugări benedictini, numai că pe cap purtau bască. Mergeau iuțit, înturnându-și din când în când capul cu grijire. Când ajunseră în Văioaga Ursului, făcură popas. — Preacuvioase Metodiu, grăi cel tânăr cu sfială, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe Iov/ ce s-a-ncrezut în Dumnezeu!/ De ce nu vine/ acum să-l mântuiască?”/ Smeritu-m-am foarte/ îmbrăcat în sac și cenușă/ și cu grumazul frânt;/ din rărunchi și străfundul inimii strig:/ „Părinte, nu mai pot,/ mă soarbe pustiul,/ și vârtutea din duh/ nici aceasta nu este cu mine;/ mi-e frică, mi-e foame, / mi-e sete, mi-e frig./ Învelește ciolanele mele/ cu pătura Ta de somn și pământ./ Facă-se voia Ta/ chiar dincolo de moarte/ că iubitu-Te
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
pentru Valțul rozelor și pentru cântecele lui Grigore Leșe, pentru Favorit, Etno, Hora TV și văru’ Săndel și pentru Unirea din 1918, pentru toți Mușatinii, Basarabii și Moromeții și pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă și liliacul înflorit, pentru mocirița cu trifoi, pentru piciorul de plai și gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Rom înseamnă hoț în toate limbile indiene inclusiv în romani. O pot dovedi, dar asta cu altă ocazie. Dacă rom înseamnă hoț, apoi cu siguranță această vârTUTE (nu) o posed. Eu sunt mai degrabă AROM, apelând la indoeuropeanul privativ -a. Am avut cinstea de a mă autoinvita la lansarea volumului doamnei Julieta Rotaru. Deși doamna Julieta mi-a dat un timid like pe facebook. Fiind expert în
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
nici un fel de urmași care ar putea, în mare nerozia lor, să pretindă drept la tron și să provoace vreo zaveră în viitor. Iar faptul că aleargă și acum pe holurile palatului său după slujnice, dă dovada fermă a tăriei, vârtuții și longevității acestui neam de soi. Vivat, crescat, floreat! Așa cum știm, Marele Armaș era el cam tâmpit, dar acum o plesnise! Era în asentimentul tuturor. Marii Sfetnici aplaudară cu entuziasm! Peste patruzeci de zile, Marele Duce era condus, susținut de
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]