33 matches
-
slujnicuțe nu cu mult mai mature decât primele, purtând farfurioare cu dulceață de agrișe și zmeură și pahare aurite cu apă de izvor. Cafea nu se servea, deoarece, deși în Țara Românească lingavii fanarioți o introduseră masiv pe la zaiafeturi o dată cu văcăritul, în Moldova ea nu pătrunsese decât sporadic, sub formă de boabe. Când însă va pătrunde în cantități mari pe la începutul sec. al XIX-lea, nu va putea fi înlocuită cu nimic. Episodul 178 AȘTEPTÂND PRÂNZUL în timp ce oaspeții gustară din dulceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lăsat-o - răspunse Samoilă ridicându-se. Săracă și veselă. — Poporul? — Poporu-i la țară, habar n-are. — Turcii? — Turcii știu, da’ ce să facă? Asta au vrut, asta au. — Fumăritul? — Slab de tot - răspunse Samoilă. Din trei case numai una fumegă. — Văcăritul? — Vai de mama lui! Te sperii când îl vezi. — Lăcustele? — Da, mai avem, da’ și ele mai mult pleacă decât vin. Vodă căzu pe gânduri. După o vreme ridică mândru-i cap și spuse. — Bine, primesc. Boierii răsuflară întru mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
domnesc, slujba de la Mitropolie și ospățul tradițional) ori, dimpotrivă, sosirea firmanului de mazilire a domnului alcătuiesc laturile unui ritual ce exclude orice element de surpriză. Tarele vremii - războaie, năvăliri tătărești, biruri abolite prin anatema Bisericii, dar reînființate sub alt nume (văcăritului i se substituie, în domnia lui Ioan Teodor Callimachi, fumăritul), se înscriu ca într-o ordine naturală alături de alte calamități - epidemii, invazia lăcustelor, seceta. Arătarea pe cer a unei comete nu tulbură mai puțin ca trecerea prin țară a unui
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
-lea, C. Mavrocordat, în a patra domnie a sa, introduce principiul generalizării la impozite. Țăranul se leagă de pământ în ceea ce privește fiscul și nu are voie să se mute în alt loc. Se desființează dările grele, cum ar fi văcăritul și pogonăritul. Criticabil la această reformă era faptul că boierii erau scutiți de impozite. Regulamentul Organic desființează toate dările vechi și aplică două impozite: primul asupra capilor de familie care plăteau 30 de lei și al doilea asupra comerțului și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care hotărăsc prescrierea dreptului de urmărire a țăranilor fugiți de pe moșii. Prescrierea acestui drept pentru cei fugiți înainte de anul 1621, s-a hotărât în adunarea convocată de Miron Barnovschi la 1628674. De la 1689 în Țara Românească și 1694 în Moldova, văcăritul a făcut obiectul unor îndelungi dezbateri în Divan și în Adunarea stărilor, introducerea sau abolirea acestei măsuri fiscale constituind o adevărată "povară" pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Divan și în Adunarea stărilor, introducerea sau abolirea acestei măsuri fiscale constituind o adevărată "povară" pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul unui adevărat ritual 675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul unui adevărat ritual 675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că este o "făgăduială" temporară și periodic "zădărnicită". Față de anul 1700, menționat anterior, în această
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că este o "făgăduială" temporară și periodic "zădărnicită". Față de anul 1700, menționat anterior, în această adunare intervin două aspecte noi: scrisoarea de afurisenie este adusă, de această dată, de la "biserica
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
slujbă religioasă. Rostind "Amin", adunarea își exprima acordul și vota hotărârea 695. Principele depunea apoi jurământ că va respecta hotărârea, iar prelații amenințau cu afurisenia pe cei care ar fi încălcat-o. Când Constantin Duca a fost iertat pentru introducerea văcăritului 696, întregul sobor (clerul superior, "țara și boierimea") a aprobat hotărârea tot în cadrul unui ceremonial religios, strigând de trei ori "Dumnezeu să-l ierte". Încheierea procedurii și adoptarea hotărârii, care conserva "prin mare blestem" privilegiile stărilor privilegiate, este o caracteristică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și, urcându-se, porunci sec: — La curțile domnești! Au stat toată noaptea toți trei: vodă Ștefan, tatăl său marele stolnic și marele spătar. A doua zi, înainte ca să plece Curtea la Târgoviște, divanul a aprobat legea prin care se desființa văcăritul, darea pe care Brâncoveanu o înființase constrâns de austrieci. Toboșarii băteau tobele în piețele târgurilor ca să se adune prostimea și când răpăitul ritmic înceta, dieci cu glasuri pițigăiate citeau documentul prin care mulțimea era anunțată că Io Ștefan Voievod în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
austrieci. Toboșarii băteau tobele în piețele târgurilor ca să se adune prostimea și când răpăitul ritmic înceta, dieci cu glasuri pițigăiate citeau documentul prin care mulțimea era anunțată că Io Ștefan Voievod în marea lui grijă pentru norod ridică apăsarea plății văcăritului ca fiind nedreaptă și silnică, blestemându-i pe cei care în viitor ar încerca s-o repună. Vodă Ștefan era speriat și dorea din tot sufletul ca poporul să-l iubească și să se roage pentru el, dar și mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
footnote Din tezaurul documentar sucevean. Catalogul de documente 1393-1849, București, 1983, p. 257. footnote>, zeciuiala din vite, considerată un eveniment ieșit din comun, a fost consemnată și de preotul satului pe o carte bisericească „ca să se știe, de când au ieșit văcăritul cel mare, 2 lei și 10 parale” <footnote S.F.Marian, Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, Suceava, 1910, p. 21. footnote>. Întâmpinată cu ostilitate, legea nu a fost respectată de vămeni, fiind necesară o nouă intervenție, de astă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a putut culege. I. s-a străduit să creeze la Iași un centru de cultură națională, luând atitudine împotriva grecizării bisericii și școlii și tipărind numeroase cărți în limba română. Pe plan social, la îndemnul lui s-a desființat „darea văcăritului”; opunându-se la reintroducerea ei, a fost nevoit să-și dea demisia din scaunul mitropolitan și s-a retras la mănăstirea Putna. SCRIERI: Bucvar sau începere de învățătură, Iași, 1755; Sinopsis adecă adunare de multe învățături, Iași, 1757. Repere bibliografice
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat Calimach, domn al Moldovei (1806 și 1812 - 1819), din familia de boieri fanarioți, a dat mai mulți domnitori dar și legi de mărire a fiscalității (văcăritul și ajutorința, de exemplu), este domnitorul care, din ordinul său, s-a alcătuit Codul de legi al Moldovei (18161817), din care face parte și legea bezmenului, care și la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnul Grigore Ghica convoacă Divanul pentru reglementarea vădrăritului sau a dabilei pe vii, la care iau parte și fețele mari bisericești, unde se hotărăște desființarea abuzurilor pe care le făceau strângătorii acestor dări, nesupunerea lăsându-se cu blestem asupra potrivnicilor. Văcăritul și cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acestor dări, nesupunerea lăsându-se cu blestem asupra potrivnicilor. Văcăritul și cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de două ori pe an: vara - sub nume de cuniță sau coniță, și toamnasub numele de văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc din Iași, „cu mare legătură și blestem", prin care se desființează văcăritul, precum și disetina de stupi pentru ceară și miere, puse „pentru multe nevoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc din Iași, „cu mare legătură și blestem", prin care se desființează văcăritul, precum și disetina de stupi pentru ceară și miere, puse „pentru multe nevoi și greutăți ce s-au fost făcut țării": ...„acel obicei n-au fost obicei vechi ce pe urmă s-au fost făcut pentru multe nevoi și greutăți țărei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vrânduși noi să strice obiceaile nouă și să întărim obiceaile vechi după care au urmat părinții și moșii noștri. Socotim domnia mea împreună cu ai noștri aleși... și tot sfatul nostru boierii țărei mari și mici de acmu înaintea această socoteal văcăritul să nu mai hie nici în zilele domniei meale nici pre urma noastră... Așijderlea și pentru cearea și pentru miarea care au ieșit iestu timpu pe socoteal de sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
socoteal văcăritul să nu mai hie nici în zilele domniei meale nici pre urma noastră... Așijderlea și pentru cearea și pentru miarea care au ieșit iestu timpu pe socoteal de sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune Ghibănescu, a fost cea mai grea dare, căci atingea economia țării și o plăteau și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit pe Arhiereii țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți arhiereii în veșmintele sale cele arhierești și întâi s-au sculat domnul Constantin Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai deslege, și unul s-au dat în vistierie, iară celălalt pe la Episcopii; și așa s-au rășchirat și soborul mulțumind țara lui Dumnezeu și Domnului de bucurie ca acesta, că se lipsesc acmu mulți pământeni de vite pentru răul văcăritului" (Neculai Costin, Let II, 46). Din hrisovul lui Constantin Racoviță se înțelege că darea bănească - la început 90 bani, apoi a ajuns la 2 lei și 30 bani de vită - devenise nimic față de împilarea care venea de la „mulțimea cinovnicilor care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mulțimea cinovnicilor care umblau prin țară să o strângă, ei rămânând cu lunile la sate, împovărându-i pe locuitori cu încartiruirea, cu întreținerea lor, care costau încă pe atâta, pe cât dabila pe vite". Urmare a strigătelor și blestemelor țării împotriva văcăritului s-a ajuns ca însuși mitropolitul Iacov Putneanul să-l afurisească, rămânându-i cuvânt de pomenire zicerea populară: „IacovMitropolitu, ce a legat văcăritu"... Pârcălăbia, numită și mortasipie, încasată și de vornicii și căpitanii localității, după ce se încasa brudina la trecerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de acest dascăl de slavonește". Pentru a o ajuta, se spune în „Istoria orașului Iași", p. 295, Domnul scutea Mitropolia de plata văcăritului, de desetină și goștină pentru vitele sale și-i mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe an, jumătate la Paști și jumătate la Crăciun, dar îi cerea Mitropolitului „să se îngrijească de școala slavonească și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]