33 matches
-
a luat averile prietenilor lui Brâncoveanu. Ștefan a fost confirmat în domnie la 23 aprilie/4 mai 1714, după ce i-a trimis la Constantinopol ca soli pe banul Constantin Știrbei și pe comnatul său, Radu Dudescu. Ștefan Cantacuzino a desființat văcăritul, un impozit proporțional pe cap de animal, care fusese impus de predecesorul lui. În timpul domniei lui începe războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugen de Savoia. Ștefan a luat partea nemților habsburgici, comunicându-i lui Steinville știri
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
datorii și-i cere domniței 1 milion de galbeni, dându-i un termen de două luni pentru a strânge banii. La rugămințile lui Ralu și la sugestia vărului său Iani (Constantin Codrescu), domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) acceptă să reinstituie birul văcăritului, deși acest bir fusese blestemat de patriarhul Constantinopolului. Domnitorul îl schimbă pe mitropolit, iar noul mitropolit dezleagă birul de blestem. Mamulos este însărcinat să strângă banii, fiind amenințat că va fi spânzurat dacă nu-și va face bine treaba. Arnăuții
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale - “văcăritul”. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat care participaseră la Revoluția Română din 1848, iar în 1864, an al marilor răscoale țărănești, când guvernul conservator încarcerează aici pe țăranii arestați, întregul ansamblu monastic este
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale - “văcăritul”.
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
Mitropolia Veche din Iași a fost construită prin strădania mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, Gavriil Callimachi, care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
a fost numit arhidiacon al Patriarhiei Constantinopolului și apoi mitropolit al Salonicului (1745-1760). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, , care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La începutul păstoririi
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci. Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țărani dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv
Constantin Mavrocordat () [Corola-website/Science/299485_a_300814]
-
care hotărăsc prescrierea dreptului de urmărire a țăranilor fugiți de pe moșii. Prescrierea acestui drept pentru cei fugiți înainte de anul 1621, s-a hotărât în adunarea convocată de Miron Barnovschi la 1628674. De la 1689 în Țara Românească și 1694 în Moldova, văcăritul a făcut obiectul unor îndelungi dezbateri în Divan și în Adunarea stărilor, introducerea sau abolirea acestei măsuri fiscale constituind o adevărată "povară" pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Divan și în Adunarea stărilor, introducerea sau abolirea acestei măsuri fiscale constituind o adevărată "povară" pentru domnitori. Sub presiunea stărilor, Constantin Duca a fost constrâns ca, în Adunarea obștească a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul unui adevărat ritual 675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a Moldovei din anul 1700, să ceară iertare pentru introducerea văcăritului, în cadrul unui adevărat ritual 675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că este o "făgăduială" temporară și periodic "zădărnicită". Față de anul 1700, menționat anterior, în această
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
675. Extinderea efectelor acestei hotărâri (abolire) pentru viitor, este întărită de afurisenia ce urmărea pe oricare din viitorii principi care ar fi încercat să reintroducă văcăritul. Peste o jumătate de secol, la 1758, adunarea de la Iași, convocată "ca să se lege văcăritul să nu mai fie într-acest pământ"676, releva însă că este o "făgăduială" temporară și periodic "zădărnicită". Față de anul 1700, menționat anterior, în această adunare intervin două aspecte noi: scrisoarea de afurisenie este adusă, de această dată, de la "biserica
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
slujbă religioasă. Rostind "Amin", adunarea își exprima acordul și vota hotărârea 695. Principele depunea apoi jurământ că va respecta hotărârea, iar prelații amenințau cu afurisenia pe cei care ar fi încălcat-o. Când Constantin Duca a fost iertat pentru introducerea văcăritului 696, întregul sobor (clerul superior, "țara și boierimea") a aprobat hotărârea tot în cadrul unui ceremonial religios, strigând de trei ori "Dumnezeu să-l ierte". Încheierea procedurii și adoptarea hotărârii, care conserva "prin mare blestem" privilegiile stărilor privilegiate, este o caracteristică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat Calimach, domn al Moldovei (1806 și 1812 - 1819), din familia de boieri fanarioți, a dat mai mulți domnitori dar și legi de mărire a fiscalității (văcăritul și ajutorința, de exemplu), este domnitorul care, din ordinul său, s-a alcătuit Codul de legi al Moldovei (18161817), din care face parte și legea bezmenului, care și la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnul Grigore Ghica convoacă Divanul pentru reglementarea vădrăritului sau a dabilei pe vii, la care iau parte și fețele mari bisericești, unde se hotărăște desființarea abuzurilor pe care le făceau strângătorii acestor dări, nesupunerea lăsându-se cu blestem asupra potrivnicilor. Văcăritul și cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acestor dări, nesupunerea lăsându-se cu blestem asupra potrivnicilor. Văcăritul și cunița erau tot dări domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnești puse în aplicare pe timpul lui Grigore Ghica, la 1741, dar fuseseră introduse de Antioh Cantemir. Din hrisovul lui Grigore Ghica de la 1741 rezultă că văcăritul era o dare pe boi, vaci și cai; se scutea Episcopia „pururea, la vremea văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de două ori pe an: vara - sub nume de cuniță sau coniță, și toamnasub numele de văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc din Iași, „cu mare legătură și blestem", prin care se desființează văcăritul, precum și disetina de stupi pentru ceară și miere, puse „pentru multe nevoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc din Iași, „cu mare legătură și blestem", prin care se desființează văcăritul, precum și disetina de stupi pentru ceară și miere, puse „pentru multe nevoi și greutăți ce s-au fost făcut țării": ...„acel obicei n-au fost obicei vechi ce pe urmă s-au fost făcut pentru multe nevoi și greutăți țărei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vrânduși noi să strice obiceaile nouă și să întărim obiceaile vechi după care au urmat părinții și moșii noștri. Socotim domnia mea împreună cu ai noștri aleși... și tot sfatul nostru boierii țărei mari și mici de acmu înaintea această socoteal văcăritul să nu mai hie nici în zilele domniei meale nici pre urma noastră... Așijderlea și pentru cearea și pentru miarea care au ieșit iestu timpu pe socoteal de sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
socoteal văcăritul să nu mai hie nici în zilele domniei meale nici pre urma noastră... Așijderlea și pentru cearea și pentru miarea care au ieșit iestu timpu pe socoteal de sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune Ghibănescu, a fost cea mai grea dare, căci atingea economia țării și o plăteau și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit pe Arhiereii țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți arhiereii în veșmintele sale cele arhierești și întâi s-au sculat domnul Constantin Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai deslege, și unul s-au dat în vistierie, iară celălalt pe la Episcopii; și așa s-au rășchirat și soborul mulțumind țara lui Dumnezeu și Domnului de bucurie ca acesta, că se lipsesc acmu mulți pământeni de vite pentru răul văcăritului" (Neculai Costin, Let II, 46). Din hrisovul lui Constantin Racoviță se înțelege că darea bănească - la început 90 bani, apoi a ajuns la 2 lei și 30 bani de vită - devenise nimic față de împilarea care venea de la „mulțimea cinovnicilor care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mulțimea cinovnicilor care umblau prin țară să o strângă, ei rămânând cu lunile la sate, împovărându-i pe locuitori cu încartiruirea, cu întreținerea lor, care costau încă pe atâta, pe cât dabila pe vite". Urmare a strigătelor și blestemelor țării împotriva văcăritului s-a ajuns ca însuși mitropolitul Iacov Putneanul să-l afurisească, rămânându-i cuvânt de pomenire zicerea populară: „IacovMitropolitu, ce a legat văcăritu"... Pârcălăbia, numită și mortasipie, încasată și de vornicii și căpitanii localității, după ce se încasa brudina la trecerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de acest dascăl de slavonește". Pentru a o ajuta, se spune în „Istoria orașului Iași", p. 295, Domnul scutea Mitropolia de plata văcăritului, de desetină și goștină pentru vitele sale și-i mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe an, jumătate la Paști și jumătate la Crăciun, dar îi cerea Mitropolitului „să se îngrijească de școala slavonească și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]