13 matches
-
bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute: prelucrarea osului și cornului, prelucrarea pieilor și părului de animale, coșarii, văcsuitorii, ursăritul și vărării..................2 ore XII. Curiozități istorice despre rromii din România...........................1 oră XIII. Lecturi suplimentare și facultative XIV. Recapitulare. Evaluare finală................................................2 ore Ore la dispoziția profesorului (dezbateri, vizionare film didactic, oră cu invitați) .................................................................................2 ore I. ORIGINILE
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților de aur din albiile râurilor carpatice și extracarpatice și care plăteau dări În aur. Aceștia și-au pierdut limba maternă și cultura
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
12 Peruzeaua albăstruie Chihlimbar-Jupiter Capricorn 22.12-20.01 granat Onix- Saturn Vărsător 21.01-19.02 Ametist Granat-Uranus Pești 20.02-20.03 Jasp Ametist-Jupiter și Neptun XI. MESERII PIERDUTE: PRELUCRAREA OSULUI ȘI CORNULUI. PRELUCRAREA PIEILOR ȘI PĂRULUI DE ANIMALE. URSĂRITUL. COȘARII. VĂCSUITORII. VĂRARII Între meseriile pierdute ale rromilor sau aflate pe cale de dispariție se numără următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică. În vremea regimului comunist au fost treptat desființați iar unii au avut șansa să fie angajați pe la hoteluri; h) vărarii sunt de cele mai multe ori rromi rudari care s-au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ofițerilor sau ministeriabililor noștri. Astfel, crezând că are girul unui ofițer rus ce era șeful „secției economice a C.Al.C.”, pe numele lui de Finoghenov, dar și al unui alt țucălar, lt.col. Verevchin, ce va fi fost servitorul și văcsuitorul cizmelor primului, șeful „grupului furniturilor din C.Al.C.”, generalul român S. Pretorian, adjunctul diplomatului de carieră Savel Rădulescu, ce fusese numit președintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistițiului, primise toate asigurările din partea celor de mai sus că „eroii” din armata
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de veac, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1946; Moartea lui Iosif Clișci, București, 1948; Interogatoriu, București, 1948; ed. București, 1953; Evadare, București, 1949; Sfârșitul jalbelor, București, 1950; La borna 202, București, 1951; Tehnicul și-a făcut datoria, București, 1951; Văcsuitorul de ghete, București, 1951; Marea pregătire, București, 1952; Undeva pe Dunăre, București, 1952; Cucuietul, București, 1954; O poveste simplă, București, 1955; Lagard cel însemnat, București, 1966; Trădarea lunii, București, 1968; Eu, Consula!, București, 1971; Nasul și fericirea lumii, București, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
decât un profil mai nostim cât stau privind în foyer. Scena din actul final dintre Mizzi, fata de stradă și un apaș. Scenă cu vorbe și gesturi mai mult decât îndrăznețe. 19 Mai Dimineața, când ies, mă abat pe la un văcsuitor. Un văcsuitor berlinez e departe de a fi un artist, cum e cel bucureștean. Își face numai placid datoria din câteva lovituri de perie și gata! Nici nu poate sta pe vine pe un scăunaș mititel. Șade sus, pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
profil mai nostim cât stau privind în foyer. Scena din actul final dintre Mizzi, fata de stradă și un apaș. Scenă cu vorbe și gesturi mai mult decât îndrăznețe. 19 Mai Dimineața, când ies, mă abat pe la un văcsuitor. Un văcsuitor berlinez e departe de a fi un artist, cum e cel bucureștean. Își face numai placid datoria din câteva lovituri de perie și gata! Nici nu poate sta pe vine pe un scăunaș mititel. Șade sus, pe un scaun nalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De teama barbarilor, / spaimele s-au umflat, au crescut / M-apasă ca umbra unui munte, vara. De teama barbarilor, / vîntul mi se pare potrivnic, / ploaia-năvala unei hoarde! // De teama barbarilor, / lumina din gînduri abia mai pîlpîie... *Recenzînd, n-am fost văcsuitor de șcrabi, și nici n-o să fiu! *„Cuplurile astea de profesori sînt ca și cărțile din pachet”, mi-a spus Cojocaru. Ce-a vrut să zică? Ceea ce știe doar cineva care a apelat la serviciul „Cartea prin poștă”: cărțile expediate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Socru mare a fost Dtru. Bejenariu, soacră Fetcu Dtru. și eu Gh. Rădășanu am fost vornicel, cu ploscă ca la nunți. Și într-o sâmbătă seara după ce am eșit de la masă am pornit cu nunta de-a curmezișul patratului, de la văcsuitorul 32 3 la meditația clasei a V-a unde eram noi. Și când am pornit de acolo așa au chiuit de tare cei 20 de flăcăi, că Directorul Mitru a venit cu capul gol și cu gura căscată, crezând că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
brazi seculari, pe un mușchi verde și moale ca o saltea de puf, lângă pârâul cel răcoros în undele căruia ne-am așezat butelcile 132 ca să le răcim, ne-am pus și noi jos roată împrejur după moda orientală a văcsuitorului nostru de cizme, iar după ce Catrințaș ne-a desfăcut saci cu merindele, apoi... halal să ne fie!... Era drept dragul să ne fi văzut cineva la lucru. Poftă de mâncare și poftă de vorbă cât lumea. Parcă făcusem cine știe ce izbândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Italia. La Napoli se descurcă: vinde pălării, robotește într-o măcelărie, cară apă fiartă pentru clienți. Într-o zi îi vine nebunia să treacă Oceanul și curând-curând va pune piciorul pe pământ argentinian. O duce greu la început, fiind ba văcsuitor de ghete, ba hamal, șofer ori vânzător de ziare. O logică secretă pare să îi dirijeze destinul, T.-R. luând contact acum cu mediul gazetăresc. Din 1914 el va plasa în foile din partea locului articole despre țara îndepărtată de la poalele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
prea mici; - Să plece din învățământ într-o firmă de design de modă, lăsând locul alteia care o ia de la capăt cu aceleași probleme; - Să facă menajul sau baby-sitting în timpul liber; - Să își convertească talentul în cel de zugrav sau văcsuitor pe șantier, ca să câștige de două ori și jumătate mai mult; - Să se prostitueze direct sau prin video-chat sau să lucreze la liniile erotice, tricotându-și în timpul serviciului pulovere și șosete; - Să plece culegătoare în Vest; - Să nască un copil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]