33 matches
-
sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în dicționarul de Instituții feudale din țările române (coordonatori Ov. Sachelarie și N.
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
al cronicarului-mare boier!). De la Neculce aflăm că Mihai-vodă "au scos văcărit, de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos văcărit și vădrărit tot odată, și di iarnă civerturi și hîrtii, iar di primăvară pogonărit și coniți" (cap. XXIII). Asupra imaginației actuale, termenii ieșiți din uz acționează trezind asociații concrete și chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Voncu convoacă amănunte de istorie măruntă, dar cu atât mai interesante pentru reconstituirea subteranelor „intertextuale”: acest Eustratie Dabija a domnit în Moldova între 1661 și 1665, după ce și-a făcut „stagiul” ca paharnic; din anodina lui domnie se reține așanumitul „vădrărit” (un impozit plătit de podgoreni). Celălalt poem, La Quadrat, e una dintre micile bijuterii satirice ale lui Eminescu. Victima șarjei e un misterios dramaturg ahtiat de bere și de biliard. Răzvan Voncu decodează bine disprețul autorului, autohtonist până-n pânzele albe
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe tot vinul ce să ia vădrărit , cu care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe tot vinul ce să ia vădrărit , cu care bani... să se plătească casăle ce s-au cumpărat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe tot vinul ce să ia vădrărit , cu care bani... să se plătească casăle ce s-au cumpărat și casăle ce s-au făcut și meremetul ce au fost trebuitor la casăle cumpărate”. --Vodă motivează punerea acestei dări prin faptul că: “țara în vreme aceasta să află
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ani, adică la 13 aprilie 1755 (7263), ne întâlnim cu un „Hrisov de la Matei (Ghica) vodă” în care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a fost „închinată la toate lavrele ce sântu la Sfântul Munte, de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”. Și în virtutea acestor adevăruri, la 10 august 1743 (7251) Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod scutește de vădrărit viile mănăstirii Sfântul Athanasie din Copou, metohul Trei Sfetitelor, iar la sfârșit vodă precizează: „Și acestă vinit cât ar cuprinde... datoriu să fie egumenul de Triah Svetâtile a-l trimte la sfintele lavre”. Auzi dumneata vorbă!: „de la care sfinte lavre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire Copou... este la gre lipsă și scăpăciune din toate, neavând de nicăiuri nici un fel de agiutorință”. Drept urmare hotărăște să fie scutită de dări pentru o sută cincizeci de oi, douăzeci și cinci de vite - vaci, boi, cai și iepe. La vremea vădrăritului se vor scuti trei sute de vedre de vin și patru pogoane de vie. Apoi zece oameni streini ce ș-ar găsi fără bir în vistierie... să fie scutiți”. Scutire, scutire, dar nu chiar pe degeaba, ci: „pentru a gusta mila
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că și domniia mea... am miluit printr-acestu hrisov... ca să aibă a scuti... aceste bucate: o mii de stupi la desătină, și optu sute oi la goștină, și vădrăritul pe tot vinitul ce va ieși din opt pogoane de vii, ce are aici la Ieși, și pe cincisprezece pogone ce are la Odobești, cum și pogonăritul pe aceste vii să aibă a-l scuti... Așijdere să aibă a scuti
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce rostea aceste cuvinte, am simțit că puterile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cuvios... Chiril, egumenul mănăstirii, ne-au arătat hrisoave de la alți luminați domni... de milă și cerșindu... și de la domnie mea să i să înnoiască mila”... Și vodă hotărăște ca “La vreme desetinii să scutească doao sute de stupi,... la vreme vădrăritului să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mormânt din Ierusalim... Și iată hotărâm prin acestu hrisov pentru toate bucatele ce se vor afla drepte ale mănăstirii Barnovschii, adecă stupii și oile și vinul ce va ieși din dreptele viile mănăstirii să fie scutite de desetenă, goștină și vădrărit”... De aici înainte i se pune în vedere egumenului să se ferească de anumite fapte. De fapt este un avertisment pe care nu l-am mai întâlnit în alte acte domnești. Iată-l: “Numai și egumenu aceștii mănăstiri să să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
numi bucate streine cu chip de vicleșug pe numele mănăstirii, căci atunce nu numa că va plăti îndoit după hotărâre ponturilor, ce să va și pedepsi. Pentru care poruncim... slujbașilor ce veț(i) fi cu aceste slujbe: desetena, goștina și vădrărit(ul), cu toții să aveți a urma întocma după cum mai sus s-au arătat”. ― Tare mi se pare că grecii egumeni ai mănăstirilor au făcut afaceri serioase, băgând moșii ale unor boieri în aceeași oală cu cele mănăstirești. ― Și faptele au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
â)ntă m(ă)n(ă)stire Trii Sfetitele,... ca să aibă a scuti... în toți anii optu sute de stupi de desetină (a zecea parte) și gorștină ... cinci sute de oi și pogonăritul de vii pe 12 pogoane și tot vădrăritul pe cât vin va ieși din viile m(ă)n(ă)stirii. Așijdere... să aibă a scuti șesădzăci vaci și 40 cai,iepi. Așijderea și pentru o pivniță cu băutură ce are... m(ă)n(ă)stire aice, în Iași,... am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a Sfântului Sava și Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe toate bucatele ce vor fi drepte a mănăstirilor, și toate oile de goștină, și vădrăritul pe tot vinul ce vor avea drepte din viile mănăstirilor, numai bucate omenești, adecă a altor oameni mănăstirești, cu numele mănăstirilor, să nu se afle, ca să răspundă că au să scutească, că apoi se va strica mila mănăstirilor,... Și toți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
însemnare din 16 octombrie 1774, deci în același an cu catagrafia, când, pe un manuscris vechi, micul dregător Năstase Scorțescu nota pentru posteritate, după obiceiul timpului, producerea unui cutremur de pământ chiar în vremea când se afla cu strângerea dării vădrăritului în ținutul Tecuciului, precizând: “Și eram în satul Umbrărești, în deal la Condrea, șăzând la masă când s-au cutremurat”. Celelalte nume de sate apar scrise prima dată abia la începutul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, unele în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neavând de nicăiri nici un fel de agiutorință...Această mănăstire o miluim cu mai gios arătată milă, adică purure să aibă a scuti o sută și cindzăci oi...doodzăci și cinci de vite: vaci, boi, cai, iepe. Așijdere și la vremea vădrăritului să aibă a scuti trei sute vedri vin, și la vreme pogonăritului să aibă a scuti patru pogoane de vie...Așijdere, și pentru zece oameni streini ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce să fie numai pentru poslușnia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
asupra aceștii sfinte mănăstiri și i-am dat acest hrisov al domnii mele, prin care hotărâm pentru toate viile ce va ave mănăstirea Sfântului Spiridon, cât vin va face și va ieși din vii, pe tot acel vin nici un ban vădrărit să nu plătească...Așijdere și pentru doao crâșme și doao trunchiuri ce va ave mănăstire Sfeti Spiridon aice în Iași...și de toate alte dări și angării, orice ar ieși pe alte crâșme aice în târgu, de toate să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
O parte din domeniile sale se află adânc în teritoriul Moldovei. Așa cum am mai spus, el s-a bucurat acolo ca boier de scutire totală de taxe; acum, ca străin, el trebuie să achite, pentru propriul său vin, așa numitul vădrărit: o contribuție obișnuită în Moldova, care se ridică la 6 kr. pe vadră, adică circa 7 măsuri de-ale noastre, și care trebuie plătită chiar la culesul viilor. Toate celelalte mijloace și mărfuri, pe care trebuie să le aducă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Sub ordinele paharnicului mai erau vădrarii, cărora, de pildă, Scarlat Ghica (1757-1758) le poruncea în 1758, să nu lezeze interesele Episcopiei („Poruncim domnia mea prin hrisovul acesta și Vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta Episcopie pentru vădrărit”). De colectarea dijmei de vin se ocupau vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
recunoscut dintre ceilalți locuitori. Pe lângă vornicii de poartă, foștii căpitani și marii căpitani s-au bucurat și ei de scutiri și reduceri de dări, de muncă etc., însă numai la cerere. De scutiri asemănătoare către vistierie - de deseatină, gorștină, de vădrărit etc. se bucurau și alți slujitori, cum erau postelnicii de exemplu. Ei puteau primi chiar oameni în slujbă, dar în număr redus, aleși dintre străinii scutiți de obligații fiscale. Luând în discuție o condică de vistierie - „O samă a visteriei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe producători și pe desfăcători. Apoi ea s-a transformat în pogonorit și privea pe podgoreni, și în vădrărit - care privea pe comerciant. Mai întâi și mai oneros, totodată, pentru comerciant, a fost pivniceritul, taxa pe pivniță, fără a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala domnească din ceară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]